310 matches
-
n-au nevoie - virtutea e ușoară Când ai ce-ți trebuește... Iar legi sunt pentru voi, Vouă vă pune lege, pedepse vă măsoară Când mâna v-o întindeți la bunuri zâmbitoare, Căci nu-i iertat nici brațul teribilei nevoi. Sdrobiți orânduiala cea crudă și nedreaptă, Ce lumea o împarte în mizeri și bogați! Atunci când după moarte răsplată nu v-așteaptă, Faceți ca-n astă lume să aibă parte dreaptă, Egală fiecare, și să trăim ca frați! Sfărmați statuea goală a Venerei
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
pus deoparte arderile de tot ca să le dea cetelor caselor părintești ale oamenilor din popor, ca să le aducă Domnului, cum este scris în cartea lui Moise. Tot așa au făcut și cu boii. 13. Au fiert Paștele la foc după orînduială, și au fiert lucrurile sfinte în cazane, căldări și tigăi. Și le-au împărțit în grabă la tot poporul. 14. Apoi au pregătit ce era pentru ei și pentru preoți, căci preoții, fiii lui Aaron, au avut treabă pînă noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
Cu atât mai puțin în Dumnezeu, care ne-a uitat demult... Vivat gașca! Chiar dacă azi este numai 17 ianuarie, este o zi așa de frumoasă, cu soare și grade în termometre încât pentru prima dată după atâta cârcoteală la toate orânduielile din ziua de azi, simt datorită vremii acesteia o bucurie așa de imensă încât îmi vine să mă urc pe bloc și să strig înspre cele patru zări: Vecineee, trăiască-ți capra. Deci vă dați seama cât de bine trebuie
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
această ocazie. Să mă faci frumoasă, iar pe cap să-mi pui pălăria mea de fetru, neagră, cu funda din satin, cu care mergeam duminica la biserică. Tu trebuie să te ocupi și de prepararea pachetelor și de colivă, de orânduielile bisericești, În tine am Încredere, știu că te vei descurca! Prosoapele sunt În dulap, În partea dreaptă, batistele deasupra lor, toate sunt aranjate așa cum trebuie. Nu puteam să scot niciun cuvânt. Doar atât am putut; să dau din cap
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
cei care le tulbură sunt În primul rând tinerii scriitori și artiști. La 1830 plutea În aerul Parisului duhul unei duble răzvrătiri, ideologic oarecum contradictorie. Simplificând nepermis de mult, am spune astfel: pe de-o parte, impulsul de a răsturna orânduiala „cea crudă și nedreaptă” (a se citi: socialism, solidaritate cu masele etc. etc.), pe de alta, dorința la fel de intensă de a fi unici, de a se Împotrivi cu ostentație unei lumi banale, conformiste (a se citi: liberalism, individualism etc. etc.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
că e bine, să ne dea la ziar, că avem meserie“, strigă spre noi. „Ne-a dat și pufoici, și cizme, și mânuși, de toate ne-a dat partidul. Facem icspre planu’, să nu se zică că nu corespundem la orânduială. Da’ și noi... Că ne dă tăiate dom’ inginer!“ Ester mi-a făcut semn să plecăm. Dinspre comandament venea alergând inginerul. Ne făcea semne disperate. Am zorit spre el. „Dom’le“, a gâfâit el. „Plecați repede, că a ieșit scandal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
așteptare al unui bordel. Poate chiar și masca un bordel noua înfățișare a restaurantului. Am intrat aici, într-o sâmbătă dimineața, împreună cu Samsarul. Vândusem singurele mele lucruri mai de preț, două desene, un nud de Corneliu Medrea și compoziția „Zdrobiți orânduiala cea crudă și nedreaptă“, de Ressu. Le primisem cadou de la văduva B., după ce își desfăcuse casa. Venise vechiul proprietar și fusese nevoită să se mute. În garsoniera primită nu putea lua prea multe lucruri. Mare parte le vânduse, altele le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
pus și la sporire viniturilor, nu numai că dintr-acele lucruri nimică n-au prăpădit ce încă au adaos oarișce. Drept aceea,... de va fi și voie înălțimii tale, ca să să orânduiască egumenu la această mănăstire Aron Vodă și după orânduiala și a altor mănăstiri închinate, să să scrie la dumnealor epitropii sfintei mănăstirii Halchi, ca să i să trimită carte de egumenie”... “1787 iuni 11”. ― Acum se cade să vedem ce hotărăște vodă la 1787 iunie <după 11>, fiule. ― Apoi, părinte
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și o să aibă mămăligă în ceaun. O să fie doamnele satului. Ce să-ți zic! S-au țărănit toate și s-au spălat până la șaizeci de ani în lighean, cu apă încălzită pe soba hrănită cu coceni. Singura care a spart orânduiala a fost tanti Cucu, mamă de copil din flori, trimisă să nască tocmai la mătușile Mizi și Clemanza, refugiate de frica rușilor în Ardeal. Odată întoarsă în sat cu burta dezumflată, taica popa a făcut acte și a adoptat el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ea, cu un glas stins. Nu e păcat? Mi-au trebuit câteva zile până am înțeles ce vroia ea să-mi spună. Era păcat, pentru că ea simțea voluptatea complect și se temea ca rouă dragostii astfel risipită să nu strice orânduiala lumii. O dată ce-mi dăduse buzele și mă îmbrățișase, cu trupul ei tot lipit de al meu, noi eram uniți. Și dragostea trebuia să se săvârșească până la capăt, altminteri voluptatea ajungea viciu, iar bucuria unirii noastre, o tristețe a cărnii
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
așteptat, ne întâlnim din nou cu stareța Antonia, care, la 13 martie 1788, întocmește o „ticmală... cu giupînul Gavril Ioan cupeț cu 18 pogoni,... di vii cu livada ei... ci sînt pi Dealul Mițelii, pi moșia sfintii mănăstiri Socolii, pentru orînduiala dejmăi, ci... să dei pi tot anul cîti doi lei di pogon... pi tot anul la ziua hramului sfintii mănăstiri... Și, pentru mai adivărată credință, am pus și pecete sfintei mănăstiri și am și iscălit”. Să nu spui cumva că
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
acest caz devine unul agonic‐ artificios care nu ține seama de dezvoltarea organică din sânul realității vii. Limbajul poetic nu face gesturi nenaturale, oul de ciocârlie din cântul poetului nu poate naște pui de viperă, el nu acceptă înstrăinarea de orânduiala prestabilită. De aceea și ceea ce comunică scrisul poeților, nu‐i cine știe ce noutate pentru lumea bunului‐simț. Poetul tocmai răspunde și readeverește ceea ce vede și simte toată lumea, adeverește că lumea simte și vede adevărul, ceea ce este organic ființei, ceea ce este legat
OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
practică, realitatea social-economică consacrată prin Regulamentul Organic le-a amputat, le-a ciopârțit și le-a redus la dimensiunile regimului feudal. Astfel, au ieșit în relief limitele acestei legiuiri, înainte de toate o legiuire feudală, care nu numai că a menținut orânduielile iobăgiste, dar le-a și întărit. Lipsa mâinii de lucru libere, a capitalurilor etc., au fost cauzele principale care au menținut lucrările în domeniul căilor și a mijloacelor de comunicație la nivelul unei societăți semicivilizate. Regulamentul Organic a păstrat, de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Moldovei, ocupau încă poziții însemnate și în industrie. Cum e și firesc, o mare parte dintre meșteri, cu excepția celor legați prin puternice interese materiale de organizarea feudală a breslelor, lucrătorii și calfele se încadrează în frontul larg antifeudal, luptând împotriva orânduielilor și abuzurilor feudale. Meșteșugarii și negustorii au provocat, de pildă, agitația din 1846 de la Iași; mulți dintre ei au fost implicați în mișcarea revoluționară din 1848, iar în lupta pentru crearea statului național român, de care ei legau și înfăptuirea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
trecut și o adăogire a elementelor cucerite din nou, astfel, adevăratul progres nu se poate opera decât conservând pe de o parte, adăogând pe de alta: o vie legătură între prezent și viitor, nu însă o serie de sărituri fără orânduială. Deci, progresul adevărat fiind o legătură naturală între trecut și viitor, se inspiră din tradițiunile trecutului, înlătură însă inovațiunile improvizate și aventurile hazardoase.<ref id=”1”>Eminescu, Opere, vol III, Editura Univers Enciclopedic, București, pp. 359-360.</ref> „Era nouă“ Odată cu
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
nu toți pot fi în mod egal responsabili înaintea legii; că, de exemplu, responsabilitatea nu este aceeași pentru cel care, prin actele sale, compromite o întreagă clasă, ca pentru cel care nu lovește decât în onoarea sa. Adevărata știință a orânduielii sociale, în secretul căreia nu admitem pe creștini, va arăta tuturora că locul și munca fiecăruia trebuie să fie diferite, pentru a nu fi un izvor de torturi ca urmare a lipsei de legătură între pregătire și lucru. Studiind această
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
tuturora că locul și munca fiecăruia trebuie să fie diferite, pentru a nu fi un izvor de torturi ca urmare a lipsei de legătură între pregătire și lucru. Studiind această știință, popoarele vor asculta de bunăvoie de puterile și de orânduiala socială stabilite de ei în stat. Dimpotrivă, în starea actuală a științei, așa cum am făcut-o noi, poporul, crezând orbește în cuvintele tipărite, nutrește, ca urmare a greșelilor care îi sunt strecurate în ignoranța sa, o dușmănie împotriva tuturor situațiilor
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
există pentru studierea lui, iar el însuși consistă dintr-un dicționar de mii de nume proprii și de cifre statistice. Cât despre onorata bibliotecă, e atât de încurcată și îngrămădită, încât ar trebui un an sau doi pentru a introduce orânduiala în acest haos ereditar...” (publicată de G. T. Kirileanu în „Convorbiri literare”, 11 noiembrie 1906, reluată de A. C. Cuza în ediția sa: M.Eminescu, Opere complecte, 1914; scrisoarea este destul de bine difuzată și cunoscută, în O.XVI se află la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
crăiască, ci rămîne în obștea lor pentru nevoile locuitorilor.2. Judecata se făcea prin județi aleși de însăși locuitorii și care erau să le judece numai după dreptul strămoșesc român. 3. Adunările obștești menite a înlătura trebuințele de gospodărie sau orînduială, erau iertate.4 Birurile și beilicul(clacă, munca pe gratis la chemarea puterii) se răscumpărau cu o dijmă de pe vite, grădinării și sămănături”. Se menționează 67 de sate numai în Galiția care se conduceau după legile vechi românești iar toate
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
sau patru versuri. A căuta În ele un proiect spiritual, un peisaj este o exagerare. Singurul fapt ce se observă la lectură e pofta și voința de tihnă a Îndrăgostitului. Tot ceea ce scrie Nicolae pare o invitație (rugăminte) la buna orînduială a firii. El vrea să evadeze din starea de boală: „să fiu În odihnă”, liniștea fiind adevărata fericire: „să am fericire”. Puținele imagini literare sugerează o progresivă retragere, o sistematică Împotrivire față de nebuniile sentimentului. Nu-i place să trăiască În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mea, Lasă, nu mai sta-npotrivă și blîndețea iar ți-o ia.” E mulțumit, În consecință, atunci cînd, amorezat, află o veste bună și inima Își dă În fire, revine, altfel zis, la starea de tihnă: „Tocm-așa fără-ndoială Cu firească orînduială Acum și inima mea D-o dumnezeiască știre S-au mai dat și ea În fire S-a-nceput a să-ndrepta.” Îndreptarea, Întoarcerea la orînduială firească, intrarea În normalitate - astea vrea Nicolae Văcărescu, poet fără prea mare imaginație sau
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În fire, revine, altfel zis, la starea de tihnă: „Tocm-așa fără-ndoială Cu firească orînduială Acum și inima mea D-o dumnezeiască știre S-au mai dat și ea În fire S-a-nceput a să-ndrepta.” Îndreptarea, Întoarcerea la orînduială firească, intrarea În normalitate - astea vrea Nicolae Văcărescu, poet fără prea mare imaginație sau, mai bine zis, poet cu o imaginație de moralist rece și comod. CÎnd, totuși, Își iese din fire, se vaită biblic: „Amărîtul al meu trai Iad
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și proba discreției. „Miluirea” ca formă de extaz. Un „nu știu ce prea dulce” și inefabilul feminin. Vicleșugurile „simbadiei”. Triada lui Alecu: apa, verdeața și frumusețea. III. Nicolae Vdcdrescu. Spiritul auster și chibzuit al familiei. Un discurs moral bazat pe conceptul de orînduială firească. „Treaza plăcere” și iubirea moderată. Figura retragerii. IV. Iancu Văcărescu. Psihologia unui poet profesionist. De la stihuri la ... Poezie, Iancu scrie ușor, dar citită greu. Poezia se deplasează din iatac În natură. Un discurs sincretic. Spațiul securizant: „vîrful de delișor
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
constată și la Gr.Al. Ghica. El admiră neamurile care au de mult școli, care te minunează prin rânduiala lor înflorită și prin meșteșuguri. De aceea, în așezămintele sale, acest domnitor ia drept model tocmai aceste neamuri la care vedem orânduiala pravilelor celor politicești și cele înflorite meșteșuguri. Deci, departe de a produce o revoluție, o inovație în sensul strict al cuvântului, Gh. Lazăr reînnoadă de fapt, în 1818, firul unei argumentări tradiționale, pe care I. Caragea o reluase și el
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
care domnitorii Moldovei au trecut Țarina orașului în proprietatea târgoveților, a fost „întărit” cu un jurământ (blestemă, ce invita la „păstrarea acestei moșii în veci la urmașii urmașilor lor”. Structurat pe dou) paliere - afurisenia, îndreptată împotriva celor ce „vor clinti orânduielile”, și binecuvântarea, adresată „păstrătorilor” -, legământul se încheie întro notă pozitivă, adresând „păzitorilor” urarea de a „se înmulți viața lor întru bunătăți, și de a avea asupra lor binecuvântările tuturor Sfinților”. Toate speranțele locuitorilor legate de revenirea instanței asupra deciziei de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]