330 matches
-
Călăban, Zăgan, Cârlig, Covrig, Ciormoi, Dîrboi, Șoșoi, Colbei, Cornei, Hărgău, Janalău, Butea, Cercea, Șperlea, Țintea, Dodea, Gîrlea, Baroreu, Boroșmîndru, Buluț, Ciurilă, Papuc, Papară, Tandaler, Burlă, Căcîga. Lexicul de idei reprezintă și el o adevărată orchestră burlescă, întemeiată mai ales pe onomatopee. Cacîga aruncă o bebee, Gogul tocorosește, Goleman se născocoară, Bobul n-a mâncat știrigoaie, focul scoate bobătaie, țiganii sunt ciuhoși, sunt dârdale, se cocorăsc, fac nătării, ciorobor, lolot, se lolăiesc, se lolotesc, strigă hoha, bura-bura, bat lela, tinerii se înlibovesc
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ajdate și la albanezi hajdeni). Pentru formele hai, (h)aidea și (h)aidați, cf. alb.haj, ngr. adja. Sârb. haidać." DEX online [Var.: háida, haid, áida, áide interj.] - "Din tc. haydi, bg. haide, ngr. áide. hai....[ Var.: (reg.) ai interj.] - Onomatopee." 39 Cu toate că majoritatea dicționarelor consultate nu indică, în general, sfera de utilizare a termenlui, apartenența acestuia la comunicarea orală (apare în comunicarea scrisă monologată exclusiv pietrificat în clișee) duce la concluzia aparteneței acestuia la registrul exprimării colocvial-familiare. În textele scrise
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
iau naștere prin cântarea strigăturilor, proces reversibil, ce poate duce și la „strigarea” acestora. C. de leagăn, inclus și printre speciile folclorului de copii, se află într-o situație specială, datorită destinației sale. De aici monotonia ritmului, refrene provenite din onomatopee sau din limbajul infantil, o lume de animale domestice și sălbatice, cândva cu rosturi magice, invocate să aducă somnul. Își fac însă loc și confesiuni ale mamei sau chiar elemente sociale. Dincolo de caracterul intim, de conținutul individual, c. are un
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
Dimitrie Cantemir, Vasile Aaron, Vasile Vârnav), idee apărută atunci când intelectualii epocii s-au întors către obârșiile latine, spre Apus. Cu timpul, a început să se vădească și preocuparea pentru terminologia poetică, pentru definirea unor termeni ca „stih”, „vers”, „comparație”, „alegorie”, „onomatopee”, „prosopopee”. Procesul acesta, foarte lent, de cunoaștere și înțelegere a rostului creației și de deprindere cu mânuirea vehicolelor ei, a fost însoțit de studierea poeticilor clasice (Horațiu). Prin Gheorghe Asachi, a pătruns la noi știința poetică italiană, iar pe la începutul
ALEXIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
rând, ci păreți fii de crai cu toiagul domniei". 48 *Pentru versiunea românească, ediția deja citată, p. 110, I (nota trad.). 49 Să adăugăm vorbirea ciudată a celui care vine din altă parte. Barbarii continuând etimologia acestui cuvânt construit prin onomatopee vorbesc un "blablabla", adică sunt străini și lingvistic și cultural, cu o aparență uimitoare, cu accent ciudat. 50 Hans-Dieter Bahr, Die Sprache des Gates. Eine Metaethik, Reclam Verlag Leipzig, 1994. 51 *Pentru versiunea românească, ediția deja citată, p. 110, I
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
limba japoneză. B. CONȚINUTURI I. LIMBA JAPONEZĂ 1. Fonetică și fonologie Sunetele și fonemele limbii japoneze 2. Morfologie Substantivul Adjectivul Adjectivul substantival Numeralul Pronumele Verbul (forme verbale; timpul și aspectul, diateze; verbe auxiliare; verbe tranzitive și intranzitive) Adverbul Conjuncția Interjecția Onomatopeele Particule (cazuale, tematice și finale) 3. Sintaxă Sintaxa propoziției Particularități ale subiectului, complementului direct, complementului indirect, complemente circumstanțiale Predicatul Determinanți Sintaxa frazei A. Coordonare Conjuncții specifice și forme verbale de legătură B. Subordonare Propoziția atributivă Propoziția temporală Propoziția condițională Propoziția
ORDIN nr. 3.402 din 16 martie 2009 privind aprobarea programelor specifice, valabile pentru concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante în învăţământul preuniversitar pentru profesori la specializările limba japoneză şi limba chineză. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209806_a_211135]
-
orelor de limba japoneză. B. CONȚINUTURI I. Limba japoneză 1. Fonetică și fonologie: Sunetele și fonemele limbii japoneze 2. Morfologie: Substantivul Adjectivul Numeralul Pronumele Verbul (forme verbale; timpul și aspectul, diateze; verbe auxiliare; verbe tranzitive și intranzitive) Adverbul Conjuncția Interjecția Onomatopeele Particule (cazuale, tematice și finale) 3. Sintaxă: Sintaxa propoziției: Particularități ale subiectului, complementului direct, complementului indirect; Complemente circumstanțiale; Predicatul; Sintaxa frazei: A. Coordonare B. Subordonare: Propoziția atributivă Propoziția temporală Propoziția condițională Propoziția finală Propoziția cauzală 4. Elemente de semantică și
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
orelor de limba japoneză. B. CONȚINUTURI I. Limba japoneză 1. Fonetică și fonologie: Sunetele și fonemele limbii japoneze 2. Morfologie: Substantivul Adjectivul Numeralul Pronumele Verbul (forme verbale; timpul și aspectul, diateze; verbe auxiliare; verbe tranzitive și intranzitive) Adverbul Conjuncția Interjecția Onomatopeele Particule (cazuale, tematice și finale) 3. Sintaxă: Sintaxa propoziției: Particularități ale subiectului, complementului direct, complementului indirect; Complemente circumstanțiale; Predicatul; Sintaxa frazei: A. Coordonare B. Subordonare: Propoziția atributivă Propoziția temporală Propoziția condițională Propoziția finală Propoziția cauzală 4. Elemente de semantică și
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
comunicare) De cantitate De direcție ● Postpoziția Postpoziții (kadar, icin, gibi, gore) Postpozițiile care se construiesc cu cazul ablativ (-dan once, -dan sonra) Conjuncțiile de coordonare Copulativă (ve, veya) Subordonatoare (ki, bile) ● Interjecția Interjecții folosite în comunicarea uzuală (Ah!, Eh!, Aman!) Onomatopee (tak, șir, kut, gurul, miyav, hav) IV. Sintaxa propoziției Subiectul Predicatul Complement direct Complement adverbial Complement de direcție Conectori (indicatori temporali: ilk once, daha sonra, sonunda) V. Tipuri de enunț asertiv, negativ, interogativ, exclamativ, injonctiv Competențe specifice și forme de
ORDIN nr. 5.113 din 1 septembrie 2015 privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina Limba turcă - limba modernă 2, clasele a V-a - a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
utilizate (kadar, icin, gibi, gore) Postpozițiile care se construiesc cu cazul ablativ (-dan once, -dan sonra) Conjuncțiile de coordonare Conjuncții compuse (veyahut, yoksa, oyleyse, madem ki) Copulativă (ve, veya) Subordonatoare (ki, bile) ● Interjecția Interjecții din limbajul uzual (Ah!, Eh!, Aman!) Onomatopee (tak, șir, kut, gurul, miyav, hav) Interjecții compuse IV. Sintaxa propoziției și a frazei Subiectul Predicatul Complement direct Complement adverbial Complement postpozițional Complement de direcție Conectori (indicatori temporali și cauzali) V. Tipuri de enunț Asertiv, negativ, interogativ, exclamativ, injonctiv Sugestii
ORDIN nr. 5.113 din 1 septembrie 2015 privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina Limba turcă - limba modernă 2, clasele a V-a - a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
bucată de lemn (buștean) cu lungime între 0.35n-3m care ulterior se mai prelucrează (crapă pentru foc, taie în: scânduri, lodbe, lațuri ori se fac ușori sau groși pentru pereți).!? În vechea slavă "dub"=stejar (desonorizarea ultimei consoane sub influența onomatopeii la căderea unui "dup" la crăpare,"b=consoană sonoră->"p"=consoană surdă); dălbină= loc adânc, bulboană pe cursul unei ape de deal sau munte (prin Apuseni= dulbină cu acelaș sens). -"cu litera J" -jâreadă=șiră de paie ori fân aranjată
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Modificarea este înregistrată ca o deviere de la modul curent, „normal” în care se realizează corespondența dintre obiectul desemnat și cuvântul ce-l denumește. Aliterația constă în repetarea consoanelor sau silabelor inițiale Asonanța constă în repetarea unor vocale cu efect sonor. Onomatopeea este un cuvânt alcătuit pe modelul armoniilor imitative, prin care se imită sau sugerează sunete naturale. Ex.:"Tropotele de pe coridor i-au determinat să iasă din sala de ședințe. " Sincopa constă în eliminarea unui sunet sau grup de sunete în interiorul
Figură de stil () [Corola-website/Science/300651_a_301980]
-
Boii soarelui" denunță „futilitatea tuturor stilurilor din limba engleză”. "Eol" este un adevărat compendiu de figuri retorice, unde întâlnim metafora, sinecdoca, prolepsa, epifora („Dau zor, se destramă de zor”), epimona („Falduri grase în ceafă, grase, ceafă, grase, ceafă.”), chiasmul, diereza, onomatopeea („Sllt. Aproape ca un om sllt să-ți atragă atenția.”), aliterația, hipotipoza, antanaclaza („Mai irlandez decît irlandezul de rînd.”), epizeuxis etc.. Textul "Sirenelor" constituie un amalgam de onomatopee, cuvinte retezate, fragmente reluate ca laitmotive, propoziții formulate într-o topică neobișnuintă
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
zor”), epimona („Falduri grase în ceafă, grase, ceafă, grase, ceafă.”), chiasmul, diereza, onomatopeea („Sllt. Aproape ca un om sllt să-ți atragă atenția.”), aliterația, hipotipoza, antanaclaza („Mai irlandez decît irlandezul de rînd.”), epizeuxis etc.. Textul "Sirenelor" constituie un amalgam de onomatopee, cuvinte retezate, fragmente reluate ca laitmotive, propoziții formulate într-o topică neobișnuintă, procedee care amintesc, conform lui Stuart Gilbert de muzicalitatea unei fugi. Capitolul "Ciclopii" este relatat dintr-o perspectivă unică, limitată, a unui narator intradiegetic anonim care tranșează cu
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
bufonerii. De exemplu în 1862 a reprezentat acolo în premieră opera bufă "Limbuții" ("Les Bavards", prima versiune), în 1863 "Il Signor Fagotto", o operă bufă în care este ridiculizat patosul lui Hector Berlioz, căruia i se opun tot felul de onomatopee muzicale, de la voci de animale până la zdrăngănitul de alămuri. Tot la Bad Ems muzicianul a câștigat un pariu ciudat, care-l făcuse să compună și să pună în scenă o operetă în răstimp de opt zile. Rezultatul a fost "Lieschen
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
se precizează adesea în vorbire cu ajutorul intonației, al gesturilor și al mimicii. Există diferențe între gramatici ale diferitelor limbi și între diferiți lingviști privitor la ce cuvinte neflexibile și folosite exclamativ intră în clasa interjecțiilor. În gramaticile limbii române și onomatopeele sunt considerate o categorie a interjecțiilor. La fel și în gramatici ale limbii franceze, ale limbii sârbe, ale limbii croate. În gramatici ale limbii maghiare se observă o ezitare în această privință. De exemplu Gerstner 2006 tratează într-un subcapitol
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
La fel și în gramatici ale limbii franceze, ale limbii sârbe, ale limbii croate. În gramatici ale limbii maghiare se observă o ezitare în această privință. De exemplu Gerstner 2006 tratează într-un subcapitol interjecția, în care nu amintește de onomatopee, și în alt subcapitol cuvintele (verbe, substantive) onomatopeice, în care pomenește în treacăt de „interjecții onomatopeice”. A. Jászó 2007 tratează separat interjecția și onomatopeea ca pe două categorii de cuvinte propoziții. Într-un dicționar de lingvistică precum Bussmann 1998, se
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
această privință. De exemplu Gerstner 2006 tratează într-un subcapitol interjecția, în care nu amintește de onomatopee, și în alt subcapitol cuvintele (verbe, substantive) onomatopeice, în care pomenește în treacăt de „interjecții onomatopeice”. A. Jászó 2007 tratează separat interjecția și onomatopeea ca pe două categorii de cuvinte propoziții. Într-un dicționar de lingvistică precum Bussmann 1998, se afirmă că „interjecțiile au adesea caracteristici onomatopeice”, dar onomatopeea nu este definită ca o categorie a interjecției. Nici la Dubois 2002 onomatopeea nu apare
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
în care pomenește în treacăt de „interjecții onomatopeice”. A. Jászó 2007 tratează separat interjecția și onomatopeea ca pe două categorii de cuvinte propoziții. Într-un dicționar de lingvistică precum Bussmann 1998, se afirmă că „interjecțiile au adesea caracteristici onomatopeice”, dar onomatopeea nu este definită ca o categorie a interjecției. Nici la Dubois 2002 onomatopeea nu apare ca o categorie a interjecției, dar în articolul „"interjection"” se afirmă că unele interjecții provin din onomatopee. Crystal 2008 nu are articol despre onomatopee și
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
interjecția și onomatopeea ca pe două categorii de cuvinte propoziții. Într-un dicționar de lingvistică precum Bussmann 1998, se afirmă că „interjecțiile au adesea caracteristici onomatopeice”, dar onomatopeea nu este definită ca o categorie a interjecției. Nici la Dubois 2002 onomatopeea nu apare ca o categorie a interjecției, dar în articolul „"interjection"” se afirmă că unele interjecții provin din onomatopee. Crystal 2008 nu are articol despre onomatopee și nu o amintește în articolul despre interjecție. Nu este clarificat nici dacă sunt
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
afirmă că „interjecțiile au adesea caracteristici onomatopeice”, dar onomatopeea nu este definită ca o categorie a interjecției. Nici la Dubois 2002 onomatopeea nu apare ca o categorie a interjecției, dar în articolul „"interjection"” se afirmă că unele interjecții provin din onomatopee. Crystal 2008 nu are articol despre onomatopee și nu o amintește în articolul despre interjecție. Nu este clarificat nici dacă sunt sau nu interjecții manifestările sonore omenești nearticulate sinonime cu cuvinte propoziții din alte clase lexico-gramaticale, de exemplu cea transcrisă
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
dar onomatopeea nu este definită ca o categorie a interjecției. Nici la Dubois 2002 onomatopeea nu apare ca o categorie a interjecției, dar în articolul „"interjection"” se afirmă că unele interjecții provin din onomatopee. Crystal 2008 nu are articol despre onomatopee și nu o amintește în articolul despre interjecție. Nu este clarificat nici dacă sunt sau nu interjecții manifestările sonore omenești nearticulate sinonime cu cuvinte propoziții din alte clase lexico-gramaticale, de exemplu cea transcrisă în maghiară "ühüm", iar în română „îhî
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
manifestările sonore omenești nearticulate sinonime cu cuvinte propoziții din alte clase lexico-gramaticale, de exemplu cea transcrisă în maghiară "ühüm", iar în română „îhî”, având funcția lui „da”. A. Jászó 2007 le consideră „înrudite cu interjecțiile”, iar pentru Balogh 1971 sunt onomatopee. Tot de problema delimitării ține și statutul cuvintelor prin care se cheamă, se mână sau se gonesc animale. În gramaticile care includ onomatopeele printre interjecții, acestea sunt și ele incluse aici, A. Jászó le include printre interjecții, iar pentru Gerstner
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
având funcția lui „da”. A. Jászó 2007 le consideră „înrudite cu interjecțiile”, iar pentru Balogh 1971 sunt onomatopee. Tot de problema delimitării ține și statutul cuvintelor prin care se cheamă, se mână sau se gonesc animale. În gramaticile care includ onomatopeele printre interjecții, acestea sunt și ele incluse aici, A. Jászó le include printre interjecții, iar pentru Gerstner 2006 „constituie o grupă specială a interjecțiilor și a onomatopeelor”. Crystal 2008 amintește de limita neclară dintre interjecțiile provenite din manifestări sonore nearticulate
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
care se cheamă, se mână sau se gonesc animale. În gramaticile care includ onomatopeele printre interjecții, acestea sunt și ele incluse aici, A. Jászó le include printre interjecții, iar pentru Gerstner 2006 „constituie o grupă specială a interjecțiilor și a onomatopeelor”. Crystal 2008 amintește de limita neclară dintre interjecțiile provenite din manifestări sonore nearticulate și cuvintele cu conținut noțional folosite în mod exclamativ: "excellent" „excelent”, "lucky devil" „norocosule”. Acestea sunt considerate interjecții, de exemplu de către Grevisse 1964 ("ciel" „cerule”, "courage" „curaj
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]