548 matches
-
chef de scris, spre seară am reluat munca de „cap limpede” la revistă. Nimic deosebit în paginile citite, în afară de cîteva reflecții ale lui Mihai șora despre o etică a iubirii celuilalt (aproapelui). *Care din zile merită a fi sărbătorită: cea onomastică sau cea a nașterii? Are numele de Constantin legătură cu ceea ce sînt, cu felul meu de a fi? Da și nu. Mă numesc Constantin pentru că așa îl chema pe nașul. Dacă l-ar fi chemat Vasile, mi-ar fi fost
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
registrul grandorii, într-o stilistică care cores- punde generic hiperbolei, cu alte cuvinte devine accesibilă deformărilor. În Tempora, naratorul, un martor deloc inocent și evi- dent interesat al înregistrării unui destin excepțional, urmărește cariera studentului în drept, Coriolan Drăgă- nescu. Onomastica reflectă chiasmul unei dereglări de scală, prin altoirea de un ludic subversiv a grandorii prin evocarea confirmativă a numelui unui erou consacrat pe trunchiul comun și infirmativ al banalului. Căci nu există un inamic mai perfid al eroului decât banalul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
ludic subversiv a grandorii prin evocarea confirmativă a numelui unui erou consacrat pe trunchiul comun și infirmativ al banalului. Căci nu există un inamic mai perfid al eroului decât banalul, ordinarul cotidian față de care eroul se situează în ruptură. Chiar onomastica probează din start un dezechilibru de scală, în măsură să proiecteze o imagine deformată a unei figuri fracturate. Cervantes înregistra în cuplul Don Quijote - Sancho Panza un dezechilibru prin alăturarea a două sisteme de măsură, cel estetico-fantasmal al cititorului de cărți
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
cititorului de cărți care transfigurează banalul, îl redimensionează hiper- trofiat la scara grandioasă a ficțiunilor reprezentative, și un exponent al banalului, Sancho Panza, care înregistrează ficțiunea cu o riglă a locului comun. Există în acest moment două perspective pe care onomastica le înregistrează ca sisteme de măsură. Pe scala Coriolan avem o stilistică specifică întreprinderilor eroice unde totul se înregistrează sub semnul grandorii și care revendică suflul epopeii acolo unde sunt construite astfel de caractere. Pe scala Drăgă- nescu, în schimb
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
pentru masă - Mache va prânzi la Diaconescu împreună cu d-ra Cecilia”. Ieșirea din minister se face într-o triplă calitate, ca și cum ar exista un proces de multiplicare a unui cuplu unit până la indistincție prin relațiile familiale, afective, administrative și onomastice. Însă onomastica este cea care consfințește rudenia cea mai intimă la Caragiale. Degeminarea conține de fapt un principiu de multiplicare, de inflație a coincidențelor, menită să golească de sens orice articulare identitară. Cel de-al doilea fapt bizar scapă iar ușor la
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
naratorul nu ne spune nimic despre vreme - ci în afara lui ca un semn al apartenenței la un corp comun, corpul funcționarilor publici. Umbrela nu aparține niciunuia, dar îi reunește pe amândoi în același dispozitiv, din care fac parte biroul, rudenia, onomastica și relațiile personale. Avem o dublă mișcare, una de dila- tare prin multiplicare a unor coincidențe și o mișcare de recul, de resorbție a celor două personaje în unul și același exemplar cu două fețe, asemeni doctorului Jeckill și a
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
care au citit în Bietele corpuri povestea „ființei romanești” ori, în filigran, povestea evreității în spațiul românesc și european, romanul fiind afiliat Metamorfozei lui Franz Kafka ori „pasajelor letale” din Jens Peter Jacobsen și Rainer Maria Rilke. Referințe oculte, o onomastică aproape transparentă, cohorte de aluzii la mai-marii zilei din dictatura ceaușistă, exerciții de dexteritate fabulatorie, drame singulare cu valoare de destin etnic, nu fără un pigment ludic, toate acestea nu pot ascunde „fenomenologia letalului”. Cum remarca Ion Vartic, prozatoarea „devine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287748_a_289077]
-
Florii. Tot satul merge atunci la cimitir și se face rugăciune la fiecare mormânt. Înainte nu se făcea așa ceva”. 7) Rețele de prietenie: în ultimii ani au fost activate o serie de astfel de rețele având la bază tot vecinătatea. Onomasticile au devenit prilejuri în care se adună cei sărbătoriți dintr-o anumită vecinătate. De pildă, de Sfânta Elena se strâng toate Elenele de pe o stradă și își sărbătoresc ziua de nume. De asmenea, la aniversări, vecinii sunt invitați la casa
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
puțin riguros. Cheful autohton are, totuși, câteva merite deloc neglijabile: mai întâi, el semnalează euforic prezența însăși a sărbătorii. Oamenii se înscriu, benign, în alt ritm al timpului, și o fac altfel decât în fiecare duminică sau la câte o onomastică. Dimensiunea comunitară e sporită, jubilația are prestigiu cosmic. Apoi, cheful e o specie a cordialității, fie ea și pasageră sau superficială. Bucuria împă rtășită, „comesenia“, ospitalitatea, circulația darurilor sunt de natură să provoace modeste, dar semnificative „schimbări la față“. Pentru
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
întâi ca învățătoare în sat și mai apoi la Brașov unde-și urmează soțul adică pe Ioan Gavrilă, profesor și el în sat, mai apoi inginer mecanic la Brașov. Interesant, în cazul familiei Grovu, că acest nume se regăsește în onomastica de familie a satului pe toată perioada pentru care dispunem de documente privitoare la recensămintele efectuate pe câteva sute de ani. Așa de exemplu în conscripția imperială din 1721-22 îl găsim pe Comșa Gravul, care nu poate fi decât un
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
altfel, în unele regiuni ale țării se află un tip fizic de țărani, ceva mai aparte - mici de stat, cu ochi negri, vioi, inteligenți, amintind de caracterele fizice și virtuțile războinice ale tătarilor. Urmele, lăsate de tătari în toponimie și onomastică și în caracteristicele antropologice și psihologice românești, se explică prin faptul că ei au stăpânit timp de o sută de ani ținuturile locuite de români, adică din momentul marii invazii până la cucerirea independenței statelor feudale românești. În acest secol de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
acceptat și s-a lăsat la voința lui Dumnezeu: «Doamne, voința ta sfântă și dumnezeiască în această Operă a ta, să coste orice sacrificiu». «Episcopul meu» Don Calabria i-a îndrăgit pe toți episcopii diecezei de Verona. Își amintea de onomasticele lor și de aniversările consacrărilor lor episcopale. Adesea în registrul Sfintelor Liturghii găsim intenția de rugăciune pentru episcop. Nu a permis niciodată critici sau plângeri publice despre activitatea lor. Pentru el, sentire cum Ecclesia (a fi unit cu Biserica) se
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
D-nul Danilov ....și îmi aduc aminte că la această întrecere s-au confruntat doi copii, al nostru de la școala nr. 22 - un român, cu numele Ungureanu și alt copil din Ungaria, cu numele Olah...ca să vedeți ce poate face onomastica... Prof. C.F.: Dacă tot suntem la denominații care a fost numele Școlii nr. 22 de-a lungul timpului? D-na prof. M.M.: Când am venit eu s-a numit Școala Ion Creangă, Zilele Școlii sărbătorindu-se pe 1 martie, însă
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1730]
-
pozitivă, texte care îi vor ajuta pe copii să-și găsească „liniștea interioară.“ Când Jayne a început să protesteze cu foarte mult șarm, ni s-a spus: - Doamnă Dennis, copiii sunt deseori stresați nu pentru că n-au fost invitați la onomastica dorită sau pentru că au fost hărțuiți de un coleg ci și pentru că, e bine de știut, și părinții lor sunt stresați“. Jayne a încercat din nou să protesteze, de data asta mai puțin șarmant, dar a fost întreruptă cu: - În funcție de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
aveau vârsta de peste 60 de ani. Localitatea „Korni Valle” (Corni Vale) era formată din 49 de familii cu 193 de persoane. Înscrierea numelor de familie cu intenția de latinizare, dar cu particule românești de genitiv, are importanță aparte pentru că arată onomastica din zonă la începutul secolului al XIX-lea, dar și folosirea unor forme lingvistice mixte, de latină și română, în acte oficiale, de către preotul Franciscus Maria Longhi: Simeon a Gregoroja, Antonius a lui Ioseph Croitor ș.a. În localitatea „Korni Kiall
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ș.a. În localitatea „Korni Kiall” (Corni Deal) trăiau 65 familii, cu 267 de persoane. Satul Kerza era format din 29 familii, cu 106 persoane. Numele de persoane erau românești, dar înscrise cu o grafie care arată tendința de a italieniza onomastica românească: de exemplu, numele de familie Andreoaie și Florea au căpătat formele Anderoja și Floroja, iar Ciobotaru apare ca Cibottaro. Cum era și firesc, rivalitatea dintre cele două religii creștine s-a oglindit în plan personal în neînțelegeri între parohul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Cantone, au înregistrat în anul 1808: 57 de copii botezați, 8 căsătorii, 39 de înmormântări, notând cu o grafie diferită de cea obișnuită, toponimele: Corni Valle, Kerja, Kotroceno, Giall (Kiale, Ghial), Berlad, Kordeni, Cornu de Valle (Cornu Valle), dar și onomastica: Bossoij, Croitor, Petrasko, Blenda, Prozop, Ciolocca, Balbozan. Pentru începutul secolului al XIX-lea, informațiile legate de viața hușeană devin din ce în ce mai numeroase și mai precise. Rapoartele lui Berardi sunt semnificative: cel din 9 mai 1813 consemnează existența a 300 de familii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
istoriografiei pentru prezența și evoluția bisericii catolice în zona Hușilor nu înseamnă că aceasta era singura religie neortodoxă. S-a constatat că, de-a lungul timpului, o parte din catolicii hușeni au trecut de la husism la calvinism sau la ortodoxie. Onomastica, ce s-a conservat în documente scrise, arată perpetuarea numelor autohtone: Dogaru, Pătrașcu, Aghiorghiesei, Mihăiță, Ardeleanu, Stoica. Conviețuind în mediul românesc și ortodox, felul de viață al catolicilor din Huși se aseamănă cu cel al țăranilor ortodocși. Întreaga familie participă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la baza substantivul "angelus", tradus prin "înger", "trimis al lui Dumnezeu", "sol al divinității". Cuvântul a fost împrumutat de romani de la greci ("anggelos" "mesager"), devenit Anghelis sau Anghelinam, nume creștine aflate în calendarul ortodox. Ca prenume, Angela a pătruns în onomastica românească mai întâi prin contactul cu textele grecești și mai apoi cu formele latine, fiind atestat sub diferite forme, cum ar fi: Anghel, Anghela, Angheluță, Anghelache, Anghelina, Anghelușa, Anghei, Anghie, Angonescu, Anghioiu, Anghenia, Luța, Luția, Luțoiu, Angheloiu, Anghelit, Andilina etc.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Republica Barbă-Rasă”, adevărat „stat în stat” - este una dosnică și nevoiașă, văduvită de binefacerile edilitar-urbanistice moderne. Observația pătrunzătoare a prozatorului vizează limbajul micii lumi investigate, mentalități și comportamente caracteristice, recuzita curentă și practicile obișnuite ale traiului zilnic al umanității periferiilor. Onomastica e de un pitoresc plauzibil, uneori poate șarjat prin supralicitare: personajele se numesc Duduveică, Falaștoacă, Bambulete, Gâjâitu, Tăchiță Cărăbiță, Iliuță Pufulete (numele-poreclă real al bunicului prozatorului), Năvârlie, Nenciu Penciu ș.a.m.d., rareori purtând nume „neutre” stilistic. Dintre scenele reconstituite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
engl. pl. = intestine, mate; figurativ: rărunchi), care sugerează ideea de interioritate profundă, pornind de la care este posibilă funcția exteriorității (același fenomen este valabil pentru arhetip ca fenomen profund ontic sau cultural); infixul -ahface parte dintre acele particule lingvistice, prezente în onomastica lui Blake (vezi Luv-ah, Beul-ah, etc.), care sugerează ideea de spirit / inspirație / suflare a vietii (cf. ebr. ruah = duh de viață). Sufixul -hoola credem că poate proveni din cuvîntul hula, care semnifică un sinuos dans polinezian-hawaiian al ploii, dansat de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
deterministică Fig. 2 Dinamică plenitudine-absență reflectată în dialectica (Ființă♂-Ființă emanata♀)-[Ființă plenară androginică♂☼♀]-Spectru, echivalentă cu dinamică materie-[energie]-antimaterie și lege-[libertate]-antilege. (Vezi notă despre Spectru / Spectre: Vala, I, 75). TABELE ONOMASTICE ȘI DE INTERPRETARE Tabelul 1. Onomastica lui Blake de proveniență sanscrita NUMELE FOLOSIT DE BLAKE ȘI SEMNIFICAȚIA ACESTUIA ETIMOLOGIA SANSCRITA Ahania: Emanația lui Urizen, Ziua [după modelul grecesc al cuplului Aither(Urizen)-Hemere(Ahania)] Ahan-ia: sanscr. áhan, ahanya-hani áhan subst. zi; dual: áhni sau áhani (două
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de Halici, continuarea relațiilor comerciale, politice și religioase chiar după decăderea Galiției (Iosif și Meletie au fost sfințiți în 1385 de Mitropolitul de Halici de care era dependentă Biserica Moldovei), influențele culturale rusești în Moldova (limba rusă apuseană/slavona, diplomatica, onomastica etc.). Concluzia articolului lui P.P. Panaitescu este asemănătoare cu cea anterioară a lui A. Boldur: „statul moldovenesc cu dinastia venită din Maramureș s-a format pe temelia unei vechi populații locale cu așezările ei, în care erau adânci influențe religioase
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
comparabilă cu aceea a unei întregi serii de verbe (derivate) care contrag locuțiuni: a atenționa, a concluziona. Unele nume proprii ale sportivilor trimit la practici magice și la rime ca în jocurile de copii, sportivul și publicul se copilărește. În onomastică sunt următoarele clase: prenume, patronime, nume de animale, numite nume propriu-zise. Apoi nume mitologice, ale corpurilor cerești, ale întreprinderilor, asociațiilor, organizațiilor, titlurile operelor literare, muzicale și artistice. Mulți au porecle care implică zborul (finlandezul zburător, mustața zburătoare etc). Cel mai
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
che non esista più, e tutto îl mondo tende a uniformarsi. È dunque un viaggio nell' Oriente, inteso come archetipo dell' altrove/alterità, quello delle Città, un altrove scaturito, quale sua proiezione 'internă', dallo stesso immaginario occidentale, come conferma l'onomastica delle città, carica di estenuate suggestioni letterarie, tra le quali spicca quella rinviante alle turqueries librettistiche '7-'800 esche (ad esemplificare la quale basterebbe la copiosa serie di nomi în Z-: Zaira, Zenobia, Zemrude, Zirma, Zobeide, Zora), che mostrano appunto
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]