316 matches
-
determinat și întreținut, mult timp, acea supremație ar fi rămas neatinsă. Nu mă-ntreb dacă ieșenii se-nșeală sau nu în privința acestor lucruri. Recunosc că n-aș fi în rolul meu să desleg această problemă și că ori la ce opiniune m-aș fixa judecata mea nu va reuși să fie îndeajuns de obiectivă și de imparțială. Dar nu mă pot reține de a nu constata că atitudinea aceasta a Iașului de azi, psihologia aceasta de boier scăpătat pe care o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
plin de vervă și de vioiciune). Contraste Nu de mult, cenzura mi-a suprimat câteva fraze dintr-un articol apărut în "Adevěrul". Câteva fraze numai, e drept. Câteva fraze inofensive, cred eu. Câteva fraze care, departe de a exprima o opiniune, o reflecție, un sentiment, un îndemn sau ceva de felul acesta, nu făceau decât să relateze un fapt, un fapt banal și adevărat (dacă n-ar fi fost banal și n-ar fi fost adevărat, de ce s-ar fi atins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
pe care am pus-o, sub cel de al doilea articol, prin care arătam că părerile exprimate în el nu angajau pe nimeni altul decât pe semnatarul lor, nu exprimau decât omagiul pe care-l datoram celor care-mi respectaseră opiniunea și independența, căci nimeni nu mi le ceruse. Evocând luminosul epizod din domnia lui Mircea, pentru a-l opune, prin contrast, timpurilor de față, Eminescu exclamă: "De-așa vremi ne-nvredniciră cronicarii și rapsozii..." Evocând la rândul meu, cu lucrurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
care o invocă, a unei porniri instinctive la fel cu cea care în natură face ca unele vietăți să-și transmită dușmănia lor, organică, ireductibilă, din generație în generație. Am întâlnit undeva (cred că în Le Dantec, în "L'atéisme") opiniunea aceasta că, în regulă generală, omul nu devine ateu sau religios, ci că se naște așa; mai precis, că înclinația spre misticizmul religios al unora ca și spiritul pozitiv și dispus spre critică al altora sunt lucruri pe care mediul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
fi nevinovat, prestigiul Franței cere ca hotărârea dată să nu fie atinsă"; mama, în fine, care credea la fel, dar cu mai puțină pasiune, pentru că în inima sa străbătuse otrava îndoielii... Las la o parte pe frații mei, a căror opiniune, la vârsta lor, nu putea avea multă importanță; cum și pe alți membri ai familiei și intimi ai casei, pe unchiul Claude bunăoară, care nu luau parte la aceste discuții, decât rar... Eu singur țineam piept tuturor, convins de sinceritatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
e mult mai senzual decât odinioară, mai brutal chiar; că e mai mult organic, și în orice caz lipsit de distincție morală. * Din materialul vesel al ședințelor Junimii, m-am oprit numai la anecdotă. Am făcut-o cu intenție. În opiniunea generală, anecdota e ceva frivol și fără mare importanță, un articol vesel la petrecere sau la distracție în orele libere. Faptul însă că anecdota are o vechime egală cu aceea a culturei omenești și că ea n-a fost cultivată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
la cuvintele aceste, într-o lucrare unde ea însăși încearcă să prezinte imaginea morală a marelui său prieten, Georgette Leblanc adaugă la rândul său (semnalând o dificultate nouă): "Judecata celor din apropierea noastră e de obicei primită cu multă neîncredere. În opiniunea celor mai mulți, intimii noștri se-nșeală pentru că ne iubesc și nu văd clar pentru că văd prea mult. Dar atunci, cine să ne discearnă? Indiferenții care trec, sau amicii care rămân? Când mai ales, fiecare ne vede prin gândirea sa proprie, tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
comportă o oboseală excesivă (subl. În orig.)”, ceea ce a provocat o mare supărare corectorului. Păi, cum așa? Ca care? Ca cum? Ca când 20 de ore?!? E posibil ca această Încălcare a normelor de muncă să ajungă la urechile opiniunii publice?! Iată ce modificare de program de lucru propusese inginerul: „Persoanele destinate a acorda asistență tehnică să execute numai 8 ore (subl. În orig.) În care situație ar exista decalajul necesar unui minim de odihnă”. Indignat la culme de ADEVĂRUL
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
naște femeia, interesul lui cel mai arzător este "situațiunea" țării, ci și, și mai ales, un tip social, tipul mijlociu al cetățeanului alegător care-și spune cuvântul său în mod conștient. Da, da! Toți fac politică conștientă acum, toți au "opiniuni". În admirabila sa schiță Atmosferă încărcată, oricât se căznește un biet om pașnic să scape teafăr într-o zi de furtună politică, nu poate izbuti să nu fie înjurat din toate părțile, căci în toate părțile dă peste oameni, cunoscuți
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Atmosferă încărcată, oricât se căznește un biet om pașnic să scape teafăr într-o zi de furtună politică, nu poate izbuti să nu fie înjurat din toate părțile, căci în toate părțile dă peste oameni, cunoscuți sau necunoscuți, care au "opiniuni" și care-l înjură pentru opiniile pe care nu le are, ori pentru că n-are opinii. Desigur că marele nostru satiric nu e un om bun. O spun aceasta fără grijă, căci sunt convins că pentru el aceasta nu e
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
editată de Șt. St. Tuțescu în scopul „de a culege mărgăritarele poporului”. Schițe, legende istorice, versuri și material folcloric i-au mai apărut în „Analele literare, politice, științifice”, „Familia”, „Lupta”, „Foaia poporului”, „Albina”, „Revista noastră”, „Tinerimea română”, „Doina doinelor”, „Aurora”, „Opiniunea publică”, „Ion Creangă”, „Șezătoarea”, „Dobrogea jună”, „Epoca”, „Milcovul”, „Gazeta Transilvaniei”, „Noua revistă română” ș.a. A mai semnat Hristian N. Țapu. Ț. prospectează toată Muntenia (îndeosebi fostele județe Teleorman și Vlașca), Moldova și o arie din Dobrogea, acumulând un vast repertoriu
ŢAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290060_a_291389]
-
Pristanda Cațavencu: (cătră grupul lui) Ei, cum să-l trimeți în Cameră, nene, pe stimabilul? Nu zic, are ideile, opiniile lui și eu respect ideile, numai să fie sincere, și el e sincer, n-ai ce zice, respect la orice opiniune!... Dar să-ți vie stimabilul cu idei învechite, cu opiniuni ruginite, și să te sperie mereu cu Europa, cu zguduiri, cu teorii subversive... asta nu mai merge... Astfel de opiniuni nu le respect, să-mi dea voie să-i spui
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
în Cameră, nene, pe stimabilul? Nu zic, are ideile, opiniile lui și eu respect ideile, numai să fie sincere, și el e sincer, n-ai ce zice, respect la orice opiniune!... Dar să-ți vie stimabilul cu idei învechite, cu opiniuni ruginite, și să te sperie mereu cu Europa, cu zguduiri, cu teorii subversive... asta nu mai merge... Astfel de opiniuni nu le respect, să-mi dea voie să-i spui... Popescu: Nu, uite ce susține Farfuridi, n-ai înțeles; susține
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
el e sincer, n-ai ce zice, respect la orice opiniune!... Dar să-ți vie stimabilul cu idei învechite, cu opiniuni ruginite, și să te sperie mereu cu Europa, cu zguduiri, cu teorii subversive... asta nu mai merge... Astfel de opiniuni nu le respect, să-mi dea voie să-i spui... Popescu: Nu, uite ce susține Farfuridi, n-ai înțeles; susține că adică după istorie d aia se teme el de zguduiri nu trebuie să dăm exemplu rău surorilor noastre de
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Bravo! Bravo! Trahanache: (clopoțind) Rog, nu întrerupeți pe orator, stimabile... Cațavencu: (cu tărie) Nu mă tem de întreruperi, venerabile domnule președinte... (cătră adunare și mai ales cătră grup, cu tonul sigur.) Puteți, d-lor, să întrerupeți, pentru că eu am tăria opiniunilor mele... (reintrând în tonul discursului și îngrășând mereu vorbele) și... și... finanțiară. (Aplauze prelungite.)... Da, suntem ultra-progresiști, da, suntem liberschimbiști... Or... conduși de aceste idei, am fundat aci înorașul nostru "Aurora Economică Română", soțietate enciclopedică-cooperativă, independentă de cea din București
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
acestea o scrisoare de la d. A. Cremieux relativă la situațiunea israeliților în România. D. Crémieux, fidel generoasei misiuni ce a împlinit în curs de mulți ani, apără cauza și interesele coreligionarilor săi din Principatele Danubiene. El este în rolul său și opiniunea publică din 60. Sinagoga din strada Sf. Vineri era o construcție nouă, modernă. 61. În luna iunie 1866, după venirea prințului Carol în țară, Adunarea Constituantă s-a întrunit pentru a aproba proiectul modificat al Constituției. Discuții aprinse au fost
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
jurnalului Informațiunile. Pr. Gr. Musceleanu, reprezentantul Biserica română. N.T. Orășanu, reprezentantul jurnalului Daracul. G.Dem. Teodorescu, reprezentantul jurnalului Ghimpele. Dem. Pandrav, reprezentantul jurnalului Asmodeu. Alex. Lăzărescu, reprezentantul Informațiunilor din Galați. Dr. Dumitru Severeanu, reprezentantul Gazetei medico-chirurgicale. M. Nerone Popp, reprezentantul Opiniunii publice.“ 359 bucureștiul în 1871 187 359. Am verificat „programul-manifest“ cu textul tipărit în TRC., an. IX, nr. 949, 14/26 noiembrie 1871, p. 1. Se cuvine însă să atragem atenția că informațiile oferite de Constantin Bacalbașa asupra acestui „congres
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
durând până la 8/20 noiembrie, răstimp în care au avut loc 12 ședințe (ROM., an. XV, 11 noiembrie 1871, p. 973), destul de zbuciumate, căci „programul-manifest“ propus a fost contestat în parte de o „minoritate“ compusă din reprezentanții gazetelor Telegraful, Poporul, Opiniunea publică și Columna lui Traian, punctele de discordie nefiind însă esențiale (proiectul „minorității“ insista, în sens pozitiv, asupra necesității protejării industriei naționale: „Presa română va cere necontenit de la puterile statului de a protege cu eficacitate orice industrie națională sau împământenită
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
TEL., an. I, nr. 183, 16 noiembrie 1871, p. 1). Divergențele au dus la retragerea de la consfătuire a gazetelor amintite (Telegraful, Poporul și Columna lui Traian, adică a delegaților respectivi, în ordine: Gr. Tocilescu, N. Bassarabescu și B.P. Hasdeu), în afară de Opiniunea publică, al cărei reprezentant a votat documentul final „cu excepțiunea celor 4 primi articoli din proiectul primitiv“ (la 7/19 noiembrie 1871, în Telegraful se menționa cu litere mari pe prima pagină: „Ghica-Congres. Majoritatea Congresului presei române compusă din ziarele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Telegraful se menționa cu litere mari pe prima pagină: „Ghica-Congres. Majoritatea Congresului presei române compusă din ziarele Uniunea liberală, Semănătorul, Gazeta de Bacău, Trompeta Carpaților, Românul și alte trei foițe umoristice a exclus din Congres pe reprezentanții ziarelor Telegraful, Poporul, Opiniunea publică și Columna lui Traian“ - Ion bucureștiul în 1871 189 Ministrul de Externe este atacat în Senat de către senatorul opozant Ion Deșliu, care-i arată că majoritatea ziarelor îl acuză că este interesat în chestia Strousberg, care era la ordinea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
poate da“. Ghica fiind învinuit nominal că ar fi intervenit pe lângă A.D. Holban, președintele „congresului“, în favoarea gazetelor nesupuse). În ultima sa ședință, de la 8/20 noiembrie 1871, reuniunea gazetarilor liberali a adoptat - cu rezerve exprimate de reprezentanții gazetelor Informațiunile și Opiniunea publică și în absența celor trei publicații amintite mai sus -, programul-manifest reprodus corect de Bacalbașa în această carte. Cu toate defecțiunile întâmpinate pe parcurs - determinate, desigur, de ambițiile unor persoane și mai puțin de idei divergente - defecțiuni de care Bacalbașa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a ne spune cari sunt anume redactorii ziarelor ce v-au făcut această degradatoare cerere? Domnia-voastră cunoașteți cât de mare și necesar este rolul presei în mecanismul politic al unui stat constituțional, pentru controlul suprem ce exercită, prin intervențiunea presei, opiniunea publică asupra tuturor afacerilor, și știți [iarăși] că a lovi presa cu desconsiderare este a lovi și dezarma însăși opiniunea publică, Nu putem cugeta [nici] un moment măcar că d voastră, ministru constituțional al măriei sale, ați voit să ajungeți acest scop
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și necesar este rolul presei în mecanismul politic al unui stat constituțional, pentru controlul suprem ce exercită, prin intervențiunea presei, opiniunea publică asupra tuturor afacerilor, și știți [iarăși] că a lovi presa cu desconsiderare este a lovi și dezarma însăși opiniunea publică, Nu putem cugeta [nici] un moment măcar că d voastră, ministru constituțional al măriei sale, ați voit să ajungeți acest scop. Nu putem crede că un om, în înalta pozițiune ce i-a fost dat să ocupe în Statul român, ar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
inițiativa, au format un comitet electoral pentru districtul Ilfov, cu scop de a menține uni tate de acțiune care trebuie să domnească în cele patru mari colegiuri ale acestui district. Fac d-a dreptul parte din comitet toți câți împărtășesc opiniunile noastre politice. Acest comitet, deși menit a se ocupa special de afacerile electorale ale Ilfovului, va urma cu cel mai viu interes tot ce va fi relativ la alegeri în toată țara și va fi gata să dea concursul său tutulor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai 1877, p. 2814 („Adunarea Deputaților. Sesiunea ordinară prelungită. Ședința de la 19 martie 1877“); cu aceeași ocazie Războiul ruso-turc se apropie și tot mai mult prinde credința că Rusia cere restituirea celorlalte județe basarabene. Dar guvernul rus, spre a înșela opiniunea publică mondială și mai ales pe România, trimite prin agenția telegrafică rusă următoarea notiță ziarelor din străinătate: „Ziarele oficioase declară lipsite de orice temei informațiunile publicate de Petersburger Herald, după care ar fi fost cestiune de abrogarea Tratatului de la Paris
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]