1,170 matches
-
prinde, cu o privire încântată, iezii abia fătați, șuvoiul de lapte lăsat în urmă de ugere grase, iar cu urechea, melopeea porumbelului sălbatic aterizat în ulm. Dorința de a reveni la traiul simplu, la modernismul simplității, e din ce în ce mai puternică astăzi. Orășeanul caută refugiu în casă obișnuită, din lemn chiar, într-o margine de sat, pe unde să nu mai treacă mașini, cu o grădină modestă, care să-i dea legume proaspete, cu pomi puși de mâna lui; Partajează asta: Facebook Email
Despre muncă, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339355_a_340684]
-
funcție, ci poporul însuși, omul român. Pentru toată lumea, țăran e sinonim cu Român, pe când orășan nu, ba în general dimpotrivă, mai cu seamă în ochii țăranului. Țăranul a rămas Român și sub barbarii cei vechi și sub cotropitorii ceilalți; înschimb orășenii s’au cam arătat Ilirci cu Thrcii, Greci cu fanarioții, Ruși cu Muscalii, Nemți cu Austriecii, până să devină Români sută în sută, sub Români. Nu știu când a apărut în istorie țăranul așa cum îl definește știința de azi, adică
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
nu-știu-reghiment». Nu însemnează aceasta că țăranul român e incapabil să învețe o limbă străină, ci numai că ține mai presus de orice la graiul lui strămoșesc. Cât talent și mai ales câtă predilecție au Românii pentru limbile străine, o dovedesc orășenii și surtucarii noștri de toate categoriile cari, și azi, ca totdeauna, se cred mai subțiri și mai cultivați dacă vorbesc, de cele mai multe ori prost, orice altă limbă, numai străină să fie ... Precum și-a păstrat limba, tot astfel a păstrat
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
numai sarcini și fraze goale. Țăranul e serios și naiv, orășanul e ironic și sceptic. Poate de aceea țăranul n’are încredere în orășan, iar orășanului i-e rușine de țăran, când nu-i e frică. Și totuși emanciparea țăranilor, orășenii au propovăduit-o, și au realizat-o. Revoluțiile noastre, mai mult gălăgioase decât sângeroase, s’au făcut toate de sus în jos, până la exproprierea latifundiilor și împroprietărirea țăranilor. Țăranul însuși, incapabil de a se organiza și de-a iniția răsturnări
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
pentru țărani, căci țăranii nu citesc și nici nu vor citi cărți literare. Țăranul își face singur literatura pe care o poftește inima lui, cum își confecționează cele trebuincioase pentru trupul și sufletul său. Cărțile cu țărani le citesc numai orășenii, ca și pe celelalte. Țăranul, prin firea lucrurilor, nu poate fi consumator, ci doar subiect de literatură. Orașul însă trebue să fie pătruns și el de duhul pământului și al sufletului românesc. Glasul pământului trebue să fie auzit și înțeles
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
pe celelalte. Țăranul, prin firea lucrurilor, nu poate fi consumator, ci doar subiect de literatură. Orașul însă trebue să fie pătruns și el de duhul pământului și al sufletului românesc. Glasul pământului trebue să fie auzit și înțeles și de orășeni pentru a deveni marea lege a neamului pe care nimeni să n’o mai înfrângă și nici să n’o nesocotească. Intre sat și oraș trebue să se creeze simbioza care să potențeze toate puterile creatoare. Numai simbioza aceasta va
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
anul 1368, conținutul lui a trebuit să fie cunoscut de către vameșii de la Rucăr . În zona orașului Câmpulung se găsesc mai multe mărturii că unele privilegii acordate acestora orașului datau încă din anul 1215, de pe vremea lui Radu Negru voievod: "... Așijderea orășenii cămpulungeni să nu dea vamă din ce vor vinde, să scrie în hrisov, după cum au fost iertați de răposatul Radu voievod, cănd au fost leatul 6723 (1215). Așa se scrie și pe Crucea de piatră existentă și astăzi în piața
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
Securiști deghizați trăgând cu urechea, golani care se îndreaptă spre părcuțelul de roșcovi din fața pieții în căutarea acoliților sau a unui joc de barbut, cu alte cuvinte, o lume dispărută pentru totdeauna.” O lume hibrid, cu oameni nici țărani, nici orășeni, încercând să se adapteze noilor tentații urbane, dar, pe de altă parte, neputându-se dezlipi total de sat, de munca agricolă și de mentalitățile rurale. O lume în plină devenire socială și politică. O scriitură densă, analitică, impregnată cu descrieri
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
după câteva zbateri emoționante, înapoi în libertatea apelor. Spre amiază acosta barca străveche la mal. Peștii ajunși în desagi, plecau spre târg, în inima orașului aglomerat. Saluta în stânga și în dreapta după obicei. Apoi își așeza marfa pe masa închiriată. Aștepta orășenii care umpleau piața treptat. Toți de la mesele vecine erau pescari. Cei, din partea cealaltă a tejghelelor, erau agenți comerciali, care duceau mari cantități de pește spre vânzare, la diferite firme. Esența vieții. Un flux continuu fără întreruperi semnificative. Muncă, efort, condiții
SINGURĂTATEA PESCARULUI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341771_a_343100]
-
mie îmi plac lucrurile simplificate! Pe drumul de reîntoarcere de la canion am trecut iar prin Fagstaff, pe la poalele muntelui Sân Francisco - acesta neavând nicio legătură cu metropola din nordul Californiei! Drumul a devenit aglomerat deoarece fiind sfârșit de weekend mulți orășeni se întorceau spre casă după ce stătuseră două zile la Snowball la schiat. Ajungem seara acasă la Finix, morți de oboseală, dar cu tolba plină de imagini frumoase! Mâine dimineață o luăm din nou din loc, dar mai pe aproape... Excursie
JURNAL DE CĂLĂTORIE PRIN VESTUL AMERICAN de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341907_a_343236]
-
DNA din masa de politicieni, strașnici lucrători. Primarii ungureni, impuși de centru din motive electorale, se cred toți în Oltenia. Ei nu fuseră la primărie ci fură (particula „se” nu se folosește în Oltenia). Așa-i limba română! Oricum, ne-orășenii sunt mai omenoși. Exemplu este domnul Dragnea, oltean dar de la munte, cu foarte mult bun simț. Condamnat în primă instanță pentru o faptă oricum nesemnificativă, nu se mai consideră demn de a îndeplini funcțiile în guvern. Cinste lui! Orășenii get
AŞA-I ROMÂNUL! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341586_a_342915]
-
ne-orășenii sunt mai omenoși. Exemplu este domnul Dragnea, oltean dar de la munte, cu foarte mult bun simț. Condamnat în primă instanță pentru o faptă oricum nesemnificativă, nu se mai consideră demn de a îndeplini funcțiile în guvern. Cinste lui! Orășenii get beget, de exemplu Șova, nu o fac, ci asmut întreaga șleahtă pe acuzatorii pe drept sau nedrept în loc să-și dovedească nevinovăția prezumată de colegi. Deoarece am amintit de „domnișoara Cucu” într-una din lucrările postate anterior, motivat și de
AŞA-I ROMÂNUL! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341586_a_342915]
-
am amintit de „domnișoara Cucu” într-una din lucrările postate anterior, motivat și de surprinzătoarea decizie de ieri a domnului Dragnea, am re-ascultat pe IuTub piesa „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian. O minunată caracterizare a diferenței de concepții între orășeni și țărani. O întreagă filozofie asupra caracterului românilor. Așa-i românul! Aș întreba: care? De la oraș sau sat, din Ardeal sau Vechiul Regat? Televiziunea insistă pe Ardeal și Moldova de Nord (vechea Bucovină). Întâmplător? Interesantă coincidență că aceste regiuni sunt
AŞA-I ROMÂNUL! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341586_a_342915]
-
de nas de un lichid... Lichidul ia forma vasului în care este pus.” * Urma să locuiască în afara orașului. Deși mica localitate sau mai bine zis micul cartier se numea sat, niciodată nu va putea spune dacă locuitorii erau țărani sau orășeni. Niciodată nu va putea spune dacă a crescut la oraș sau la țară. La atari întrebări nu va avea decât un răspuns care va face ca situația să devină stânjenitoare: - Am crescut la mahala! ... * Călătoriei cu autobuzul i-a urmat
I. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340523_a_341852]
-
in România s-a emancipat de sub jugul condițiilor de viață neprielnice și, printr-un extraordinar efort de voință, a ajuns intelectual. „Intelectual” în conformitate cu definiția apărută din negurii afacerii Dreyfus? Nu știu eu d-astea, ar răspunde cei patru din zece orășeni, în schimb, te vor invita la ei acasă și-ți vor arăta o debara plină cu diplome ce pot oricând dovedi că sunt cine pretind. Să-i întrebi cum stau cu responsabilitatea civică și cum se traduce, în plan personal
Cel mai intelectual () [Corola-blog/BlogPost/338092_a_339421]
-
scoate burta sub cele mai puternice raze UV de pe Planetă. N-am să înțeleg ce-i face pe unii să o ia la fugă prin soare către o eternitate la umbră. Dincolo de raze, broșurile nu-ți spun niciodată totul. Apocalipsa orășeanului nu vine cu meteoriți, vine cu gândaci cât magneții de bucătărie lipiți pe perete, țânțari în haite și sunete de împerechere ale șopârlelor de pe tavan. E momentul în care corporatistul din tine își blesteamă zilele și plânge după tonomatul de
Ce nu ți-a spus nimeni într-o broșură despre plajele din Thailanda. Sfârșitul lumii pentru un corporatist () [Corola-blog/BlogPost/337835_a_339164]
-
ea. Nu cred că există om pe lumea asta care să nu iasă la o plimbare într-un parc sau la poalele Tâmpei, pentru că tot suntem în Brașov, și să nu se bucure puțin de verdeața de acolo. Oricât de orășean ai fi nu ai cum să nu te trezești un pic la viață în momentul în care mergi pe lângă o pădure. Mi-ar plăcea ca toată lumea care iese în natură să nu lase gunoaie în urmă, să fie puțin mai
România văzută prin obiectiv [Corola-blog/BlogPost/100410_a_101702]
-
cu gesturi ritualice niște hârtii de împachetat îndelung reciclate și, în timp ce Adi îi explică scopul vizitei noastre, iar el se preface că a înțeles spunând: „las’ că nu-i bai avem de toate și vă dăm ca să vedeți și dumneavoastră orășenii că noi la stână păstrăm sfintele obiceiuri rămase din moșii și strămoșii noștri, hă, hă, hă!” Pe mine unul, țuica, groaza, drumul și perspectivele mă aruncaseră în abulic unde și rămăsesem, destul de fericit. Cristi însă, fire profund meditativă, se joacă
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
Și câte altele nu făcea ca să nu se expună spolierii grețoase de care era amenințat. Reazemul unic în vremurile acelea îl găsise în credința nestrămutată că au să vină ei, americanii și-o să-și ia înapoi pământul. Și după ce devenise orășean pârât cum glumea, tot cu ochii pe cer stătea, neclintit în ideea sosirii avioanelor americane izbăvitoare. Credința asta nu-l împiedica să citească ziarele, să asculte știrile Europei Libere și să înțeleagă ce fac cei din Occident, și, în special
CAPITOLUL 2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342853_a_344182]
-
5. De ce e accesul la iad mai facil, spre deosebire de accederea în rai? Fiindcă Cerberul nu păzește intrarea în iad, ci ieșirea. Pe când, la rai, Sfântul Petru ține cheile de la intrare, căci de ieșire nu e nimeni interesat. 6. Când plouă, orășeanul se întristează, ignorând bucuria săteanului. Iar săteanul... n-are timp de reproș. 7. Dacă aș fi pictor, aș personifica timpul într-un bărbat cu vârstă matusalemică, purtând în mâini uneltele sculptorului. (Foto: Portret de bătrân - ARTISTICDECO) Referință Bibliografică: GÂNDURI DE
GÂNDURI DE NOAPTE (SAU) CUM SE ÎMBLÂNZESC INSOMNIILE (V) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378823_a_380152]
-
și la înmormântări. Bineînțeles la tribună au fost instalați invitații de bază: Ministresa, Deputatul Lăptaru, Prefectul (tot P.O.P.-ist), Directorul Tochitoriei (ce a mai rămas din ea), Popa Sisoe, Diacul, Șeful de Post...În jur, o grămadă de orășeni gură-cască, aduși de Primar. Unii se îmbrăcaseră în costume naționale rămase de la bătrâni. Popa și Diacul au celebrat o scurtă ceremonie tradițională, ca la orice inaugurare. După ce fanfara a cântat imnul orașului, o prelucrare a profesorului de muzică de la Gimnaziu
PRIMARUL DIN ORGHIEŞTI de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378828_a_380157]
-
tăiat câte o bucățică din panglica tricoloră. Apoi, Primarul Onar a deschis ușa batantă și a dispărut printre panourile despărțitoare, pe care erau lipite afișe cu “Votați POP-ONAR!” N-a fost ușor cu prima probă. Gicu avea probleme cu prostata...Orășenii din fața tribunei, instruiți de Primar, scandau: POP-ONAR! POP-ONAR! Pauza dintre cuvinte era cam scurtă... Un grup de la unul din balcoane, făcând parte din Partidul de opoziție, antrenați la galeria meciurilor de fotbal ale echipei “Tochitoria Orbești”, au început să strige
PRIMARUL DIN ORGHIEŞTI de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378828_a_380157]
-
Domnului asupra noastră. Pompe, nu neapărat funebre. Noțiunea de pompă are un dublu sens. Pe deoparte este un aparat, o unealtă cu ajutorul căreia umflăm anvelopa iar pe de alta poate fi un alai, cortegiu sau o splendoare de eveniment. Orice orășean este obsedat iarna de cheltuiala cu căldura care, de regulă, dezechilibrează orice buget familial. Uite că pompa, în speță pompa de căldură, poate ieftinii căldura livrată de câteva ori. Până la importanta ședință a Comisiei Europene din Octombrie terminată acum câteva
DUMNEZEU ESTE PRO SAU CONTRA? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379868_a_381197]
-
Cu alte cuvinte, Chirtoacă hrănește câinii care să-l latre. Dodon mai zice: „De când a venit Chirtoacă, Chișinăul se află pe lista celor mai urâte orașe din lume” (la pag. 279). Un alt „patriot”, Victor Borșevici, afirmă: „Chirtoacă nu-i orășean, el e un țăran păcătos „de aceea el nu înțelege sufletul orașului. Adică omul administrează ceva al cărui suflet nu-l înțelege”. „Tragedia Chișinăului e „că a ajuns pe mâinile unor oameni care nu îi înțeleg misiunea pe pământ”, zice
CEA MAI URÂTĂ CAPITALĂ DIN LUME de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380449_a_381778]
-
cu dumneavoastră. Deci, locul nostru, ca și al lui Chirtoacă, sugerează nepotul lui Bogdan Istru, e la țară, și ar fi bine să părăsim Chișinăul cât mai curând, să revenim în satele noastre, iar aici să-i lăsăm pe „adevărații orășeni”, alde N. Kataeva, V. Borșevici, C. Starâș. O porcărie de carte. În care niște indivizi ne înjură pe banii noștri. Plătiți de Dorin Chirtoacă pentru ca să-l înjure pe Dorin Chirtoacă, dar și pe noi toți, intruși în „orașul lor”. Desigur
CEA MAI URÂTĂ CAPITALĂ DIN LUME de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380449_a_381778]