479 matches
-
a ghida procesul de segmentare. Se observă că, fără a folosi o raportare la piața caracterizată explicit prin cerere, Porter acceptă și criterii specifice acesteia. Pentru diada industrie-segment strategic al industriei, se poate concluziona că definițiile lui Porter se pot operaționaliza relativ dificil în cadrul unei structuri analitice sistematice, chiar dacă el jonglează cu exemple, liste de atribute și explicații punctiforme legate de pozițiile din diferite liste. Comparând diferite puncte de vedere legate de segmentarea externă, se constată că, indiferent de modul în
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
perioada prestabilită de timp ceea ce reduce implicarea emoțională. Ghahramanlou și Brodbeck (2000) și-au propus să evalueze distresul psihologic, intensitatea traumei secundare și componentele specifice ale conceptului în cadrul unui eșantion de 89 de consilieri specializați pe stres traumatic. Autorii au operaționalizat stresul traumatic secundar prin nivelul de distres raportat și simptomatologia specifică stresului posttraumatic. Unii dintre subiecți manifestau simptomele în cauză. Factorii de risc identificați au fost vârsta mai scăzuta, istoricul traumatic personal și un nivel mai scăzut de satisfacție profesională
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
secundar al grijii față de o victimă traumatizată, o consecință a empatiei. Capitolul 4 Factori asociați și implicații practice 4.1. Personalitatea Orice abordare teoretică am alege pentru a explica stresul și oricare ar fi factorii de stres selectați pentru a operaționaliza acest concept atât de discutat, vom obține constant diferențe interindividuale în reacția persoanelor față de același context. Oamenii au personalități diferite și se vor plasa diferit față de situațiile pe care le întâlnesc. Doi factori esențiali în marcarea acestor diferențe sunt locul
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
burnout-ului propuse de Maslach. Omdahl și O'Donnell (1999) realizează un studiu similar centrându-se doar pe situația asistenților medicali. Autorii au analizat rolul variabilelor ce țin de empatie în stresul profesional și în angajamentul ocupațional la asistenți medicali. Au operaționalizat empatia prin contagiune emoțională, grijă empatică și eficiență comunicațională. Stresul a fost exprimat prin modelul tridimensional al burnout-ului propus de Maslach astfel încât rolul empatiei a fost considerat în depersonalizare, reducerea împlinirii personale și epuizare emoțională. Rezultatele au arătat că cele
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
depăși resursele de care acesta dispune la un moment dat, sunt integrate în cadrul conceptului de burnout. Deși aparent ușor de înțeles și definit, burnout-ul este un construct controversat iar literatura de specialitate lansează idei diferite în încercarea de a-l operaționaliza. Skinner et al. (2003) au realizat un inventar critic al sistemelor de clasificare a strategiilor de burnout. Au analizat peste o sută de astfel de sisteme de categorii fără a identifica măcar două seturi care să coincidă. Câteva încercări de
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
poate include negarea, recadrarea pozitivă și căutarea de suport social, dar deși fac parte din aceeași categorie ele influențează diferit răspunsul persoanei la factorul stresant. Carver et al. (1989) au realizat un instrument alcătuit din 13 scale diferite menite să operaționalizeze cât mai bine cele două categorii ale burnout-ului. În cadrul burnout-ului orientat asupra problemelor, au distins între: • coping-ul activ: individul întreprinde acțiuni concrete pentru a îndepărta sau a evita factorul de stres sau pentru a-i ameliora consecințele; • planificarea: organizarea etapelor
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Frazier (1995) au examinat rolul experiențelor traumatice personale evaluând 148 de femei psiholog. Nu au obținut o legătură semnificativă între victimizarea personală și nivelul simptomelor de distres. 4.3. Factori profesionali Expunerea Expunerea la materialul traumatic al pacienților a fost operaționalizată în diferite moduri în literatura de specialitate. Variabilele ce țin de expunere pot fi împărțite în riscul cumulativ și riscul curent. Variabilele expunerii curente includ numărul de ore petrecute în cadrul clinic, terapeutic alături de supraviețuitori ai unei traume, procentajul de victime
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Datele empirice susțin această variantă ca fiind cea mai bună ipostază a relației medic-pacient (Pendleton et al., 1984; Neighbour 1987; McWhinney 1995). Relația medicală centrată pe pacient se suprapune peste relația colaborativă propusă de Greenfield (2001). Deși autori diferiți o operaționalizează în formule diferite, există trei componente de bază care pot rezuma esențialul acestui tip de abordare: • o atitudine deschisă a cadrului medical față de opiniile și așteptările pacientului și mobilizarea efortului de a privi situația din perspectiva pacientului; • implicarea activă a
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
înțeleagă perspectiva pacientului, exprimând preocupare, grijă și empatie (Association of American Medical Colleges). Importanța interacțiunii pacient-medic este recunoscută, iar în orice raport interpersonal empatia este necesară (Stephan & Finlay, 1999), dar definițiile date empatiei diferă în funcție de contextul în care conceptul este operaționalizat. Hojat et al. (2001) descriu empatia în varianta propusă de Davis (1998). El delimitează două domenii ale acestui concept: unul afectiv și unul cognitiv. Capacitatea de a înțelege experiențele afective ale unei alte persoane și de a vedea lumea prin
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
d-voastă înșivă/însevă o traumă la un moment dat în trecut?". Istoricul traumatic personal a fost considerat factor de risc pentru stresul traumatic secundar în special în studiile asupra specialiștilor din domeniul sănătății mentale. De asemenea, aceasta variabilă a fost operaționalizată în diferite feluri, astfel încât raportarea la rezultatele altor cercetări este dificilă. O abordare similară în constatarea istoricului traumatic personal a evidentiat că 60% dintr-un eșantion de terapeuți specializați pe stres posttraumatic și 68,4% dintre participanții la o conferință
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Erdur et al. (2006) a obținut rezultate similare în timp ce Gallery et al. (1991) constată ca medicii necăsătoriți par a fi mai expuși la a dezvolta simptomatologie depresivă și a fi mai stresați. Expunerea curentă și cumulativă Acest factor a fost operaționalizat în studiul de față prin trei variabile: vechimea pentru expunerea cumulativă și orele de lucru pe săptămână și procentul de pacienți traumatizați consultați pentru expunerea curentă. Cadrele medicale cu mai multă experiență, raportează mai multe simptome intruzive și un nivel
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
pentru Facultatea de Medicină. Indispensabilitatea se referă la rolul esențial al medicului care este leaderul echipei, stabilește diagnosticul, ia decizii de viață și de moarte. A doua dimensiune are în vedere ajutarea oamenilor, oferind suport medical, social, afectiv. Respectul, este operaționalizat prin situații în care medicul sfătuiește pacientul, are o slujbă bine plătită, este tratat cu recunoștință de pacient și familia sa, are o meserie mereu necesară. Ultima dimensiune motivațională este știința. Latura de cercetare, descoperire, cunoaștere a ultimelor investigații și
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
satisfăcut. Pe de altă parte, implicarea afectivă amenință caracterul obiectiv al deciziilor luate și expune cadrul medical la riscurile stresului traumatic secundar. Obiectivul principal vizat de un studiu realizat pe cadrele medicale ieșene a fost să verifice dacă empatia clinică operaționalizată prin latura ei cognitivă ar fi într-adevăr o soluție optimă care să garanteze înțelegerea complexă a pacientului, protejând în același timp cadrul medical (Crumpei & Dafinoiu, 2011). Pe de o parte, cadrele medicale capabile de a arăta empatie în relația
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
pacientul fiind mai satisfăcut. Pe de altă parte, implicarea afectivă amenință caracterul obiectiv al deciziilor luate și expune cadrul medical la riscurile stresului traumatic secundar. Primul obiectiv pe care și l-a propus a fost să verifice dacă empatia clinică operaționalizată prin latura ei cognitivă ar fi într-adevăr o soluție optimă care să garanteze înțelegerea complexă a pacientului, protejând în același timp cadrul medical. 8.1. Reformularea empatiei clinice "În mod ironic (...) cei mai eficienți terapeuți sunt cei mai vulnerabili
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
a empatiei, corelațiile pozitive cu stresul traumatic secundar ce apar se pot explica prin confuzia existentă și în rândul medicilor cu privire la ceea ce înseamnă empatie și la distincția dintre a înțelege sentimentele celuilalt și a le simți. Pe ansamblu, empatia clinică operaționalizată în acest fel nu se asociază semnificativ cu stresul traumatic secundar și simptomele intruzive sau de evitare, păstrând interacțiunea optimă între medic și pacient. 8.2. Delimitarea compasiunii pentru rezolvarea paradoxului clinic Empatia clinică a separat prin operaționalizarea specifică latura
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
timp vulnerabilizându-i, Figley (1995) numește stresul traumatic secundar ca fiind sinonim cu "epuizarea compasiunii" (compassion fatigue). Prin urmare, și el se referă încă din denumirea conceptului la compasiune mai degrabă decât la empatie. În chestionarul Big Five, fațeta "compasiune" este operaționalizată ca însușirea de a resimți puternic durerea celor din jur și milă pentru aproape. Cei cu scoruri mici la această subscală nu sunt afectați puternic de suferința celorlalți. Sunt mai obiectivi și susțin că își bazează deciziile pe argumente raționale
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
metodă care este inerentă improvizației, sau ar trebui ca India și N.A.T.O. să opteze pentru realizarea unui dialog mai regulat, pentru ca fiecare să învețe despre percepțiile, politicile și procedurile celeilalte părți și mai ales să fie în stare să operaționalizeze rapid în abordarea provocărilor comune. Tendința de globalizare a N.A.T.O. prin operațiuni masive desfășurate în afara teritoriului organizației, în Afganistan, eventual parteneriate cu India, Japonia și Australia, va duce, practic, la repetarea rețetei sale de securitate regională. Aceasta, prin copierea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
doua, din cauza accentuării diferențelor dintre modelele culturale aparținând diferitelor generații. Evoluția rolurilor parentale înregistrează mari schimbari. Se vorbește despre estomparea diferențelor dintre cei doi părinți și de creșterea rolului tatălui în familie. Conceptul clasic de "structură a familiei",teoretizat și operaționalizat în literatura de specialitate (L.Strauss.T.Parson, M.Chombart de Lauwe, M.Voinea, I.Mitrofan etc.) face să i se asocieze tot mai multe, astăzi, cel de "restructurarea familiei„. Noul concept se referă la noile tipuri de familii (tot
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
o mai bună diagnoză a dificultăților în învățare; • se pot converti foarte ușor în instrumente de evaluare. De foarte multe ori însă, formularea în termeni operaționali presupune și o serie de prejudicii cum ar fi: nu toate comportamentele pot fi operaționalizate (nu toate comportamentele sunt observabile imediat), necesită eforturi mai mari pentru cadrele didactice etc. Bibliografietc "Bibliografie" ***, 1998, Curriculum Național - cadru de referință, MEN-CNC, Editura Corint, București. Călin, M., 1995, „Scopurile procesului instructiv-educativ. Perspectiva axiologică și paraxiologică”, în Procesul instructiv-educativ. Instruire
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
am construit o probă de evaluare a caracteristicilor dominante ale motivației intrinseci vizând cele patru dimensiuni grupate în factori bipolari: motivație personală (plăcere) motivație instrumentală (recompensă), motivație internalistă (provocare) și motivație externalistă (recunoaștere). Pentru a reduce tendința de fațadă am operaționalizat factorii Chestionarului IM cu ajutorul unor aserțiuni afirmații cu două variante de răspuns, subiecții fiind forțaȚi să aleagă numai una dintre variantele puse la dispoziție. Chestionarul IM solicită evaluarea a 20 de aserțiuni. FACTORII CHESTIONARULUI MOTIVAȚIE INTERNALISTĂ (PROVOCARE) Angajatul este motivat
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
unui aparat simbolic, de natură să legitimeze noua ordine și, deopotrivă, să proiecteze coordonatele viitorului luminos garantat de aceasta. În măsura în care admitem că "(...) intelectualul nu este doar o categorie politică și teoretică, ci și, mai ales, o construcție ideologică"1 putem operaționaliza premisa că, dacă este să analizăm maniera în care s-au constituit reperele simbolice ale României postbelice, trebuie să luăm în considerare rolul indiscutabil pe care intelectualii l-au jucat în calitatea lor de prelați ai unei veritabile "religii politice
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
principală În orice investigație empirică de acest fel este identificarea tehnocraților. Definițiile conceptuale oferite de dicționarele sau tratatele de specialitate Își au rolul lor, dar ele nu sunt de mare ajutor În a oferi și un ghidaj operațional. Fiecare cercetător operaționalizează În felul său conceptul de tehnocrat și Își construiește propria strategie pentru a-i indentifica În populația de studiu. Strategia mea are două etape și este prezentată, În linii mari, mai jos. Bazat pe această strategie de recunoaștere a tehnocraților
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
dezvoltării în general și a celei comunitare în modparticular încearcă o codificare a unor termeni care circulă de cele mai multe ori în formule difuze. Secțiunea respectivă conține, majoritar, concepte de bază pe care am încercat să le definesc și să le operaționalizez în diferite abordări. Pentru spațiul universitar și de cercetare ar putea fi utilă parcurgerea integrală a lucrării. Pentru proiectanți, decidenți sau practicieni ai DEVCOM, poate fi adecvată o lectură selectivă, în funcție de interesul dominant. În prezent, „dezvoltarea comunitară” se referă atât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a ajunge, prin cunoaștere socială, în timp, prin cercetări repetate, la formularea unor fundamente pentru politici sociale adecvate domeniului. În desfășurarea unei astfel de întreprinderi voi prefera conceptul de radicalism celui de extremism. Acesta din urmă este mai greu de operaționalizat la nivelul cercetării prin ancheta de opinie. Extremismul este negarea unor drepturi umane fundamentale, precum libertatea și egalitatea, prin adoptarea unor mijloace radicale, bazate pe forță. În plan comportamental se pot face relativ sigur identificările care să ducă la un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
responsabilități În timp ce Consiliul de administrație și managementul executiv se străduiesc să mențină un echilibru între crearea valorii și protejarea acesteia, principalul obstacol cu care se confruntă constă în modul de transpunere a viziunii în realitate. Practicile de conducere ale companiilor operaționalizează obiectivele strategice în mai mulți indicatori-cheie de performanță (KPIs). Asigurarea unei concordanțe între indicatori-cheie de performanță și viziunea strategică a companiei constituie o provocare semnificativă. Dar, dacă are succes, aceasta aduce beneficii considerabile din partea potențialilor investitori și a analiștilor de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]