483 matches
-
PE UN INTERIOR SCOROJIT, DE TEODOR DUME Autor: Teodor Dume Publicat în: Ediția nr. 1920 din 03 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului George Pașa despre cartea; VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT, de Teodor Dume, Cea mai recentă carte a scriitorului orădean Teodor Dume, „Vitralii pe un interior scorojit”, a apărut în 2016, la editura „PIM” din Iași, și conține o colecție de 445 de aforisme, gânduri personale, micropoeme, unele dintre ele apropiindu-se prin formă și conținut de haiku. Textele sunt
GEORGE PAŞA DESPRE CARTEA;VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381086_a_382415]
-
un punct. Căci orice loc se întrețese cu fibra sensibilă a celui ce s-a legat de el prin naștere, ori prin îndelungă viețuire, mai exact spus cu fibra unei anume vârste a persoanei. Copilăria, frageda tinerețe dizolvate în aerul orădean nu reprezintă o pură iluzie, un pretext de nostalgică evocare, strict personală, a subsemnatului, silit a urma o altă traiectorie geografică, câtă vreme le regăsesc în stihurile, cu o sufletească determinare mai presus de toate, ale autorului cărții de față
GHEORGHE GRIGURCU, LA 80 DE ANI! de TEODOR DUME în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381090_a_382419]
-
să ne schițeze un altfel de chip în ochii celor care ne ascultă sau care ne citesc asta dacă ne facem curajul de a ne arăta lumii aceste elemente ale vieții noastre. Cu toate că nu se avânta în lumina reflectoarelor, poetul orădean Teodor Dume, le aduce celor care îi cunosc și apreciază poezia un noul volum. Dacă am fost obișnuiți să citim versuri cu rimă albă care vorbește despre divinitate, dragoste, moarte, adevăr, curaj, familie, ș.a. De această dată în acest volum
SEBASTIAN FERCHI (ZIDEZI- ORADEA) DESPRE CARTEA VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380886_a_382215]
-
Nu există vulgaritate, nu există nici o ofensă adusă celorlalte sentimente, aici sexul fiind parte al iubirii oamenilor, aceste plăceri fiind văzute că o parte dintr-un întreg, nu ca un păcat cu toate ca divinitatea joacă un rol important în gândurile poetului orădean. „prin cuvânt, rostuirea frumuseții, oamenii se apropie unul de celălalt căutând dimensiunea sufletului, acea dimensiune se traduce prin accesul direct în lumea noastră interioară și în realitatea de dincolo, dacă ea există” (Teodor Dume, Vitralii pe un interior scorojit) Sebastian
SEBASTIAN FERCHI (ZIDEZI- ORADEA) DESPRE CARTEA VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380886_a_382215]
-
adolescență perpetuă despre care criticul Gheorghe Grigurcu, în prefața cărților, și în scrisorile adresate lui Teodor Dume, vorbea mereu.Am simțit acea "fibră sensibilă care ne leagă prin naștere, viețuire, trăire, de loc și de frageda tinerețe dizolvate în aerul orădean." Teodor Dume, e poetul iubirii dar și al singurătății. Iată două elemente esplosive în imensitatea simplă a cuvintelor. Teodor Dume este poetul aducerii aminte, trăiește din el prin copilărie și părinți. Teodor Dume "recurge instinctiv la amintire, ca la o
MOARTEA, UN FLUTURE ALB de TEODOR DUME în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374892_a_376221]
-
Părintele Ierodiacon Iustinian Stoica (care a fost, în vara anului 1999, la Oradea - la invitația ASCOR - Filiala Oradea și a vorbit despre Sfântul Munte Athos și despre Schitul Prodromu, în special) - (și) care a fost ajutat, foarte mult,(și) de către orădeni - în special de către domnul rector Teodor Maghiar - care a vizitat, de mai multe ori Sfântul Munte și Schitul și care este pomenit, aici, cu mult respect și cu multa recunoștință. Așezământul - cu cele trei paraclise (al Adormirii Maicii Domnului, al
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
întâi, impecabil și expresiv, detaliile anatomice destinate a figura viitoarele compoziții de amploare. Un evanescent triptic ce asamblează nuanțele siderale ale albastrului aparține plasticienei Carmen Popovici Maxim, profesor emerit de arte, plasticiană care s-a format artistic atât la universitatea orădeană, cât și la cea ieșeană. Robert Cobuz, format în atmosfera artistică și universitară a Iașilor, demonstrează privitorilor acestei expoziții sui-generis, meșteșugul realizării unor deosebit de expresive icoane pe sticlă din care și învățăceii săi pot deprinde taine ale acestei arte străvechi
ARTICOL PRIMIT DE LA PRIETENA MEA SCRIITOAREA LUCIA OLARU NENATI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344780_a_346109]
-
trimiteri biblice, deci au caracter formativ, apostolic, oarecum. După 1989, având studii teologice baptiste, a fost profesoară de religie în învățământul hunedorean. „Nemeritat de ingrata a fost soarta” literară a Ligiei Semăn, mai ales anii adolescenței. Românul „ Funiile dragostei”, debut orădean, cuprinde 300 de pagini de narație modernă, înțesata de citate biblice, într-o epica structuralista moralizatoare- didactica. Cartea evocă memorabil și dramatic anchete securistice în rândul studențimii unui oraș din vestul țării și consecințele asupra unor destine. Personajele sunt concis
UN ITINERAR AL VIETII SI CARTII CRESTINE de EUGEN EVU, ACADEMICIAN, MEMBRU AL USR DIN ROMANIA în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344928_a_346257]
-
lună, din municipiul Oradea. Știa exact ce să spună, pentru a mângâia și întări inimile credinciosilor și, în același timp, cum să spună, pentru ca toți să înțeleagă învătătura Domnului nostrum Iisus Hristos. De aceea, Catedrala cu lună era mereu plină, orădenii fiind deosebit de mândri de vlădica lor. În vara anului 1940, România pierdea Basarabia, Bucovina de Nord și nord-vestul Ardealului. O parte importantă a Episcopiei Oradiei era, în aceste condiții și împrejurări, ruptă de țară, din fericire vremelnic. Cunoscând prestanța și
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. DR. IOAN MIRCEA GHITEA, EPISCOPUL MARTIR DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960). MONOGRAFIE ISTORICĂ, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, 2012, 410 PAG de STELIAN [Corola-blog/BlogPost/348844_a_350173]
-
și mare tensiune interioară și lăunitrică, un zbucium ce nu i-a îngăduit nici măcar terminarea unor lucrări teologice, de mare însemnătate, de care s-a preocupat, între care un amplu tratat mariologic. După cum am spus, Securitatea consemna toate predicile Episcopului orădean, astfel că în dosarele sale din arhiva CNSAS, se află dovezi consistente, bogate și deosebite, ale curajului cu care acesta rostea adevărul. (George Enache - Revista “Rost”, Nr. 5/iulie 2003). În altă ordine de idei, așadar, puțini sunt cei care
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. DR. IOAN MIRCEA GHITEA, EPISCOPUL MARTIR DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960). MONOGRAFIE ISTORICĂ, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, 2012, 410 PAG de STELIAN [Corola-blog/BlogPost/348844_a_350173]
-
ca elev și trei ca profesor) au constituit un timp determinant și definitoriu în viața mea, au lăsat urme adânci, marcându-mi personalitatea într-un sens pozitiv de excepție!... Acum la sărbătorirea a douăzeci ani de la înființarea acestei prestigioase școli orădene, mă gândesc cu mult drag la generația noastră de elevi și la profesorii noștri - cărora le aduc gândurile mele de mulțumire, recunoștință și deosebită apreciere, îndemnându-i totodată, pe actualii elevi să iubească această școală, care i-a primit în cadrul
ÎMPLINIREA A DOUĂZECI ANI DE ACTIVITATE AI LICEULUI TEORETIC „LUCIAN BLAGA” DIN MUNICIPIUL ORADEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346319_a_347648]
-
cu primul observator astronomic din Europa, cu clădiri frumoase, cu aspectul impunător al Primăriei, al Bisericii cu Lună, cu Palatul și un pasaj pavat cu sticlă care unea trei străzi, cu Vulturul Negru, ca o adevărată emblemă a orașului, căruia orădenii îi spuneau “șoașu”, cu un renumit și aristocrat Corso - strada pricipală a orașului, cu frumoase ansambluri arhitecturale, terase, cafenele și magazine - pe unde lumea bună și tineretul ieșea la plimbare pe înserate, o lume elegantă și nobilă. Cu pas și
NEBUNIILE TINEREŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348399_a_349728]
-
articolului: Gabriela MIRON Având în vedere recentele modificări în structura instituțiilor de cultură din Oradea și diverse speculații apărute în presa locală, conducerea viitoarei Instituții Publice de Spectacole „Iosif Vulcan” dorește să își exprime poziția cu privire la noua denumire a Teatrului orădean. Din motive de continuitate istorică și culturală, Trupa „Iosif Vulcan”, Trupa „Arcadia” și Ansamblul Folcloric „Oradea” vor fi reunite sub numele TEATRUL DE STAT „REGINA MARIA” (Teatrul din Oradea a funcționat sub această denumire în perioada interbelică - foto - mai precis
DESPRE DENUMIREA TEATRULUI „REGINA MARIA” DIN ORADEA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 47 din 16 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345114_a_346443]
-
înfățișarea și viața lui cosmopolita. Orașul Oradea era remarcabil pentru clădirile lui frumoase, pentru Biserică cu Luna, pentru aspectul impunător al Primăriei, pentru pasajul acoperit cu sticlă colorată după modelul celui din Milano, pasaj care unea trei străzi și căruia orădenii îi ziceau „șoașu”, sau Pasajul Vulturul Negru, o adevărată emblemă a orașului! Eram fascinată și de acel Corso aristocrat - strada principală - pe unde se plimbă o lume elegantă și cu comportament rafinat, de frumoase cafenele, terase, magazine, cu grădini de
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
mod conștient sabotați, dezapreciati, neglijați și batjocoriți lumea culturală superioară; artiștii, creațiile artistice precum și activitatea organizațiilor culturale nonprofit, etc, astfel devoalidu-vă limitele intelectuale în contextual funcției de primar, ceea ce ar fi trist, în condițiile cu totul speciale din mediul urban orădean de astăzi. Trebuie amintit că ceea ce fac creatorii de artă prin harul și darul lor divin vine de sus, performanța este obținută greu, prin muncă și sacrificii personale în mod special, dar și familial, suferind astfel mai multe persoane, decât
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PRIMARUL REALES AL MUNICIPIULUI ORADEA de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375598_a_376927]
-
evidențierea și inobilarea istoriei neamului românesc și de ce nu pentru evocarea și prețuirea contemporanilor noștri, prin sau din materiale alternative; lemn, piatră, metal, beton armat, și totodată punându-se accent pe dezvoltarea unui turism balnear dar și artistic în spațial orădean și al Băilor Felix. Oradea spunea zilele trecute o expresivă personalitate italiană este centrul universului! Ei, nu este încântător?! E nevoie de spații pentru Galerii de artă, diverse facilități, condiții normale de muncă pentru creatori, șantiere de lucru în halele
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PRIMARUL REALES AL MUNICIPIULUI ORADEA de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375598_a_376927]
-
Coplexul sculptural-arhitectonic „Brătianu”, Grupul statuar „Horea, Cloșca și Crișan”, Monumentul Iuliu Maniu, Lupoaica cu pruncii, ș.a, în spații deja gândite de noi. Să nu mai vorbim de vechile proiecte de realizare a unor busturi monumentale expresive, pe aleile parcurilor orădene ale unor personalități ale culturii și istoriei locale, transilvane și naționale, în prezent spații sărace și austere de altfel! Astfel ar fi realizate cu forțe creatoare locale, ușor de coordonat printr-un manegement viguros, prin constituirea unui organism sănătos și
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PRIMARUL REALES AL MUNICIPIULUI ORADEA de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375598_a_376927]
-
, Titus (17.IX.1934, Marginea, j. Bihor - 7.I.2000, Mediaș), poet. După ce a absolvit Școala medie tehnică de comerț din Oradea, a funcționat ca revizor contabil la Mediaș, unde s-a stabilit. A lucrat ca redactor la ziarul orădean „Crișana”, la „Vocea Mediașului” și la „Transilvania”. A înființat, la Mediaș, cenaclurile „Octavian Goga” (1960) și „Aron Cotruș”. A debutat cu un grupaj de poezii în „Familia” (1967), apoi, în volum, cu Memoria toamnei (1973). Pe o latură a poeziei
ANDRONIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285362_a_286691]
-
Unele versuri sunt semnate cu pseudonimele Damon și Romeo. Nuvele inspirate din istoria poporului român sau din viața satului ardelean au publicat Elia Trăilă și V. Ranta-Buticescu. Un istoric al Societății de leptură și un articol relativ la organizarea aceleiași societăți orădene îi aparțin lui N. Oncu. R.Z.
FENICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286982_a_288311]
-
se face un istoric al activității „lepturiștilor” (N. Oncu), iar printre colaboratori se află Vasile Iuțiu, Vasile Ranta-Buticescu, Elie Trăilă, Moise Popiliu (Miron Pompiliu), Ioan Scipione Bădescu. Aceste almanahuri au stârnit criticile lui Titu Maiorescu. Cu toate acestea, realizările asociației orădene au stimulat și alte inițiative. Merită subliniat faptul că s-au dat la lumină și o serie de publicații manuscrise, precum „Deșteaptă-te, române” - foaie redactată de Iosif Vulcan între 1857 și 1859, când a fost membru al societății -, „Muza
SOCIETATEA DE LECTURA DIN ORADEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289754_a_291083]
-
, Dimitrie (1835, Vezendiu, j. Satu Mare - 7.XI.1858, Oradea), poet. Fiu de țăran, S. învață la școli din Carei, Beiuș și Oradea, unde termină și teologia. În 1857 este numit profesor la Școala Normală (Preparandială) orădeană, fiind și unul din susținătorii „lepturiștilor” de aici. Moartea lui, prematură, va fi deplânsă de elevi, trezind ecouri în presa românească din Transilvania. În „Diorile (Zorile) Bihorului”, almanah beletristic „naciunal”, scos în 1854 de Societatea de Lectură, S. și-a
SFURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289660_a_290989]
-
Brașovul, chemat la Oradea de colonelul G. Bacaloglu, directorul revistei „Cele trei Crișuri”, la care aproape doi ani e secretar de redacție sau (unic) redactor. Aceeași funcție o are și la „Sentinela de la Vest” și „Vestul României”. Celor trei periodice orădene, dar și altora din capitală - „Flacăra”, „Adevărul literar și artistic”, „Peninsula Balcanică” - ori din țară - „Drum nou”, „Cosinzeana”, „Evoluția” - le dă, pe lângă versuri, impresii de călătorie, scurte cronici teatrale și literare, iscălite și cu pseudonimele Misa, Seneca, Senectus ș.a. Concomitent
SAMARINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289453_a_290782]
-
de asemenea, pentru înființarea Societății Scriitorilor Români din Ardeal, fiind ales vicepreședinte în 1937. În urma Dictatului de la Viena se mută în capitală, unde rămâne și după 1945. A încercat până în ultima clipă să convingă autoritățile comuniste să reînființeze prestigioasa revistă orădeană. Titlul primei plachete a lui S., Șoapta clipelor trăite, ar vădi intenția autorului de a depăși desuetele atitudini și forme romantice. Surdinizarea revărsărilor lirice e însă parțială: persistă pe alocuri declarația emfatică, amintind de primii noștri romantici, sentimentalismul lacrimogen, pesimismul
SAMARINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289453_a_290782]
-
consacrată începuturilor speciei la noi, prozatorul nu dispune însă de resurse adecvate. Romanță fără note cuprinde o poveste de iubire, atrăgătoare prin personajele implicate, pline de viață, de o mare spontaneitate, dar și un tablou în tușe acide al vieții orădene de la sfârșitul celui de-al treilea deceniu din secolul trecut, poate prea șarjat, precum și un episod de epică senzațională, legat de reînscăunarea lui Carol al II-lea, în fond prilej al unui elogiu peste poate al noului rege. Stângăcie în
SAMARINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289453_a_290782]
-
École Roumaine en France” indicele bibliografic al poeziei din „Revista nouă”. Întors în țară, funcționează ca profesor de liceu la Cernăuți (1941-1944), Brașov (1944), Lugoj (1944-1946) și Oradea (1946-1964; director în ultimii patru ani), ulterior ca lector la Institutul Pedagogic orădean. A condus cercurile literare de la Liceul „Emanuil Gojdu” (printre elevi s-au aflat, de-a lungul timpului, Mircea Zaciu, Gheorghe Grigurcu ș.a.) și Liceul Pedagogic, precum și cenaclul studențesc din Oradea. Pensionat în 1973, locuiește succesiv la București, Cluj și Sibiu
ZAHARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]