316 matches
-
și speră că această do vadă de interes va înlesni aderarea României la deciziunea Congresului, oricare ar fi dânsa. Obținându-se voturile Angliei și Italiei, președintele se adresează la d-nii plenipotențiari ai Rusiei. Principele Gorceacoff declară că se unește cu opiniunea principelului de Bismarck exprimată asupra acestei cestiuni. Scopul Rusiei este de a ajunge la o pace durabilă cât mai curând și Alteța-Sa crede că prezența reprezentanților români este de natură a provoca discuții violente. Fără a vota în contra admiterii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
acestei cestiuni. Scopul Rusiei este de a ajunge la o pace durabilă cât mai curând și Alteța-Sa crede că prezența reprezentanților români este de natură a provoca discuții violente. Fără a vota în contra admiterii lor, principele Gorceakoff insistă ca opiniunea sa să se insereze în protocol. Președintele, stăruind ca plenipotențiarii ruși să exprime într-un mod precis votul lor, comitele Șuvaloff zice că pentru guvernul său observațiunile adresate de către delegații români ar spori dificultățile discuțiunii, deoarece, în adevăr, Rusia nu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
declară că, încât privește necesitatea de a asigura libera navigațiune pe Dunăre, împărtășește cu totul ideile d-lui prim plenipotențiar al Engliterei, dară nu vede că este o conexitate între libertatea Dunării și retrocesiunea Basarabiei. Se asociază, în ce privește Basarabia, cu opiniunea plenipotențiarilor ruși, având în vedere mai puțin interesele Rusiei decât pacea statornică a Europei. Alteța-Sa crede că Tratatul de la Paris ar fi fost mai solid dacă s ar fi înlăturat această cestiune de amor propriu, această micșorare de teritoriu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
d-nii Brătianu și Kogălniceanu, miniștri ai principelui Carol al României, a face în ședința de astăzi comunicațiunile cu cari ar fi însărcinați. Delegații români, d-nii Brătianu și Kogălniceanu sunt introduși, și președintele-i roagă să ia cuvântul spre a explica opiniunile și aprecierile guvernului lor asupra punctelor Tratatului de la San-Stefano privitoare la dânșii. D. Kogălniceanu mulțumește Congresului că a binevoit a admite pe reprezentanții români și dă citire memorandumului următor: Domnilor plenipotențiari, Mai nainte de toate ținem a mulțumi Congresului din
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Waddington termină insistând ca aceleași condițiuni de ordine politică și religioase, indicate pentru Serbia să fie impuse și statului român. Principele de Bismarck, făcând aluziune la principiele de drept public în vigoare după constituțiunea Imperiului german și la interesul ce opiniunea publică pune pentru ca aceleași principii urmate în politica interioară să fie aplicate și la politica străină, declară că se unește, în numele Germaniei, cu propunerea franceză. Comitele Andrássy aderă la propunerea franceză. Lordul Beaconsfield zice că dă o complectă adeziune în numele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
tot cu același cuget Excelența-Sa, rezervându-se de a insista, când va fi vorba de navigațiunea pe Dunăre, asupra principiului libertății celei mai complecte, dorește astăzi ca Congresul să pronunțe anexarea Dobrogei la România și în același timp, conform cu opiniunea exprimată de d. Waddington, să se acorde o extensiune de frontieră a Dobrogei între Silistra și Marea Neagră. Această deciziune ar facilita soluțiunea cestiunii prezinte. Comitele Corti dorește a uni apelul Italiei cu acel făcut de plenipotențiarii francezi. Excelența Sa, exprimând speranța
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
ca această cestiune să poată fi terminată astăzi; ar fi fericit dacă sporirea propusă, și a cărei acceptare ar garanta unanimitatea Congresului în favoarea independenței române, ar satisface pe români. Pe de altă parte, opera Congresului n-ar putea fi, după opiniunea sa, durabilă, precum a observat-o deja, dacă ar subzista un simțimint de demnitate atinsă în politica viitoare a unui mare Imperiu, și oricare ar fi simpatia sa pentru statul român, al cărui suveran aparține familiei imperiale a Germaniei Alteța
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
-Sa stăruie în a cugeta că propunerea austro-ungară ar trebui să fie trămisă sau la comitetul de redacțiune sau referită plenipotențiarilor Austro-Ungariei, cari să extragă dintr-însa principiele de căpetenie, singurele susceptibile de a fi votate de Congres. Această ultimă opiniune, sprijinită de d. d’Oubril, este acceptată de Congres, d-nii plenipotențiari ai Rusiei observând însă că adeziunea lor la remanierea proiectului de către colegii lor austro ungari nu implică nicidecum consimțimântul lor la principiele propunerii. Președintele continuă citirea Articolului XII și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
de Haymerle și d. d’Oubril sunt desemnați pentru pregătirea acestei înțelegeri, cu concursul comitelui de Saint-Vallier. După o observațiune a lordului Salisbury relativă la interesul ce ia Englitera în cestiunile de navigațiune a Dunării-de-jos, principele de Bismarck zice că opiniunea care înfățoșează Dunărea ca o mare arteră a comerțului german cu Orientul se reazemă pe o ficțiune, căci navele germane venind din susul Ratisbonei nu coboară Dunărea pentru exportarea mărfurilor în Orient. Președintele citește apoi rezumatul articolelor prezentate de d.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
acordate tutulor cultelor a creat un drept nou aplicabil tutulor principatelor și care autoriză pe cei interesați a susține la timp și loc justele lor reclamațiuni. Președintele este de acord asupra acestui punct cu plenipotențiarul Rusiei; Alteța-Sa este de opiniune, în general, că s-ar putea introduce în tratat un articol care ar da puterilor reprezentate în Congres sarcina de a veghea, fie prin reprezentanții lor la Constantinopol, fie prin alți delegați, asupra execuțiunii diverselor dispozițiuni la cari se face
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Principele Gorceakoff reamintește observațiunile ce a prezintat într-o ședință trecută în privința drepturilor politice și civile ale israeliților din România. Alteța-Sa nu voiește să reînnoiască obiecțiunile sale, dară ține să declare din nou că nu împărtășește, asupra acestui punct, opiniunea enunțată în tratat. [...] protocolul nr. 18 Ședința de la 11 iulie (29 iunie) 1878 [...] înalta Adunare trece la cestiunea relativă la tributul României și Serbiei, rezervată în ședința precedentă. Președintele reamintește că cestiunea este pusă precum urmează: d-nul întâi plenipotențiar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
fi impusă Turciei. Primulple nipotențiar al Marei Britanie adaogă că, pe de altă parte, tributul este o parte a garanției creditorilor Porții și că această garanție nu s-ar putea lua acelor creditori. Principele Gorceakoff se pronunță cu totul în contra opiniunii care a fost exprimată. Când independența României și a Serbiei au fost proclamate, nu s-a vorbit de capitalizarea tributului. Alteța-Sa consideră dar că principatele sunt scutite de orice obligațiune afară de părțile teritoriului care constituie o sporire și cari
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
a și făcut-o într-o ședință precedentă, că Rusia a propus în protocolul de la Londra un act foarte moderat, că Turcia a respins acest act și că urmează a suferi consecințele refuzului său. Primul plenipotențiar al Franței aderă la opiniunea primului plenipotențiar al Rusiei. În ceea ce privește mai cu seamă pe România, pare imposibil de a-i cere capitalizarea tributului; Tratatul de la San Stefano nu numai că nu pomenește de dânsul, dară încă recunoaște dreptul românilor la o indemnitate de rezbel; sub
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
afla în acord cu rațiunea. D-nii mei, actul care se săvârșește astăzi este un act mare, care va ocupa un loc însemnat în istoria noastră. El era deja dictat de mult prin simțimintele tutulor românilor; el era impus prin cerințele opiniunii publice atât de tare, încât ne-a trebuit multă putere de voință, mai ales nouă din guvern, cari, din cauza pozițiunii noastre suntem ținuți a fi mai reci pentru ca să moderăm elanul națiunii și să întârziem transformarea lui în fapt. Astăzi însă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
sultanului cu brațul drept pe piept. - Mărite Sultan, îngăduie supusului vostru uns, să se adreseze, cu cea mai profundă cuviință și respect. Ca să pot fi de vreun folos, domn înscăunat în țara mea, în aceste vremuri bântuite de revolte și opiniuni subversive, rogu-vă, Mărite Sultan, să observați că mai peste tot în Europa, febra mândriei naționale bântuie printre generațiile tinere, ca și printre cei mai așezați la minte, ca un simptom molipsitor, de innoire. De aceea, Mărite Sultan, aș cere
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93459]
-
ca un simptom molipsitor, de innoire. De aceea, Mărite Sultan, aș cere îngăduință de ami accepta arbirarea drapelului național, ca și la umele ocazii și sărbători de tot felul, ce s-ar cuveni, așa s-ar liniști spiritele exaltate, calmând opiniunile rebele, importate cu idei subversive din Occidentul belicos. Criticaștrilor le-ar tăia avântul, de care fac atâta caz. - O clipă (interveni surprins Sultanul). Mă bucur că vorbești atât de bine limba lui Allah, dar mă mir, cum de-ai îndrăznit
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93459]
-
Cei mai mulți, când aud cuvântul "idealism", își închipuie sub el cam contrarul de la mâncare și băutură sau pe-un om ce vorbește într-aiurea, ce crede că tot ce zboară se și mănâncă; încît idealism și tacâm de nebun e, dup-opiniunea multora, cam unul și același lucru. Un novelist român spunea că dracul, când n-are de lucru, își cântărește coada, omul, când n-are ce lucra, face filozofie. Această aplicare a unui proverb popular la filozofie în genere și la
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
dreptul, religiunea, cari nu sunt decât tocmai organele de viață a societății, cu energia lor respectivă, cu modul lor de secrețiune. În complex, ele formează statul. Haina instituțiunilor născute instinctiv sunt părerile ce le au oamenii despre ele, spiritul public, opiniunea publică, organismul conținut idealiter în stat, ca posibilitate de esistență și dezvoltare, este religiunea și simțământul aparținerei laolaltă. ["EGOISMUL CARE VIVIFICĂ ACESTE FORME"] 2287 Interesul întovărășit de minte (sub forma minciunei), interesul fără minte (sub forma neroziei), interesul bine înțeles
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
la cererea municipalității din 20 ianuarie 1851, publicată în „Uricarul, vol. IX, 1887, p.271 272. Articolul de mai sus era reprodus de Calendar ul A lbinei Românești pe anul 1853, la care Th. Codrescu scria: „Până la dovada contrară, susținem opiniunea emisă mai sus. Lesne este a critica numai după supozițiuni, fără de a i se arăta dovezile pipăite pe care se bazează părerile lor. Zice m aceasta pentru că am auzit combaterile acestui sigiliu de către dl. A.X. într-o adunărică istorică
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
comunismul, Șichy, ar fi trebuit să-i răspund. Eram cu ochii pe modele. Tocmai de-asta mă indispune așa-zisul "elitism", făcut fără ținută. Bine-l mai înțeleg pe nenea lancu: după ce ascultase, la un dineu, "vreme de trei ceasuri, opiniuni despre artă", simte nevoia să dea, acasă, "un picior strașnic cîinelui". Iartă-mă, Tano, dar cînd aud de globalizarea-a-tot-facătoare de minuni, mi-e frică să nu te lovesc. Mi-e groază ca opționalul să devină iarășișiiarăși obligatoriu. Ca tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de adunările pe secțiuni ale consiliului vor fi supuse aprobării consiliului. În cazul cînd consiliul Camerei, în plenul ei, nu va ajunge să ia o hotărîre unitară cu majoritate de 2/3 din membrii prezenți ai consiliului, Camera va comunica opiniunile separate ale fiecărei secțiuni Ministerului Industriei și Comerțului. § 2. Alegerea consiliului Camerelor Articolul 11 Membrii consiliului Camerelor se vor alege pe scrutin de liste, separat pentru fiecare categorie, din secția comercială și din secția industrială. Listele vor cuprinde, pentru fiecare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133585_a_134914]
-
1859 și dincolo de fruntariile românești. Afirmația Barbarei Jelavich nu se revendică drept un primat al unei idei concluzive exclusiv personale, ci exprimă lapidar o convingere istoriografică astăzi generalizată, după ce oamenii politici ai epocii și publiciștii au emis doar previziuni și „opiniuni” nu întotdeauna, ce-i drept, conjuncturale. Dacă înșiși adversarii Unirii și-au dat seama de consecințele internaționale ale actului săvârșit de români, puțini au fost cei pregătiți atunci să recunoască public ceea ce, mai târziu, istoricii (între care A. D. Xenopol, N.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Pristanda Cațavencu: (cătră grupul lui) Ei, cum să-l trimeți în Cameră, nene, pe stimabilul? Nu zic, are ideile, opiniile lui și eu respect ideile, numai să fie sincere, și el e sincer, n-ai ce zice, respect la orice opiniune!... Dar să-ți vie stimabilul cu idei învechite, cu opiniuni ruginite, și să te sperie mereu cu Europa, cu zguduiri, cu teorii subversive... asta nu mai merge... Astfel de opiniuni nu le respect, să-mi dea voie să-i spui
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
în Cameră, nene, pe stimabilul? Nu zic, are ideile, opiniile lui și eu respect ideile, numai să fie sincere, și el e sincer, n-ai ce zice, respect la orice opiniune!... Dar să-ți vie stimabilul cu idei învechite, cu opiniuni ruginite, și să te sperie mereu cu Europa, cu zguduiri, cu teorii subversive... asta nu mai merge... Astfel de opiniuni nu le respect, să-mi dea voie să-i spui... Popescu: Nu, uite ce susține Farfuridi, n-ai înțeles; susține
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
el e sincer, n-ai ce zice, respect la orice opiniune!... Dar să-ți vie stimabilul cu idei învechite, cu opiniuni ruginite, și să te sperie mereu cu Europa, cu zguduiri, cu teorii subversive... asta nu mai merge... Astfel de opiniuni nu le respect, să-mi dea voie să-i spui... Popescu: Nu, uite ce susține Farfuridi, n-ai înțeles; susține că adică după istorie d aia se teme el de zguduiri nu trebuie să dăm exemplu rău surorilor noastre de
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]