483 matches
-
românești, la 9 martie 1945, conducerea administrativă și politică a Oradiei a fost preluată de elemente comuniste locale, a căror ascensiune la putere a fost facilitată de administrația militară sovietică. Regimul comunist a determinat schimbări esențiale în ansamblul vieții publice orădene, pervertind și încetinind funcțiile organismului social. Istoria Oradiei în anii dictaturii comuniste poartă amprenta specifică fiecăreia dintre etapele evoluției acestui regim la scară națională. Anii 1944-1947 au corespuns etapei cuceririi puterii politice de către forțele comuniste. Modelul stalinist a dominat întreaga
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
aproape a întregii producții industriale și agricole pentru export, în vederea obținerii resurselor financiare necesare pentru a plăti toată datoria externă a României, a adus populația în situația de a se confrunta cu numeroase lipsuri ți greutăți. Nivelul de trai al orădenilor, a fost, însă, relativ suportabil comparativ cu situația locuitorilor din alte centre urbane românești, având în vedere poziția privilegiată, de oraș de frontieră. Evenimentele revoluționare din decembrie 1989 au determinat mutații profunde în structurile politice, sociale și economice românești, fiind
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
demografic, Oradea s-a dezvoltat cel mai mult în secolul XX, populația orașului crescând de peste patru ori, în decursul a cca. 100 ani. Conform ultimului recensământ, în 2011 Oradea a avut 196,367 locuitori, în scădere cu 4,95%.Etnic, orădenii se împart în: După religia declarată la recensământul din 2011, orădenii sunt: Comunitatea germană din Oradea datează din secolul XVIII, fiind compusă în mare parte din șvabi și sași, dar și austrieci. La sfârșitul secolului XIX aici trăiau circa 1400
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
populația orașului crescând de peste patru ori, în decursul a cca. 100 ani. Conform ultimului recensământ, în 2011 Oradea a avut 196,367 locuitori, în scădere cu 4,95%.Etnic, orădenii se împart în: După religia declarată la recensământul din 2011, orădenii sunt: Comunitatea germană din Oradea datează din secolul XVIII, fiind compusă în mare parte din șvabi și sași, dar și austrieci. La sfârșitul secolului XIX aici trăiau circa 1400 de germani, însă numărul acestora s-a diminuat după încheierea celui
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
Poliției din 1902 era evreu. Astfel și în Consiliul Local evreii erau reprezentați proporțional. Comunitățile evreiești au ajuns să mai dețină un spital, o Asociație a Femeilor Evreice, două licee,o școală industrială, yeshiva, o cantină socială, etc. Comunitatea evreiască orădeană a fost una din cele mai active, atât din punct de vedere comercial cât și cultural, din întreg Imperiul Austro-Ungar. În 1944 la cererea Germaniei hitleriste, care a invadat Ungaria aliată în martie, autoritățile colaboraționiste pro-naziste din Ungaria și din
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
întreg Imperiul Austro-Ungar. În 1944 la cererea Germaniei hitleriste, care a invadat Ungaria aliată în martie, autoritățile colaboraționiste pro-naziste din Ungaria și din oraș au organizat în Oradea doua ghetouri: unul în care au fost înghesuiți 27 000 de evrei orădeni, iar al doilea, sub cerul liber, destinat adunării a 8000 de evrei din alte localități ardelene. 25,000 din toți aceștia au fost deportați între 23 mai - 27 iunie 1944 în lagăre de concentrare și exterminare, unde au fost nimiciți
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
predare în limba maghiară. De asemenea există 3 licee de prestigiu cu predare în limba maghiară: Liceul Teologic Romano-Catolic "Szent László", Liceul Teoretic Reformat "Lórántffy Zsuzsanna" și Liceul Teoretic "Ady Endre". Una dintre cele mai proeminente personalități a comunității maghiare orădene a fost poetul și gazetarul Ady Endre, care a trăit și a scris operele cel mai semnificative la Oradea. Viața culturală a maghiarilor este una din cele mai active din țară. În acest sens "Teatrul de Stat", "Teatrul Arcadia" și
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
trăit și a scris operele cel mai semnificative la Oradea. Viața culturală a maghiarilor este una din cele mai active din țară. În acest sens "Teatrul de Stat", "Teatrul Arcadia" și "Filarmonica de Stat" au secții maghiare. După religie, maghiarii orădeni sunt în cea mai mare parte romano-catolici sau reformați. Printre cele mai importante edificii religioase sunt Bazilica Romano-Catolică, Biserica "Sfântul Ladislau" și Biserica Reformată "Olosig". În ceea ce privește mass-media, există mai multe ziare în limba maghiară, precum "Reggeli Újság" și "Bihari Napló
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
de o rețea de instituții și servicii de interes public general: transport, proiectare, construcții, instalații, turism, activitate hotelieră, import-export. Toate activitățile economice sunt sprijinite de asistența indispensabilă a peste 26 de bănci cu filiale în oraș și județ. Piața imobiliară orădeană a cunoscut în ultimii ani o creștere accelerată ajungând la cote relativ identice cu piețele imobiliare din București, Brașov și Timișoara. Trendul ascendent s-a accelerat odată cu invitația primită de România de a adera la structurile euro-atlantice. Oradea dispune de
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
companii aeriene interne și externe, fiind principala poartă de intrare în țară din zona nord-vestică. În prezent de pe Aeroportul Internațional Oradea compania Tarom efectuează zboruri interne zilnice catre Aeroportul Internațional Henri Coandă București. Traficul aerian de pasageri derulat pe aeroportul orădean a depășit 36000 de pasageri în anul 2005 . Traficul aeroportului este în continuă creștere înregistrându-se o rată constantă de 11% total pasageri. Ponderea pasagerilor externi a crescut constant în ultimii doi ani cu o rată de 17% în pofida scăderii
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
intern. Până în anul 2015 aeroportul va fi modernizat pentru a fi adus la standardele internaționale de funcționare. Lucrările de modernizare a aeroportului vor presupune extinderea și lărgirea pistei actuale pentru facilitarea aterizării avioanelor mari, precum și construirea unui terminal nou. Aeroportul orădean este considerat a fi unul de interes european. Încă de la sfârșitul veacului al XIX-lea, Oradea a avut alte două gări în afară de cea centrală, anume Gara Velența, care a servit tot mai mult ca triaj pentru traficul de marfă, și
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
să facă legătura cu Satu Mare și Arad (autostrada A1). Centura de ocolire a municipiului este și ea reabilitată și lățită la 4 benzi. Drumurile naționale si europene care trec prin Oradea sunt: DN1, DN76, DN79, E60, E79, și E671. Tramvaiele orădene sunt una dintre cele mai longevive lucrări comunitare din România. Această utilitate publică a fost dată în folosință pentru orădeni la 25 aprilie 1906, fiind în continuare un serviciu public de care beneficiază locuitorii din Oradea. La 25 aprilie 2006
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
la 4 benzi. Drumurile naționale si europene care trec prin Oradea sunt: DN1, DN76, DN79, E60, E79, și E671. Tramvaiele orădene sunt una dintre cele mai longevive lucrări comunitare din România. Această utilitate publică a fost dată în folosință pentru orădeni la 25 aprilie 1906, fiind în continuare un serviciu public de care beneficiază locuitorii din Oradea. La 25 aprilie 2006, Regia Autonomă de Transport Oradea O.T.L. a celebrat centenarul tramvaiului orădean prin lansarea ediției a doua a cărții „De la
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
utilitate publică a fost dată în folosință pentru orădeni la 25 aprilie 1906, fiind în continuare un serviciu public de care beneficiază locuitorii din Oradea. La 25 aprilie 2006, Regia Autonomă de Transport Oradea O.T.L. a celebrat centenarul tramvaiului orădean prin lansarea ediției a doua a cărții „De la o stație la alta”, scrisă de Liviu Borcea, Mihai Apan și Gabriel Moisa. În 2010, Oradea era singurul oraș din România în care circulau tramvaie Siemens ULF. Rețeaua de transport public este
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
le adăpostesc de-a lungul anului, începând din primăvară, când în luna mai se desfășoară "Festum Varadinum", continuând în toiul verii cu Târgul Meșterilor Populari și Serbările Cetății, în luna iulie, și încheind cu toamna, când au loc "Festivalul Toamna Orădeană" și "Săptămâna Teatrului Scurt", în lunile septembrie-octombrie. Printre cele mai importante instituții de cultură din Oradea este Teatrul de Stat. Clădirea Teatrului de Stat este una dintre cele mai însemnate edificii de patrimoniu din Oradea. Proiectul a fost întocmit de
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
patrimoniu din Oradea. Proiectul a fost întocmit de renumita firmă de arhitecți Fellner și Helmer din Viena, iar realizarea lui, care a durat doar 15 luni, din 10 iulie 1899 până în 15 octombrie 1900, s-a derulat sub asistența arhitecților orădeni Rimanóczy Kálmán, Guttmann József și Rendes Vilmos. În 9 și 10 octombrie 1927 se inaugurează prima stagiune românească la teatrul denumit atunci Regina Maria, cu reprezentațiile Teatrului Național din Cluj, al cărui director era poetul și dramaturgul Victor Eftimiu. În
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
a instituției. La parter s-au amenajat o serie de magazine și cinematograful „Urania”. Având în vedere vechimea, istoria arhitectura sa, care intersectează trei stiluri: baroc târziu, eclectic și secession, este o clădire de patrimoniu, protejată de UNESCO. Viață muzicală orădeană a devenit intensă începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, când un tânăr muzician, Johann Michael Haydn (1737-1806), fratele mai mic al lui Joseph Haydn, a fost numit organist și dirijor în curtea episcopului Patachich Ádám între
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
al lui Joseph Haydn, a fost numit organist și dirijor în curtea episcopului Patachich Ádám între anii 1760-1762. El a fost urmat între 1764-1769 de Karl Ditters von Dittersdorf (1739-1799). Cei doi muzicieni sunt considerați ca fondatori ai vieții muzicale orădene. Trebuie însă remarcat încă un important muzician de rang european, Wenzel Pichl (1741-1805), care de asemenea a activat și a compus în acest oraș, fiind pentru o perioadă concertmaistrul orchestrei episcopale. În timpul lui Dittersdorf orchestra era formată din 34 de
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
stat, desfășurând o bogată activitate muzicală in țară și peste hotare. Anul 1872 a însemnat începutul activității Societății de Arheologie și Istorie a Comitatului Bihor, care și-a propus inclusiv crearea unui muzeu al Bihorului. Sprijinirea acestui demers de către autoritățile orădene și nu numai a avut drept consecință inaugurarea, în iunie 1896, a primului muzeu în Oradea, adăpostit într-o clădire eclectică, special construită în acest scop, finalizată în 1895 de către arhitectul Rimanóczy Kálman senior. În cele nouă încăperi destinate expoziției
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
colecțiilor, respectiv îmbogățirea lor mai cu seamă cu piese reprezentative pentru arta populară românească, și reorganizarea muzeului, care s-a redeschis publicului din anul 1921. Cu acest prilej s-a tipărit și primul ghid, în română și maghiară, al muzeului orădean. După restaurarea Palatului Baroc, construit între 1762-1776 de arhitectul Franz Anton Hillebrandt pentru a fi reședință a Episcopiei Romano-Catolice de Oradea, s-a inaugurat la Oradea Muzeul Țării Crișurilor, în ziua de 17 ianuarie 1971. Astăzi muzeul, după 110 ani
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
atât în lungul străzii, către Piața Teatrului cât și spre malul Crișului. A fost construită pe la sfârșitul secolului al XIX-lea și a fost sediul revistei culturale. Arhitectonic nu prezintă elemente deosebite, fiind una cum au fost multe ale protipendadei orădene din perioada ce a premers primului război mondial. Clădirea muzeului - fosta Café Müller - situată în Parcul Traian, a fost menită sa fie un loc de destindere între trei instituții sobre: Prefectura, Tribunalul și Penitenciarul. Cafeneaua cu terasă a fost construită
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
Mariei" care, la ora actuală se află în grădina bisericii romano-catolice din Olosig. Ziua de 12 octombrie 1918 reprezintă pentru casa dr. Aurel Lazăr intrarea în istoria românilor ardeleni, încă din ziua precedentă au început să sosească aici persoane necunoscute orădenilor care erau însă de mare prestanță politică între români. Comitetul Național Român a ținut o ședință aici, la care au participat: Teodor Mihali, Alexandru Vaida, Ștefan Cicio-Pop, Vasile Goldiș, loan Suciu, Gheorghe Popovici, Gheorghe Crișan, Nicolae Ivan, loan Ciordaș, Nicolae
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
Casa de la numărul 13, nu reprezintă din punct de vedere arhitectonic o realizare deosebită. Cu un singur nivel, ridicat pe un demisol înalt, spațioasă, cu nenumărate încăperi ce dau cu ferestrele spre stradă și spre curte, este tipul de clădire orădeană zidită de oameni cu stare. A fost restaurată în repetate rânduri, ultima oară între cele două războaie mondiale. Oradea este unul din principalele centre educaționale din România. Aici se află Universitatea din Oradea, una din cele mai mari și moderne
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
vechi universități private din România, Universitatea Creștină Partium (fostul Colegiu Reformat Sulyok Istvan), fondată în 1990. Este totodată singura instituție educațională superioară cu predare în limba maghiară din Oradea. Învățământul preuniversitar este reprezentat prin 45 de școli și licee. "Toamna Orădeană" este un festival de divertisment și cultură, organizat în fiecare an între jumătatea lunii Septembrie și 12 octombrie, ziua orașului. Prima ediție a festivalului a fost în anul 1991. Pe parcursul celor 3-4 săptămâni au loc diverse manifestări culturale, artistice, sportive
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
Toamnei", o defilare tematică. Tot în prima zi a festivalului se țin teatre de stradă, expoziții fotografice și concerte în aer liber. Alte manifestări importante: Festivalul Berii, Festivalul Vinului, Târgul Pălincarilor, Expo Varadinum, diverse întreceri sportive dotate cu Cupa "Toamna Orădeană". Ziua orașului, 12 octombrie, marchează ultima zi a festivalului. Această zi are o dublă semnificație istorică: redactarea Declarației de la Oradea din 1918, document ce proclama dreptul la independență și autodeterminare a românilor din Transilvania, și ocuparea oficială a Oradiei de sub
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]