439 matches
-
mortul perfect", spune unul din băieți. Ba nu ,mortul oprit", spune una din fete. Rîdem. în dimineața asta, în drum spre Rathaushotel, printre atîtea palate impozante, nu-ți rămîne decît să rîzi. Cu ce altceva ai putea să spargi puțin opulența asta strivitoare. Adela Greceanu, Elena Vlădăreanu, Teodor Dună, Claudiu Komartin, Constantin Virgil Bănescu zis Bobiță în șir indian prin fața Parlamentului: eu în fruntea plutonului, parcă-s Peneș Curcanul. îmi lipsește fluierul. Vizavi Burgtheater-ul cu repertoriul lunii scris pe o fîșie
Șase poeți români în căutarea unui donator de sînge vienez by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11218_a_12543]
-
și personaje proprii („comedie botanică”, L.Ulici), o construcție manieristă, butaforică (artificiul e principial) care funcționează scenic (poetul este histrionic, teatral, ceremonios), o continuă reprezentație - metarealistă - de curte veche care își etalează tocmai splendoarea artificialității prin gongorismul saturației imaginative, prin opulența rococo, prin livrescul estetizant ș.cl. E bizar că nimeni nu i-a alăturat până acum pe Brumaru și pe Cărtărescu, deși amândoi sunt excelenți poeți ai extrapolării erosului asupra obiectelor. Poema chiuvetei este o rudă mai mică a Dulapului îndrăgostit
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13588_a_14913]
-
pușcărie din cauză că Demostene Botez îi împrumutate o revistă străină! Din perioada aceea de tristețe și de revoltă ascunsă datează probabil acest poem inedit, în care un călător francez, trecător prin }ările Române, în anul 1820, rămâne uluit de contrastul între opulența curții voievodale și mizeria populației: "Mărturisesc fără pic de ipocrizie/ Ce tirană este ispita de a scrie/ despre uluitorul contrast." spune presupusul călător francez de la 1820, după care se ascunde de fapt ochiul critic al autoarei. Aici totul e scris
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
Fabergé)", a-i "firitisi cu moșii, păduri, lacuri și turnuri". Să nu fim însă incorecți. Cu toate că se află destule locuri unde "mîna Justiției nu pune niciodată piciorul", există situații cînd aceasta se comportă cu bravură în raport cu corupția, anulînd excepțiile, nivelînd opulența și mizeria: "De luptat se luptă, deci, și dacă baba Safta, abominabilă hoață de două puici, a luat doi ani de temniță, oropsitul de Bivolaru a luat și el tot doi ani, pentru două mii de miliarde de lei. Este de la
Ultimul mohican (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8284_a_9609]
-
au inocentat prin declarațiile făcute pe plagiatori. Or, asemenea fapte continuă, fapt normal din moment ce impunitatea a fost asigurată. Drepturi absolut normale sunt nesocotite sau acordate în funcție nu de competență, ci de clientelism politic. Aroganța de nedescris a potentaților politici, opulența inimaginabilă, afișată ostentativ, în care se scaldă protipendada de partid PSD nu sunt de natură să ne sporească prestigiul. Am văzut la televizor sosirea în țară a reprezentanților Puterii locale care au fost împreună cu domnul Adrian Năstase în vizită oficială
Egalitate în fața legii? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12971_a_14296]
-
scrieri în toate neconformistă, o plasare în sfera ecourilor îndepărtate, filtrate ale unor evenimente care, în alt mediu, au busculat istoria. O deviere curioasă, o deturnare, în final, a traseelor narațiunii. Considerat în sine, oricum, epilogul valah impresionează prin aceeași opulență a documentării istorice și prin expresivitatea imaginilor de epocă. Revoluția de Dinu Nicodin, un mare roman românesc ignorat. Dinu Nicodim, Revoluția, prefață și îngrijire de ediție de Ion Simuț, Ed. Albatros, 2000.
Un mare roman ignorat by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16642_a_17967]
-
cu cea contemporană? Dar concilierea trecutului cu prezentul are drept consecință nu numai acomodarea variilor direcții estetice sau tehnologii componistice din istoria și geografia muzicii, ci și instaurarea unui sindrom al îndestulării, ce poate lesne duce la o nevroză a opulenței. De la luxuriantă la luxura nu e decât un mărunt pas, ce poate fi săvârșit chiar și pe nesimțite. înseamnă desfrâu, iar desfrâul - vorba lui Neagoe Basarab - "în bucatele cele multe se ațâță", așa cum "cu lemnele cele multe se face foc
Luxuria by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14147_a_15472]
-
zilele înnorate, în șirurile de blocuri de apartamente neînfrumusețate construite rapid, dar sărăcăcios, sub doctrina socialistă conform căreia fiecare trebuie să primească o locuință identică, dar cărora acum le cade tencuiala și se dezintegrează în jurul locuitorilor lor", mai scrie publicația. "Opulența scandaloasă a Palatului Parlamentului" "Nu am stat la București decât câteva zile, dar sărăcia, pe alocuri extremă, și-a arătat în mod repetat fața", scrie jurnalistul. Sărăcie care este într-un "contrast dezagreabil cu opulența scandaloasă a Palatului Parlamentului, clădirea
Herald Sun, reportaj din Ferentari: Sărăcie, droguri, pericol. Sau nu? by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/78202_a_79527]
-
locuitorilor lor", mai scrie publicația. "Opulența scandaloasă a Palatului Parlamentului" "Nu am stat la București decât câteva zile, dar sărăcia, pe alocuri extremă, și-a arătat în mod repetat fața", scrie jurnalistul. Sărăcie care este într-un "contrast dezagreabil cu opulența scandaloasă a Palatului Parlamentului, clădirea enormă din marmură și suflată cu aur construită de despoticul lider comunist Nicolae Ceaușescu, a doua cea mai mare clădire administrativă din lume, eclipsată numai de Pentagon", adaugă el. Pericolul, realitate sau prejudecată? Revenind la
Herald Sun, reportaj din Ferentari: Sărăcie, droguri, pericol. Sau nu? by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/78202_a_79527]
-
Pagină realizată de SIMONA POPOVICI Festivalul Dramaturgiei Românești l Manifestare ajunsă la a XI-a ediție Începutul stagiunii 2004-2005 la Teatrul Național Timișoara va sta sub semnul opulenței, grație celui de-al XI-lea festival al Dramaturgiei Românești, ediție cu un număr record de spectacole selecționate. Evenimentul se va deschide duminică, 3 octombrie, la ora 18, cu premiera TNT „Cervus Divinus“ de Ion Druță, în regia lui Ioan
Agenda2004-36-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282835_a_284164]
-
Eugen Ionescu, Tzara, Urmuz, Ștefan Roll, Gheorghe Luca, Geo Bogza, I.L. Caragiale, Adrian Maniu, Ion Vinea, Ilarie Voronca, B. Fundoianu, Mihail Cosma, Dan Faur - adăugînd acestora propria lor contribuție. Rezultă un "colaj" de "momente" exploatate scenic cu multă poezie și opulență comică. Trebuie totuși reținut că lectura "scenariului" e irelevantă în lipsa "desenului" scenic. Regia și scenografia îi aparțin Monei Chirilă, iar interpreții sunt Miriam Cuibus și Dragoș Pop. Două personaje pe "urmele Memoriei", reconstituită din frînturi de viață-vis, formate din scenete
Din eprubeta memoriei by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/16864_a_18189]
-
invidia mai tinerilor meseriași. Panourile decorului sunt ornamentate cu reproduceri ale tablourilor columbianului Fernando Botero, ale cărui forme "dospite", ample, dilatate inspiră costumele și silueta deformată a personajelor Căsătoriei. În acest sens, costumele desenate de Carmencita Brojboiu, ce deformează cu opulențe rubiconde ținuta actorilor, prin complicate dar funcționale adaosuri vestimentare, sunt în perfectă armonie cu tenta satirică. Întregul creează senzația formelor explodate în volum și luxurianță coloristică. Dar marele atu al acestei munci de echipă, care e orice spectacol, sunt actorii
Aventura conjugală by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/17058_a_18383]
-
de vară târzie ... la fel de materială ca prezența bărbaților ieșiți la cafeneaua lor preferată, sub palmieri și salcâmi, să-și bea ceașca de cafea” cu paharele de apă alături, sclipind în aerul clar; sau evocând aromatele mese grecești, de a căror opulență rafinată Irving Stone pare definitiv cucerit: „Sofia și Marigo o luară înainte pentru a pune farfuriile cu supă de pasăre și cele cu sos de ou cu lămîie, avgolemono. Apoi o farfurie cu barbuni prăjiți - pești mici cu dungi roșii
„Căutând Grecia cu sufletul“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2417_a_3742]
-
Unele au ajuns bune croitorese, altele n-au fost în stare și au continuat să facă treburile cel mai puțin plăcute. Când una pleca, alta îi lua locul în odaia mereu în dezordine, care nu se potrivea nici cu senina opulență a fațadei, nici cu sobrietatea salonului luminos unde aveau acces doar clientele. Doar ele, doña Manuela și mama se puteau bucura de tapetul lui de culoarea șofranului; doar ele puteau să se apropie de mobilele de mahon și să calce
María Dueñas - Iubirile croitoresei () [Corola-journal/Journalistic/5689_a_7014]
-
Moldova sau din Muntenia, rafinamentul țesăturilor, în mod particular al celor de borangic, și exuberanța motivelor decorative, cu cîmpuri grele de fir metalic auriu sau argintiu, trimit deopotrivă la o austeritate geometrică, remanența cine știe cărei determinări a orizontului agrarian, și la opulența senzuală și rece a unor îndepărtate modele din apusul Bizanț. De la croială și pînă la ornamentică, de la semnul minimalist al firului de mătase și pînă la revărsările baroce de pe fote sau de pe mînecile iilor, un fapt se impune în mod
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
riscul unei compromiteri morale e mai puțin mare decît altădată și sancțiunea mai puțin riguroasă, prefăcătoriile și camuflajele literare sunt numeroase". Dispărînd contextul unei morale aplicate la scara întregii societăți, a fost stimulată una personalizată, de-o barocă diversificare și opulență, un "vals al eticilor", ce "s-au substituit moralei ca un succedaneu", etici asociate celor care "domină, comandă sau controlează" (Gilles Lipovetsky). O morală corespunzătoare, cum s-a spus, unei "ere a vidului", corelată cu slăbirea și chiar epuizarea domeniilor
Morală și rațiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8030_a_9355]
-
și un amplu interviu realizat de Doina Ioanid. Reproducem aici o întrebare și un răspuns din acest dialog care se citește cu încântare: „Spuneai în Jurnal că trebuie să te ferești de «bulgărele de zăpadă al puterii, al prestigiului sau opulenței». Cum reușești să faci asta zi de zi? Cum faci față? Mircea Cărtărescu: In privința lumii literare românești, fie că percepția mea s-a încețoșat în ultima vreme, fie lucrurile însele s-au desumflat, mă miră apatia generală, mulțumirea cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6071_a_7396]
-
cel tăiat, al lui Pompei, pe tipsia de alamă, cel al călăului, și masca decorativă de pe mobila apropiată. Capul lui Cezar, crudul autor moral, e radios-carnal. Brațele celor doi complici ai crimei, albe, se înroșesc progresiv spre palme. Totul în opulența brocarturilor în cute brune. Fastul crimei. Dar ce-i cu pasa asta neagră? Viața-i doar parlament, cimitir, trădare, crimă? Întorc vioi spatele pînzei lui Caravaggio(?), Rubens (?) și mă aflu dintr-odată în fața celei a lui Felix Ziem (1821-1911) "Peisaj
Suplicii by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16500_a_17825]
-
dorescu cu noroc și fericire, să vă aducă'n suflet primăvară încântătoare, ca să fie veșnic numai flori și un dulce sóre." Ceva din eleganța unicei margarete, pe fond neutru, trece în aceste rînduri care nu au nimic a face cu opulența mesajelor căutate, nostime, cu rime, cu motive, cu aluzii. Nimic, într-o urare aurorală, păstrînd distanța, de la un tînăr - pesemne - domn la o tînără doamnă, nu trimite la petreceri, la mese îmbelșugate, la bani, într-un cuvînt la toate aceste
Cărțile Anului Nou by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8932_a_10257]
-
Ludovic al XIV-lea. Cartea se intitulează „Procesul Fouquet”. Toți vizitatorii minunatului castel de pe Valea Loarei, Vaux-le-Vicomte, pot citi în prospectele sau în albumele nelipsite că a aparținut celebrului ministru (surintendant général des Finances) al Regelui Soare, care, iritat de opulența afișată cu ocazia serbărilor de inaugurare, ar fi ordonat arestarea lui Fouquet și închiderea lui într-o fortăreață. Fouquet și Colbert erau oamenii pe care bătrânul cardinal Mazarin, fondatorul Academiei franceze, care îi poartă și azi numele, îi numise mai
Regele și ministrul său () [Corola-journal/Journalistic/2888_a_4213]
-
sunt deja pe la urgențe din cauza invidio-icterului, că nu le venise lor ideea de a lăsa naibii sobrietatea, cuvântările seci, și nici măcar aceea de a inventa salutul "Să trăiți bine!", care a rostogolit fără milă poporul român spre înecarea în tăul opulențelor. Dar e prea târziu, bade, prea târziu: licența e licență și, pe de-asupra, mai e și danubiano-pontică... 2.După ce a fost acuzat de imoralitate cu partidul său cu tot în fața camerelor de filmat de către Domnul Băsescu, președintele PUR-ului
Prefecți, șampanie și priviri chiorâșe by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12122_a_13447]
-
la rândul ei constituia un filtru de surse și de trăiri. Despre doliu. Iată un titlu excelent care se poate rata într-o sumedenie de feluri: prin confesiune ipocrită, prin erudiție necontrolată, prin abuz de metodă, prin exces speculativ, prin opulență cazuistică. Mircea Mihăieș nu cade în nici unul din păcatele acestea (deși nu-i lipsește cinismul de a le trece în revistă pe câteva dintre ele în capitolul al doilea, și ultimul de altfel, al cărții). Dacă-i adăugăm și subtitlul
Utopia cărții by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6526_a_7851]
-
umanist al științelor sătești“ și „un erudit oral“), naște riscul de a face uz de epitete excesive. E greu de văzut în Creangă un geniu, cum la fel îți trebuie multă simpatie ca să-l privești ca pe un mare scriitor. Opulența de hram (celebritatea) lui Creangă nu are acoperire în substanța literelor sale. Dacă ar fi fost genial, ar fi simțit nevoia de a-și umple golul cronic din educație, iar dacă ar fi fost un mare scriitor, forța demiurgică l-
O minune de povestitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5268_a_6593]
-
cârciumile, locuri de muncă provizorii și chinuitoare, familii instabile, certuri, amantlâcuri etc.) și eșantionul vieții la țară a rudelor Magdalenei (fiertul țuicii în cazane improvizate, alcoolismul, traiul mizer etc.); pe de altă parte, viața copiilor abuzați sexual, violența proxeneților profitori, opulența clienților pedofili (se insistă pe decăderea morală a unui presupus nepot al lui Toulouse Lautrec, furat în toate felurile de copiii români care îl frecventează, spoliat și în cele din urmă ucis). Prozatorul focalizează epicul abundent nu atât pe temele
Mizerabilismul cosmopolit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9206_a_10531]
-
puțină legătură cu jazz-ul, și, din nou, Körössy se avântă în terenul neîngrădit free. Cu măsură, fără să piardă din ochi reperul melodic, în același spirit ludic. Șapte din cele cincisprezece creații spontane au fost copleșitor de convingătoare în privința opulenței de idei ce stau la discreția improvizatorului în toată istoria muzicii. În cazul nostru, creatorul Iancy Körössy a dovedit cu strălucire că poate broda (jazzistic sau nu) pe orice motiv melodic. Argumentele sunt numeroase, diverse, imbatabile. Bach, Mozart, Beethoven, Chopin
CREA?IE ?I DESTIN - IANCY K?R?SSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]