2,747 matches
-
special cel al scăderii natalității ce are un efect imediat asupra familiilor și configurațiilor familiale. Vom putea apoi pune în valoare diversitatea politicilor familiale ce caracterizează Franța. Atunci va fi posibil să distingem punerea în practică a acestor politici în optica redistribuirii veniturilor (dezbatere asupra factorului familial) sau în optica unei mai mari "echități orizontale" (dezbatere asupra calculării costului copilului) și, în sfârșit, să se pună accentul pe legătura dintre numărul copiilor și locul de muncă (feminin, în special) și asupra
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
imediat asupra familiilor și configurațiilor familiale. Vom putea apoi pune în valoare diversitatea politicilor familiale ce caracterizează Franța. Atunci va fi posibil să distingem punerea în practică a acestor politici în optica redistribuirii veniturilor (dezbatere asupra factorului familial) sau în optica unei mai mari "echități orizontale" (dezbatere asupra calculării costului copilului) și, în sfârșit, să se pună accentul pe legătura dintre numărul copiilor și locul de muncă (feminin, în special) și asupra capacității anumitor politici familiale de a facilita adecvările indispensabile
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
îngrijirilor este susceptibil să afecteze atât cererea, cât și oferta. Când crește prețul, cei care oferă îngrijiri pot fi incitați să lucreze mai mult pentru a-și spori veniturile (efect de venit), dar și să lucreze mai puțin într-o optică de stabilizare a puterii lor de cumpărare (efect de substituire muncă / timp liber). În Franța, contrar majorității țărilor bogate, prețul relativ al sănătății (preț al consumului de îngrijiri raportat la indicele de preț al consumului final al menajurilor) a scăzut
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
în toate sensurile termenului: populația tânără se reduce în procentaje, pe când populația vârstnică își vede crescând mărimea relativă; în plus, progresele economice și sociale, ca și înaintările științifice și medicale, tind să prelungească semnificativ duratele de viață individuale. În această optică relativ nouă, țările bogate sunt lovite în mod deosebit, și Europa este foarte atinsă atât de o fertilitate în declin, cât și de o îmbătrânire accelerată. În Europa, Franța este singura țară de mărime demografică respectabilă care pare, pentru moment
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
2005). Începând de atunci, selecțiile de competențe riguroase încep să apară, fapt ce explică fără îndoială stabilitatea la locul de muncă a tinerilor calificați și, invers, precaritatea serviciului celor mai puțin calificați. În ceea ce privește îmbătrânirea populației, mai ales privită într-o optică de prelungire a duratei de viață individuale în cadrul unei stări corecte de sănătate, ea pune și va pune foarte curând problema (neliniștitoare pentru unii, liniștitoare pentru alții) a prelungirii vârstei de ieșire la pensie. Spinoasele probleme de finanțare a pensiilor
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
regimuri este cu siguranță departe de a se epuiza. Trebuie să subliniem, șantierul nu e terminat: trebuie realizat un mare efort de imaginație și de punere în aplicare a noilor dispozitive. Pe lângă aceasta, în privința protecției sociale, cuprinsă în esență în optica acoperirii cheltuielilor de sănătate, constatarea este de același ordin. Ca și pentru pensii, legăturile cu evoluția demografică și creșterea economică sunt evidente. Este clar, în special, că procesele-verbale de constatare operate astăzi vor putea să fie, sau atenuate, sau dimpotrivă
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Un suflet, spune extraordinar Augustin, trimițând și la preceptele filozofiei stoice, nu poate fi judecat și osândit până în ultima clipă a vieții. Pentru că oricând există o șansă de convertire, așadar o șansă de mântuire. Păcatul împotriva Duhului echivalează, în această optică tolerant-realistă, cu încremenirea în refuz, cu încăpățânarea de a nega harul și bunătatea lui Dumnezeu. Last but not least, logion-ul nostru merită citit în paralel cu alte pasaje „tari” din Noul Testament, care se referă la aceeași chestiune, a păcatelor iremisibile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
să se stabilească restul materialului etic esențial din această Declarație? Una dintre posibilități era să îl regrupăm după virtuțile clasice, acelea cardinale prudența, dreptatea, tăria și cumpătarea -, care adesea vin înlocuite cu cele teologice, credința, speranța și dragostea. Însă această optică părea prea individualistă! O altă posibilitate era să îl organizăm după domenii problematice precum etica sexuală și bioetica, etica economică, medicală și etica statului. Prea complex pentru perspective globale. La cina care se organizase după seminarul meu, avusesem o conversație
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
am putea să ne întrebăm dacă nu ar fi la fel de interesant să considerăm că economiile sunt, în fapt, dotate cu o dublă reglare, pe care nu o putem înțelege decît asociind mecanismele pieței cu cele ale acțiunii publice. În această optică, Statul este investit, în privința mecanismelor economice și sociale, cu o funcție de tutelă. Într-un anume fel, el este responsabil de evoluția socio-economică, prin aceea că el face, face să se facă, sau nu face. Aceasta este o misiune delicată, în măsura în care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
adițional fix ce se adaugă fiecărei unități de produs, se obține un cost total, cuprinzînd o parte de cost privat (intern) și o altă parte de cost extern. Denumim deci cost social suma costurilor interne și externe. Și, în această optică, vom spune că un efect extern există atunci cînd apare o diferență între costul social și costul privat. Costul extern se prezintă deci ca un element neluat în seamă de piață și suportat, integral sau în parte, de către membrii comunității
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Gary Becker, unor teme non-economice precum mariajul (vezi noțiunea de piață matrimonială) sau delincvența. În acest cadru, așa cum preconiza J.Bentham, trebuie fixată o pedeapsă mare și certă pentru o greșeală, pentru ca delicventul să-și releve preferințele. Căci, în această optică, dacă cineva fură sau înșeală, aceasta se întîmplă deoarece termenii pieței nu sunt fixați dinainte. Dar pot ei fi fixați? Noțiunea de pasager clandestin (traducere din englezescul free rider) răspunde într-un anumit mod acestei chestiuni. Absența condițiilor necesare la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ocupă o poziție ierarhică dată să fie urmat de indivizii plasați într-o poziție inferioară; puterea corespunde probabilității ca un actor angajat într-o relație socială să poată să-și impună vederile. Ea este deci atributul unei persoane. În această optică, Michel Crozier a dezvoltat un studiu interesant asupra "fenomenului birocratic". Pentru el, în toate organizațiile, indivizii caută să-și asigure o anumită putere în chiar inima relațiilor cotidiene. Pentru aceasta, ei se străduiesc să controleze informațiile sau orice ele-mente necesare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
un alt risc apare atunci, pe care M. Crozier îl califică drept birocrație. El constă în a obstacula relațiile pentru a evita jocurile de putere. Regăsim astfel abordarea curentă a birocrației, lipsită de suflet și de imaginație. Dar în această optică a sociologiei organizațiilor, acest tip de comportament relevă o disfuncționalitate, care ar putea fi evitată adoptînd structuri mai puțin rigide. Întrebarea e dacă se poate aplica acest raționament administrațiilor? 4.3.1. Raționalitatea organizațiilor Economia birocrației împrumută conducătorilor administrației raționalitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
eforturile de raționalizare a alegerilor bugetare constituie o primă formă de evaluare, a priori, inspirată dintr-o voință normativă. Dar o abordare pozitivă poate de asemenea conduce la căutarea ecarturilor existente între nevoile și serviciile oferite de administrații. În această optică, evaluarea se aproprie de o politică comercială. Se va stabili o gamă de produse în încercarea de a se răspunde unei cereri, apoi se va organiza distribuția lor, fără a se uita recursul la tehnicile moderne informatice și de comunicații
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
pune degetul pe al doilea efect pervers: rămîn încă numeroase per-soane care locuiesc în condiții foarte precare sau fără domiciliu fix; pare deci evident că o parte din ocupanții actuali de locuințe sociale trebuie să cedeze locul altora. Dar această optică simplă, fondată pe principiul satisfacerii nevoilor sociale, uită de fenomenele de concentrare și de segregare. Atunci cînd un imobil social primește cu prioritate familii fără resurse și aflate în dificultate se produce un fenomen de ghetou. Unii se pot îndepărta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
din riscuri. La scara colectivității, aceasta va avea efecte favorabile: inovații, scăderea prețurilor etc. Este o întreagă problematică a ceea ce numim astăzi guvernarea între-prinderii (Corporate governance). Ideea de a transpune raționamentul la administrații a apărut în anii 1980. În această optică, relația dintre teoria drepturilor de proprietate și teoria agentului este evidentă. Administrațiile sunt un agent aflat în poziție de forță, deoarece "proprietarul", adică personalul politic nu dispune decît de un drept de proprietate degradat. El nu poate, într-adevăr, să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
raționament cu vocație universală. Plasîndu-se din punctul de vedere al colectivității, el va repune în cauză legea lui Say, zisă și legea debușeelor, care stipula faptul că orice ofertă implică o distribuire a veniturilor care creează propria-i cerere. În optica keynesiană, dimpotrivă, o supraproducție este posibilă datorită faptului că ponderea relati-vă a economisirii crește pe măsură ce crește venitul. Aceasta îl conduce să considere economisirea ca pe o fugă din circuitul economic. Atunci cînd economiștii care l-au precedat considerau economisirea ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
amenință. Așa se face că, de la Statul minimal inspirat de lucrările lui Hayek, s-a ajuns la statul intervenționist justificat de Keynes. Perspectiva s-a schimbat. Era nevoie de o acțiune exterioară pieței pentru a combate efectele perverse. În această optică, acțiunea publică devine esențială și i s-au conferit tot mai multe misiuni, în ideea că politica eco-nomică are puteri extinse. Putem ilustra aceste ambiții cu exemplul investițiilor, monedei și relațiilor sociale. Este un mod de a înțelege faptul că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
și era convins că până la urmă o să câștige, chiar dacă, uneori, îndoiala venea să-i mai vămuiască din puteri. „Dacă Rebelul nu vede nimic în afară?” își zicea G. „Dacă totul nu e decât o imagine în sine, un renghi al opticii, al naturii ori al minții mele obosite? Oricum ar fi, o să cedeze! E propriu-mi EU, știu bine: n-am să-l slăbesc deloc. Vom redeveni identici până-n ultimul gest, până-n ultima fibră; vom...” ...După vreo săptămână, alertați de lipsa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
să înfățișeze degradarea spiritului ca pe un progres. Involuția ca pe o evoluție, și descompunerea ca pe o ascensiune. Îți trebuie fie un optimism incurabil, fie o obnubilare înnăscută. În primul caz, entuziasmul care te poartă suferă de o netulburată optică meliorativă: ești încredințat că lumea merge într-o direcție bună, oricîte hîrtoape și rele mai are de străbătut între timp. În celălalt caz, suferi de o fericită scădere a sensibilității la rău. Nu simți degradarea fiindcă nu ai organ pentru
Cu mintea scăldată de ecran by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7843_a_9168]
-
materială și la ce reprezintă el în ochii altora, cu alte cuvinte criteriul după care se apreciază pe sine depinde de relația cu semenii. Cît ai și ce cred ceilalți despre tine, asta contează. Cine trăiește cu o astfel de optică își va dezvolta cu precădere facultățile volitive și pasionale, dar nu pe cele intelectuale. Căci trăind mereu cu gîndul la cum te oglindești în ceilalți, intelectul va regresa treptat în beneficiul voinței și ambiției. În schimb, omul interior e cel
Leacuri împotriva urîtului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7034_a_8359]
-
mai degrabă de toleranță silită. În schimb, cine vrea să fie consecvent pînă la capăt trebuie să aleagă pe una respingînd pe cealaltă, asta dacă nu alege soluția valabilității intermitente: uneori ne raportăm la lume în virtutea cunoștințelor științifice, alteori în virtutea opticii creștine. Suntem cînd creștini, cînd pozitiviști, prin alternanță, dar niciodată simultan. În schimb, medievalii au avut ambiția de a fi simultan și greci și creștini, alunecînd în copca unor contradicții din care nu s-au putut salva decît lepădîndu-se de
Cerul filozofiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7401_a_8726]
-
substanțe, și e îndeajuns ca substanța să nu mai fie secretată ca structura să-și modifice funcția. Odată încheiat efectul estrogenului, care deturnează creierul științific spre cel sentimental, femeia între 50 și 100 de ani (după sevrajul numit menopauză) capătă optica nedrogată a bărbaților. Sunt multe femei care declară că, după menopauză, au început să vadă lumea altfel. Remarca finală, plină de umor, a Oanei Pughineanu: „Nu pot să închei decît remarcînd că în ciuda „inegalităților" (devenite de-a lungul istoriei „nedreptăți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6879_a_8204]
-
Savin Bratu, Sergiu Fărcășan, Nicolae Tertulian, Mihai Gafița, Nestor Ignat. Unii dintre ei au avut parte de-o "altă evoluție", N.Tertulian manifestîndu-se ca un neomarxist lukacsian, iar Paul Georgescu, devenind unul din "iconoclaștii de la extrema stîngă", în a cărui optică "N.Ceaușescu era Neo-Căpitanul și care bănuiesc că și-ar fi dorit să avem în fruntea țării un Neo-Comandante de tip Marcos de la zapatiști", după cum se rostește Vladimir Tismăneanu. Sîngele apă nu se face! Pitoresc într-un fel apare profilul
O carte despre Cameleonea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6886_a_8211]
-
însuși. Rezultatul este e o insolită cercetare în cuprinsul căreia vedem cum un sociolog se privește pe sine prin firida propriei teorii. Dar, paradoxul uimitor este că Bourdieu, luîndu-se pe sine drept obiect de studiu, devine fără să vrea victima opticii sale, și asta fiindcă teoria ajunge să înăbușe persoana pe care ar fi trebuit s-o explice. Cauza stă în privilegierea schemelor în dauna obiectului asupra căruia ele se aplică. Bourdieu e atît de preocupat de "cîmpuri", de "spațiul posibilelor
O efigie impersonală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7422_a_8747]