620 matches
-
IQ prea mic operează ca frână a creativității. Tot ca frână acționează și un IQ prea înalt. S-a stabilit un nivel optimal al IQ pentru creativitate: pentru creativitate științifică, de exemplu, acesta are valoarea 110; pentru domeniul artistic IQ optimal este cel cuprins între 95 și 100. Concluzie este că nivelul inteligenței crește proporțional cu cel al creativității până la pragul convențional plasat în apropierea limitei superioare a normalității, Q.I. = 120, dincolo de care cele două variabile nu mai corelează, ci
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
acomodeze rapid și ușor noilor cerințe, să se conformeze acestora fără turbări biopsihosociale. Modul în care are loc realizarea adaptării la cerințele vieții cotidiene poate fi resimțit, atât ca sens pozitiv cât și ca revers, pe parcursul anilor. Astfel adaptarea școlară optimală sau eventualele dificultăți care pot apare și în parcursul școlarizării releva de cele mai multe ori unele aspecte deficitare în anii premergători celei școlare, sau să prefigureze evoluția adaptării viitoare, modul în care vor fi satisfăcute îndatoririle față de familie, locul de muncă
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
cu maximum de promptitudine și eficiență, cerințelor social-economice. Un deziderat important al învățământului modern este asigurarea caracterului său formativ prin deschiderea unui orizont larg de pregătire a elevului spre perspectivele concrete ale vieții de mai târziu în vederea integrării socio profesionale optimale a viitorilor muncitori. Adaptarea școlară nu poate fi concepută fără analiza indicatorilor . Aceștia se referă la preferințele pe care un anumit elev le manifestă față de ceilalți colegi și ale acestora față de el. Aceste relații interpersonale se stabilesc între elevi cu
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
condițiile unei atmosfere prielnice copilul își desfășoară activitatea la nivelul maxim al posibilităților sale. În situații contrare în cercul vicios al inadaptării la viața grupului, la activitatea școlară. 3.2 . Factori intrinseci ai adaptării școlare Factorii interni ai adaptării școlare optimale depind în primul rând de personalitatea elevului, ei fiind deci condiții subiective, pe când cei externi sunt apreciați ca fiind condiții obiective întrucât sunt dependenți de copil. În contextul condițiilor subiective factori determinați ai adaptării școlare sunt considerați cei biologici (reprezentați
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
dintre cazuri, pierzându-se astfel 2-3 ore până la formularea unui diagnostic corect), de prezența mai multor comorbidități [2], de faptul că pacientele așteaptă mai mult timp pentru inițierea tratamentului și că au „șanse” mai reduse ca acesta sa fie unul optimal [2]. Un alt motiv este acela că multe femei își subapreciază boala și afirmă adesea că „nu vor să deranjeze”. Analiza CRUSADE Registry la pacienții cu sindroame coronariene acute fără supradenivelare de ST a arătat că medicația utilizată atât pe parcursul
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
mai multe schimbări dezirabile și într-un grad cât mai înalt din punct de vedere formativ; a te comporta și exprima natural, lingvistic educativ, în situații de viață profesională, au scopul de a produce efecte demonstrabile empiric; a-i stimula optimal pe elevi dezvoltându le bazele aptitudinale în mai multe direcții, pentru a se putea orienta profesional a genera valori și de a decide responsabil cu privire la personalitatea celor educați. Empatia este, în esența ei, o sinergizare conștientă, voluntară, susținută de complementarizare
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
efort. În prezent, tot mai multe experiențe și studii psihologice ne confirmă faptul că frustrările moderate din timpul copilăriei pregătesc organismul în lupta cu stresorii, sporind gradul toleranței persoanei la frustrare. În această privință, se cere însă determinarea unui prag optimal al frustrării. Acest prag, care vizează gradul intensității sau durata frustrării, este direct condiționat de vârsta subiectului frustrat. În acest sens, o serie de psihologi arată că acei copii care din fragedă vârstă sunt încredințați spre îngrijire unor persoane străine
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
al nivelului de realizare a interacțiunii dintre personalitatea elevului și ansamblul condițiilor de desfășurare a procesului instructiv-educațiv. Adaptarea școlară depinde de interacțiunea permanentă a factorilor interni și a celor externi. I.2.1. FACTORI INTERNI Factorii interni ai adaptării școlare optimale depind în primul rând de personalitatea elevului, aceștia fiind deci condiții subiective. Astfel că factorii interni sunt considerați: a) factorii biologici; b) factorii psihologici. Reușita școlară este cel mai evident influențată de nivelul de dezvoltare intelectuală. Pentru realizarea obiectivelor activității
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
din punct de vedere al înălțimii sunt considerați foarte mici de statură și concomitent sunt dizarmonic dezvoltați, cu minus de greutate, prezintă mai frecvent fatigabilitate, agitație psihomotrică, atenție instabilă, capacitate redusă de mobilizare voluntară în îndeplinirea sarcinilor școlare. Adaptarea școlară optimală depinde de dezvoltarea generală și armonioasă a tuturor laturilor personalității. În general, copilul, prin intermediul activităților programate cu caracter formativ-creativ învață să perceapă, să înțeleagă, să gândească, să evalueze, să ia decizii, să acționeze. Copilul apt pentru școlarizare are o memorie
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
acomodeze rapid și ușor noilor cerințe, să se conformeze acestora fară perturbări biopsihosociale. Modul în care are loc realizarea adaptării la cerințele vieții cotidiene poate fi resimțit, atât în sens pozitiv cât și ca revers, pe parcursul anilor. Astfel, adaptarea școlară optimală sau eventualele dificultăți care pot apare în cursul școlarizării poate să releve de cele mai multe ori unele aspecte deficitare în anii premergători celei școlare sau să se prefigureze evoluția adaptării viitoare, modul în care vor fi satisfăcute îndatoririle față de familie, locul
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
Rao, 1964). Pentru statistica clasică tehnica ACP constituie determinarea axelor principale ale unui elipsoid, indicator al unei distributii normale multidimensionale, aceste axe fiind estimate plecând de la un eșantion de probe aleatorii. ACP constituie o reprezentare a acestora, având un caracter optimal conform anumitor criterii algebrice și geometrice, și care nu presupun emiterea nici unei ipoteze inițiale de natura statistică asupra datelor de prelucrat. ACP permite extragerea maximei informații, sub formă simplă și coerentă dintr-un ansamblu de date, prin reliefarea interrelațiilor dintre
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de soiuri pentru unele caractere), permițînd împărțirea soiurilor în ramuri conform disimilarității sau similitudinilor existente. Referindu-ne la exemplele de mai sus, la elaborarea dendrogramei în cadrul soiurilor autohtone cunoscute în literatura de specialitate s-a constat existența a trei grupuri optimale (ramuri) și existența unei "rupturi de nivel" între nodurile 12, 13. Cea mai omogenă grupă s-a dovedit a fi grupa C, deoarece valoarea indicelui de disimilaritate a fost cea mai scăzută comparativ cu celelate două grupe și care cuprinde
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de Huși) sau cordiforme (Bătută neagră), acestea având și cel mai mic indice de separare care crește până la agregarea completă a celor trei ramuri. Dendrograma clasificării ierarhizate ale unor soiuri mai puțin cunoscute evidențiază, de asemenea, existența a trei grupuri optimale, dar cu valori mai mari a indicelui de disimilaritate ale arhitecturii frunzelor, de unde concluzia că variabilitatea fenotipică este foarte mare, iar asemănarea între ele se bazează pe un număr redus de caractere fenotipice. 2.7.3. ANALIZA FACTORIALĂ DISCRIMINANTĂ (AFD
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
termic în oțeluri susceptibile la fisurare, în cadrul unor societăți de profil din țară și a altor câtorva instituții de învățământ tehnic superior. Prin aceste preocupări sunt realizate noi tehnologii de transfer termic ecologice, cu pachetul de programe soft aferent conducerii optimale a proceselor, aplicabil pe agregatele de încălzire și tratamente termice existente la partenerii beneficiari. Integrarea cunoștințelor și datelor este realizată printr-o aplicație web, prin care se pot simula si utiliza ecotehnologiile respective, ceea ce va conduce la dezvoltarea cunoașteriiîn domeniu
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Caţarschi Vasile, Caţarschi Smaranda () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92834]
-
fac parașutism sau ciclism? Cum putem influența motivația personală a unui individ, pentru a obține rezultate notabile în sportul pe care îl practică? În ce circumstanțe motivația este optimă și ce putem face pentru a atinge și menține acest nivel optimal? Într-o manieră generală, psihologia motivației se preocupă de originea, orientarea și persistența unui comportament. Primele clarificări asupra motivației sunt datorate lui Huh 1943. Teoria impulsului, propusă de acești psihologi este o teorie a motivației bazată pe noțiunea de reducere
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
III.2.STANDARDE ȘI STANDARDE DE REFERINȚĂ Standardul reprezintă descrierea cerințelor formulate în termen de reguli sau rezultate, care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activități în educație. Standardul de referință reprezintă descrierea cerințelor care definesc un nivel optimal de realizare a unei activități de către o organizație furnizoare de educație pe baza bunelor practici existente la nivel național, european sau mondial. Guvernul României a aprobat primul set de standarde, pe acelea de acreditare și de evaluare periodică, ca standarde
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
în spațiul tridimensional. c.8. Realizarea îmbinării după mai multe suprafețe. c.12. Fragmentarea obiectului în părți astfel încât fiecare dintre acestea să se apropie de locul său de acțiune și unde prezența sa este strict necesară. c.22.Realizarea structurii optimale a dispunerii elementelor sau orientarea optimală a obiectului în spațiu. d.Modificări în timp d.1.Modificarea timpului de funcționare sau de existență a obiectului sau elementului. Extinderea sa. d.8.Modificarea ordinii operațiilor. d.9.Trecerea de la operații în
Cercetarea din punct de vedere euristic a evoluţiei tricotajelor şi acelor de tricotat de la origini şi până în prezent by Mihaela Băsu () [Corola-publishinghouse/Science/543_a_871]
-
îmbinării după mai multe suprafețe. c.12. Fragmentarea obiectului în părți astfel încât fiecare dintre acestea să se apropie de locul său de acțiune și unde prezența sa este strict necesară. c.22.Realizarea structurii optimale a dispunerii elementelor sau orientarea optimală a obiectului în spațiu. d.Modificări în timp d.1.Modificarea timpului de funcționare sau de existență a obiectului sau elementului. Extinderea sa. d.8.Modificarea ordinii operațiilor. d.9.Trecerea de la operații în serie la operații în paralel și
Cercetarea din punct de vedere euristic a evoluţiei tricotajelor şi acelor de tricotat de la origini şi până în prezent by Mihaela Băsu () [Corola-publishinghouse/Science/543_a_871]
-
întreprinderea ca o organizație sau coaliție de indivizi având fiecare propriile sale aspirații, motivații, comportamente. Pentru studierea acestora behaviorismul face apel la instrumente din arsenalul psihologiei. Concepția pur economică potrivit căreia managerul se află în permanență în căutarea unei soluții optimale este abandonată. H.A. Simon pune bazele acestei teorii în lucrarea sa “Administrative Behaviour”. Aici el introduce următoarele două aspecte: conceptul de raționalitate limitată (bounded rationality), în virtutea căruia managerul nu este atoateștiutor, nu are acces la toată informația existentă, fiind limitat
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
în virtutea căruia managerul nu este atoateștiutor, nu are acces la toată informația existentă, fiind limitat de timp, resurse, capacitate intelectuală etc. conceptul de “satisfacție” (satisficing), potrivit căruia managerul este întotdeauna nevoit să accepte mai degrabă o souluție satisfăcătoare decât una optimală. Aici este locul în care teoria behavioristă se distanțează net de cea neoclasică (marginalistă): decidentul nu caută soluția optimă, ci acea soluție care îi satisface cel mai bine aspirațiile și motivațiile personale în condițiile date. Mai mult decât atât, privitor
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
realitate omogenă; există o mare varietate de sisteme (naturale, tehnice, sociale, economice etc.). În ceea ce privește întreprinderea, această teorie se ocupă de structura și politicile generale ale firmei considerate ca un tot. Ea nu încearcă să dea o rezolvare de o manieră optimală problemelor; este mai degrabă descriptivă decât normativă, mai degrabă savantă și deductivă decât empirică. Ea are drept scop perfecționarea mijloacelor de analiză și de cunoaștere, și nu atât elaborarea de principii. Structura sistemului este reprezentată de ansamblul relațiilor neîntâmplătoare ce
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
fie teama că vor fi nevoiți să cedeze altora controlul asupra firmei dacă aceasta va crește. În acest context, nu credem că este greșit să afirmăm că literatura de management strategic nu are scopul de a indica traiectorii de creștere optimală pentru firmă, ci de a identifica (adesea prin studii empirice) acele caracteristici ale managementului care favorizează creșterea și, pe această bază, de a stabili care întreprinderi au potențial de dezvoltare și care nu (cu alte cuvinte, de a-i separa
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
În paginile ce urmează vom analiza în detaliu diferitele alternative de creștere aflate în fața oricărei întreprinderi. III.1. Direcții posibile de expansiune Hans Igor Ansoff definește două tipuri de strategii de expansiune a întreprinderii: prima se poate numi strategia portofoliului optimal iar cea de-a doua strategia concurențială. Strategia portofoliului optimal are în vedere câmpurile de activitate strategică (C.A.S.) ce vor fi vizate de firmă în cadrul politicii sale de expansiune. Fiecare C.A.S. oferă oportunități de rentabilitate și creștere diferite
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
de creștere aflate în fața oricărei întreprinderi. III.1. Direcții posibile de expansiune Hans Igor Ansoff definește două tipuri de strategii de expansiune a întreprinderii: prima se poate numi strategia portofoliului optimal iar cea de-a doua strategia concurențială. Strategia portofoliului optimal are în vedere câmpurile de activitate strategică (C.A.S.) ce vor fi vizate de firmă în cadrul politicii sale de expansiune. Fiecare C.A.S. oferă oportunități de rentabilitate și creștere diferite și solicită o abordare concurențială diferită. Această strategie este formată
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
tehnologie, fie în ambele domenii. În cazul diversificării legătura este mai puțin aparentă și mai puțin solidă. b) Avantajul competitiv pe care întreprinderea îl va căuta în diversele câmpuri de activitate este cea de-a doua componentă a strategiei portofoliului optimal. c) A treia componentă este constituită din sinergiile pe care întreprinderea se străduiește să le găsească în fiecare C.A.S. d) În sfârșit, flexibilitatea strategică a portofoliului este a patra componentă. Un portofoliu strategic flexibil este cel care se bazează
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]