297 matches
-
și delire. O antologie a poeziei onirice românești, pref. edit., Pitești, 2000. Repere bibliografice: Ion Cristofor, Călătorie la capătul coșmarului, TR, 1990, 49; Claudiu Constantinescu, Visul în oglindă, RL, 1991, 12; George Vulturescu, Zona vie, PSS, 1993, 7-8; Simona Sora, Onirism nevrotic, RL, 1993, 25; Const. Cubleșan, Existența terifiantă a veacului, CNT, 1993, 30-31; Gheorghe Grigurcu, Elanul antimetafizic, CNT, 1993, 30-31; Octavian Soviany, Cartea supliciilor, APF, 1993, 9; Romanița Constantinescu, Momeala spaimei, RL, 1994, 7; Carmen Negulici, Medalion Ruxandra Cesereanu, ECH
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
cochetării textualiste) prinde un refief expresiv în regimul grotescului. Un grotesc dându-și mâna cu ciudățenia. Zurlii, haioși, trăsniți și alte soiuri de ipochimeni apar și dispar ca într-o părere. Ici plutind în grațioase volute peste acoperișuri, ca în onirismele lui Chagall, colo dansând vaporos, precum în reveriile lui Matisse, dincolo țopăind macabru cu un schelet, ca într-o binecunoscută suită de Saint-Saëns. Cu „măști” închipuite parcă de Munch, Ensor, Nolde. Totul, în haloul propriu acestor scrieri ce tânjesc după
GHEORGHIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287238_a_288567]
-
care totuși nu este lipsită de curiozitate: "Dincolo de nevoia de a găsi un adăpost, încercam de fapt nevoia de a termina cu povestea asta". Care poveste? Nu știm și nici nu o vom ști. În acest climat nu lipsit de onirism, naratorul care fuge de o misterioasă persecuție, găsește un loc care ar putea aduce un răspuns la ceea ce constituie secretul misterioasei sale identități. Și aceasta sub forma unei dorințe de ospitalitate care pune în mișcare o asemenea căutare, atât de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
să fii handicapat; să nu fii bun de nimic, să fii un parazit, o putoare, o lepră. de fapt, dacă mă gîndesc mai bine, punîndu-l și pe tatăl meu în joc, orgolios și leneș, arunc la naiba hărnicia suprarealismului, a onirismului și altor isme, ce au, ca unic simptom, faptul că au urmat dadaismului și au încercat, sărmanele isme-ne, cu parfum decadent de hipo-spermă, să recupereze ceea ce el, dintîiul, Divinul, a negat cu bună știință. a negat și apoi a murit
Poezie by Angela Marinescu () [Corola-website/Imaginative/8026_a_9351]
-
În literatura română, suprarealismul s-a desfășurat pe parcursul perioadei interbelice și a continuat până la finele anilor patruzeci, curmat sub presiunea instalării regimului socialist. O parte din trăsăturile curentului au fost, totuși, reluate prin onirismul anilor șaizeci și șaptezeci - un curent, de asemenea, cenzurat de regimul politic. În ultimele decenii, odată cu revenirea asupra curentelor avangardiste (ale secolului XX) pe filieră postmodernă, opera unor scriitori ai generației tinere anunță o posibilă revenire a esteticii suprarealiste în
Literatura română suprarealistă () [Corola-website/Science/297789_a_299118]
-
Gherasim Luca, refugiat la Paris și Ștefan Baciu, refugiat în America latină ; cei rămași în țară, consecvenți ideilor lor, cum s-a dovedit Gellu Naum, au trebuit să tacă timp de decenii. Un alt episod, înrudit cu suprarealismul l-a constituit onirismul, fenomen cultural apărut în România anilor șaptezeci (principalii reprezentanți fiind poetul Leonid Dimov și prozatorul Dumitru Țepeneag), în ale cărui manifeste au fost reluate o bună parte din tezele suprarealiste. Un continuator al acestui curent este Corin Braga. Nici în
Literatura română suprarealistă () [Corola-website/Science/297789_a_299118]
-
opt de ani. Marc Chagall a intrat în istoria picturii fără să-și fi creat propria școală. Până în ziua de azi nu se cunoaște un alt artist care să se fi raportat la creația lui. Poezia sentimentală a tablourilor sale, onirismul lor care își are rădăcinile în folclorul evreiesc și în spiritul poporului rus, culorile strălucitoare care ar fi putut fascina pe mulți artiști nu și-au găsit adepți. Chagall nu a încercat să schimbe cursul istoriei picturii. A dorit pur
Marc Chagall () [Corola-website/Science/298459_a_299788]
-
în poezie) și încercarea teoretică în marginea experimentului ("pozitivism liric", "poeton"). De asemenea, în răspunsul la întrebarea criticului Ion Simuț dintr-un număr al revistei "Familia" apărut la puțin timp după primul manifest ("S-ar putea face o conexiune între onirismul dimovian și himerismul pe care îl promovezi teoretic și practic într-un manifest și în propria poezie?"), Vasile Baghiu nuanțează și relația cu onirismul a conceptului său: "Himerismul nu are nici o legătură cu onirismul pentru că nu cultivă fantasticul și nici
Himerism (literatură) () [Corola-website/Science/306868_a_308197]
-
revistei "Familia" apărut la puțin timp după primul manifest ("S-ar putea face o conexiune între onirismul dimovian și himerismul pe care îl promovezi teoretic și practic într-un manifest și în propria poezie?"), Vasile Baghiu nuanțează și relația cu onirismul a conceptului său: "Himerismul nu are nici o legătură cu onirismul pentru că nu cultivă fantasticul și nici ambiguitatea. De asemenea, himerismul respinge excesele ludice, pe când poezia lui Leonid Dimov le include definitoriu. În fine, himerismul este o poetică "a posteriori" (care
Himerism (literatură) () [Corola-website/Science/306868_a_308197]
-
ar putea face o conexiune între onirismul dimovian și himerismul pe care îl promovezi teoretic și practic într-un manifest și în propria poezie?"), Vasile Baghiu nuanțează și relația cu onirismul a conceptului său: "Himerismul nu are nici o legătură cu onirismul pentru că nu cultivă fantasticul și nici ambiguitatea. De asemenea, himerismul respinge excesele ludice, pe când poezia lui Leonid Dimov le include definitoriu. În fine, himerismul este o poetică "a posteriori" (care are la bază, altfel spus, cele patru cărți de poezie
Himerism (literatură) () [Corola-website/Science/306868_a_308197]
-
Dimov le include definitoriu. În fine, himerismul este o poetică "a posteriori" (care are la bază, altfel spus, cele patru cărți de poezie pe care le-am publicat) și expresia unei experiențe poetice individuale (așa cum sunt senzaționismul și personismul), iar onirismul a apărut ca o consecință a frământărilor unui grup. Himerismul este prima direcție poetică limpede și coerentă de la momentul oniric până azi." De altfel, autorul himerismului propune periodic nuanțări și detalieri ale acestei orientări poetice. Între acestea poate fi menționat
Himerism (literatură) () [Corola-website/Science/306868_a_308197]
-
() este un prozator român-francez contemporan stabilit la Paris. Este membru marcant al grupului oniric, teoretician al onirismului literar românesc. I s-a retras cetățenia română printr-un decret prezidențial, în 1975, după care s-a stabilit la Paris, unde, pentru câtva timp, a fost unul dintre animatorii exilului literar românesc. După 1990, face naveta între Paris și
Dumitru Țepeneag () [Corola-website/Science/302504_a_303833]
-
își finalizează studiile, apoi absolvă cursurile Institutului Pedagogic și se dedică literaturii. În 1966, alături de Leonid Dimov, Vintilă Ivănceanu, Virgil Mazilescu, Daniel Turcea, Iulian Neacșu, Emil Brumaru, Sorin Titel, Florin Gabrea și Virgil Tănase, pune bazele unui curent literar nou, onirismul estetic. Au fost susținuți la un moment dat de poetul Miron Radu Paraschivescu și publicați în revista "Povestea Vorbei", un supliment al revistei "Ramuri" din Craiova. Publică, alături de ceilalți membri ai grupului, în România, între anii 1964-1972, dar după „Tezele
Dumitru Țepeneag () [Corola-website/Science/302504_a_303833]
-
(n. 1 ianuarie 1928, Ploiești — d. 16 iunie 1978, București) a fost un poet (aparține structural curentului onirismului poetic), traducător și actor român. Studiază dreptul doi ani, după care se transferă la Institutul "Maxim Gorki" (prin 1949). Inițial membru al Partidului Muncitoresc Român, este exclus din partid și exmatriculat înaintea susținerii examenului de stat datorită unor păreri „revizioniste
Teodor Pâcă () [Corola-website/Science/304255_a_305584]
-
alte poeme» (1945 / 1969), „clasicizează“ / „tradiționalizează“ suprarealismul, de Gellu Naum - posesorul miraculosului alambic "(athanor)" al alchimiștilor, „evidențiat“ și de titlul volumului publicat în anul 1968, "Athanor", unde materia brută, unde cuvântul banal se metamorfozează în chintesență, angajând suprarealismul într-un «onirism paradoxal lucid» ("ibid"., 220). Notabil este faptul că Emil Manu observă un „ultim puseu suprarealist“ la "generația resurecției poetice dintre 1960 - 1965", dovadă a „asimilării“ avangardei de către această generație, „puseu“ avangardist-suprarealist care este de fapt un "alt-modernism", "modernismul resurecțional-paradoxist", întemeiat
Avangarda literară în România () [Corola-website/Science/310179_a_311508]
-
Stilul său se dezvoltă de la un început jucăuș expresionistic, catre artă informală și abstracție. În lucrările sale cele mai noi se arătă o tendință minimalistă, în care se integrează dialogul între suflet și amintire, senzualitate și spiritualitate, ca și între onirism și poezie. Lucrările sale au o largă răspîndire internațională; sînt expuse în multe orașe din diverse continente și se află în mari musee că de exemplu în Museul Național Reina Sofía, în Centrul de Artă Contemporană al Galitiei și în
Antón Lamazares () [Corola-website/Science/319907_a_321236]
-
destul de apropiat de noul roman francez, grupul a fost repede interzis de cenzură. Dumitru Țepeneag a fost silit sà se exileze la Paris. Au rămas foarte multe texte teoretice, adunate în volum recent de Corin Braga, un continuator al esteticii onirismului, care se prelungește până în post-modernism prin operele lui Mircea Cărtărescu. Au rămas de la onirici volumele "Lungul drum al prizonierului", romanul parabolă kafkiană al lui Sorin Titel, povestirile lui Dumitru Țepeneag, precum și primele sale romane "Zadarnică e arta fugii", "Nunțile necesare
Onirism () [Corola-website/Science/297610_a_298939]
-
ipostaza sa de atunci de prim secretar al C.C. al U.T.C., un D. Țepeneag, un V. Ivănceanu puneau întrebări incomode, sfidătoare, care băteau mult dincolo de «estetic», îi atacau fără inhibare pe scriitorii oportuniști, unii dintre ei «clasici în viață».” (Onirismul subversiv, în „România literară”, nr. 10/ 1992, p. 4). • Alina Ioana Bako, «Dinamica imaginarului poetic.Grupul oniric românesc», Cluj, Editura Eikon, 2012 • Alina Ioana Bako, «Voies et voix de l'imaginaire roumain: Le groupe des poètes oniriques»,Editions universitaires europeennes
Onirism () [Corola-website/Science/297610_a_298939]
-
poetului în această etapă. În 1927, apare la Paris poemul "Colomba", cu două portrete de Robert Delaunay, care marchează o nouă tendință în scrisul lui Voronca. Poetul părăsește constructivismul și intră în sfera de influență a suprarealismului, mișcare concretizată prin onirismul imaginii. Ritmul publicării plachetelor de versuri este foarte susținut și el nu încetinește nici după stabilirea poetului în Franța, în 1933, de unde păstrează legături strânse cu viața literară din România. După această dată, creația sa aparține spațiului literar de adopție
Ilarie Voronca () [Corola-website/Science/297718_a_299047]
-
O bizară înstrăinare se degajă din stânci găunoase, văgăuni sinistre sau masive suprafețe de lavă erodată. "Cu opera intinsa pe mai bine de cinci decenii de creație, RADU este un artist fascinat de lumile stranii, ordonate după rigorile matematic-vizionare ale onirismului". Tehnica pictorului devine polivalentă și polistratificată. Tehnicile artelor plastice tradiționale - "pictura", "acuarela", "acryl-ul" sau "tempera" sunt deliberat evitate în favoarea unui melanj interactiv al acestora. "Pensula" intervine rar; locul ei este preluat de folosirea abuzivă a "cuțitelor de paletă", a "lamei
Radu-Anton Maier () [Corola-website/Science/329990_a_331319]
-
afla.../ și tu să n-o lași/ până ce ea,/ mândra mea,/ cu mine s-a întâlni/ și îmi va vorbi...”". Motto-ul arhaic sugerează o stare magică care va influența destinul personajelor principale. Autorul folosește modalități narative ca ambiguitatea, suspansul, onirismul sau interferarea planurilor real și supranatural pentru a crea senzația de straniu, accentuată și de finalul deschis. Spre deosebire de alte scrieri, atmosfera fantastică din „Șarpele” se revelează pe parcurs, locul acțiunii dobândind în ochii cititorilor o dimensiune necunoscută până atunci. Acțiunea
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
și galerii din țară și din străinătate, notabilă fiind activitatea sa promovată de Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Galeria Plan B sau de Bienala de Artă Contemporană de la Praga. Pictura lui Andrei Câmpan este o inedită insolitare a realității imediate, asemănătoare onirismului deconcertant, specific curentului picturii metafizice. Kudor Duka István este artist vizual și profesor universitar la Universitatea de Arte și Design din Cluj-Napoca. Artistul s-a făcut cunoscut prin expoziții personale și de grup la Pécs (2016), Milano (2011); Londra (2009
Discursuri artistice contemporane pe simezele clujene by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105620_a_106912]