198,824 matches
-
trilogie axată pe o problematică sensibilă, degradarea și vicierea comunităților miniere din Transilvania pe fondul sărăcirii etapizate, consecință a închiderii minelor. Acest fapt a atras de la sine metamorfoze psiho-sociale importante, depresii înecate în alcool sau sfârșite prin sinucideri, migrări în orașe cu o potențialitate economică mai bună, agresiuni verbale și fizice etc. Degradarea comunitară a însemnat o însumare a degradărilor individuale. Fenomenul suicidului devine virulent mai ales la etnia maghiară. Așa cum spunea criticul de teatru Oana Stoica, “celebra tristețe maghiară se
Daniela Gîfu: Un dramaturg al vremurilor noastre (Székely Csaba, Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012) by http://revistaderecenzii.ro/daniela-gifu-un-dramaturg-al-vremurilor-noastre-szekely-csaba-flori-de-mina-ed-uartpress-tg-mures-2012/ [Corola-blog/BlogPost/339543_a_340872]
-
Irmei, ce se aruncă în valul sinucigaș atunci când înțelege că a devenit o piedică în calea fericirii nevesti-sii). Decăderea socio-familială și climatul descris pot fi asemănate cu cele cehoviene (femeile, doctorul se agață de speranța unui mâine mai bun la oraș, ceea ce la cele “trei surori” ale lui Cehov însemna Moscova). Ca să înțelegem forța dialogului din carte, exemplificăm cu o secvență conversațională: IVÁN: Singura noastră tradiție e să ne-mbătăm muci, sărim la bătaie unu’ la altu’, apoi ieșim în pădure
Daniela Gîfu: Un dramaturg al vremurilor noastre (Székely Csaba, Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012) by http://revistaderecenzii.ro/daniela-gifu-un-dramaturg-al-vremurilor-noastre-szekely-csaba-flori-de-mina-ed-uartpress-tg-mures-2012/ [Corola-blog/BlogPost/339543_a_340872]
-
șocant, uneori poetic. E la limita dintre normalitate și nebunie. Nu mai puțin limbajul de care face uz. O virulență eliberatoare pe care o auzim în conversațiile din crâșmele de la sat, sau din târgurile ridicate cu generozitate la rang de oraș. Dacă ar fi să facem o recomandare ar fi asupra traducerii. Versiunea în limba română, realizată de Sándor László și Székely Csaba, devine de multe ori supărătoare. Terminologia, adesea prețioasă sau neadecvată, poate să surprindă neplăcut un vorbitor nativ de
Daniela Gîfu: Un dramaturg al vremurilor noastre (Székely Csaba, Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012) by http://revistaderecenzii.ro/daniela-gifu-un-dramaturg-al-vremurilor-noastre-szekely-csaba-flori-de-mina-ed-uartpress-tg-mures-2012/ [Corola-blog/BlogPost/339543_a_340872]
-
necunoscute și totuși atât de apropiate de tine. Nimic nu se compară cu sentimentul pe care îl ai atunci când toată lumea iese de la film zâmbind sau atunci când îi vezi pe cei de lângă tine emoționați. Din martie avem un nou cinematograf în oraș, Cinema One din incinta mall-ului Coresi. Am fost și noi la filme și printre secvențe explozive și momente hilare am avut o discuție interesantă cu Francesco D’Ambrosio, managerul Cinema One. Am vorbit despre cinematograf, despre filmele anului, despre
De vorbă cu Francesco D’Ambrosio, managerul Cinema One by http://www.zilesinopti.ro/articole/10875/de-vorba-cu-francesco-dambrosio-managerul-cinema-one [Corola-blog/BlogPost/99234_a_100526]
-
copii. Q: Cum merge afacerea Cinema One? Sunteți mulțumiți de cum au decurs lucrurile până acum? A: Suntem undeva la 20% peste așteptări. Știam că Brașov este o piață bună, de aceea am vrut să deschidem acest cinematograf aici. În trecut, orașul era unul cu cele mai multe cinematografe din țară, așa că cinefilii așteptau o nouă sală de proiecții. Mersul la film se învață de copil. Dacă de mic mergi la cinema, când crești vei deveni cu siguranță cinefil. Q: Ce genuri de filme
De vorbă cu Francesco D’Ambrosio, managerul Cinema One by http://www.zilesinopti.ro/articole/10875/de-vorba-cu-francesco-dambrosio-managerul-cinema-one [Corola-blog/BlogPost/99234_a_100526]
-
așezat pe un scaun și am privit sala cercetător. Era deja aproape plină și, sincer, nu-mi venea să cred. Cum a reușit Rodica să mobilizeze atât de mulți oameni? Știam că au fost câteva afișe în zona centrală a orașului, dar nu știam că locuitorii acestei urbe sunt atât de atrași de asemenea acte de cultură. Oricum, nu puteam crede că au venit toți cei prezenți acolo numai pentru domnul Ioan Grămadă. Mi se părea absurdă și jignitoare ideea la adresa
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416175927.html [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
se simte dator să mulțumească timpului și spațiului în care și-a desăvârșit trăirile”. Da, în versurile sale, așa cum am constat după ce am parcurs acasă, în liniște, întregul volum, prietenul nostru vorbește din tot sufletul despre Bucovina, dar și despre „orașul de suflet”, Câmpulung Moldovenesc, căruia i-a dedicat nu numai pagini de suflet, ci și toată ființa sa! Pe de altă parte, Liviu Apetroaie a evidențiat poemele de dragoste ale colegului meu. Le-am citit cu atenție, cu atât mai
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416175927.html [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
jumătate de oră și, culmea, a fost și vin acolo, deși nu-mi dau seama din ce rezerve reușise Gabriela Maxim să mulțumească atâtea guri care nu oboseau niciodată de când veniseră în tabără... Silvia a plecat cu câteva fete în oraș, respectiv cu: Magda Pașca, Luminița Vătavului, Mariana Bendou și Carmen Prepeliță. Mi-a spus că așa au dorit, să meargă fără bărbați. Și așa au făcut. De parcă celelalte n-ar fi fost singure acolo, cu excepția Marianei! Am preferat să rămân
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416175927.html [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
continuase cu voce scăzută: „Tu te-ai născut în plin război... tocmai începuseră să înmugurească sălciile, arinii... Cândva, ți-am mai povestit cum familia noastră, ca și atâtea altele din mahalaua asta, pentru că eram de origine rusă, fusese deportată din oraș, undeva spre centrul județului, pentru că aici, fiind prea aproape de graniță, se presupunea că noi lipovenii am fi putut colabora cu rușii. Eram considerați ca și dușmani și, dacă ar fi fost doar după nemți, ar fi trebuit să fim mulțumiți
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Fragment_din_romanul_arina_tania_nicolescu_1390665888.html [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
fost doar după nemți, ar fi trebuit să fim mulțumiți că suntem lăsați în viață”. Zâmbi cu tristețe. Umerii îi păreau apăsați de o nevăzută povară, Își ridică apoi privirile blânde spre Arina și continuă: “După ce ne-au scos din oraș, ne-au despărțit; tata a trebuit să plece în spatele frontului la săpat tranșee, iar eu am rămas împreună cu frații tăi. Ce foamete am avut de îndurat, cum ne-au mai mâncat păduchii... Și, nu după multă vreme, mi-am dat
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Fragment_din_romanul_arina_tania_nicolescu_1390665888.html [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
de o gazdă pentru vreme rea. Nu începuseră cursurile. Peste două zile, revizorul Ganea m-a poftit prin omul de serviciu de la Primărie, să mă prezint la Revizorat. Am plecat imediat pe jos, peste Pravăț, cum mergeam mai mereu la oraș, așa-i ziceam noi Câmpulungului. M-a impresionat întâlnirea de acum, una de suflet și de inimă cu dl. Revizor, un amestec de sobrietate profesională cu confesiunea discretă și sinceră. Când am intrat în biroul d-sale, văd că se
PEREGRINĂRILE UNUI SUPLINITOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Peregrinarile_unui_suplinitor_.html [Corola-blog/BlogPost/348246_a_349575]
-
rabat îmi apare în fața ochilor imaginea profesorului meu de sociologie, marele Dimitrie Gusti, fost președinte al Academiei Române, care la Soroca ne-a făcut o demonstrație, prin sindicatul “Solidaritatea” al cadrelor didactice din județul Soroca. Ce se întâmplase? Ca în toate orașele, și mai ales în Moldova ș Basarabia, comerțul era în mâna evreilor. Era prin 1937, când marota antisionistă flutura cu frenezie în documentele programatice ale unor formațiuni politice xenofobe, an în care, dacă nu mă înșel, partidul “Totul pentru țară
PEREGRINĂRILE UNUI SUPLINITOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Peregrinarile_unui_suplinitor_.html [Corola-blog/BlogPost/348246_a_349575]
-
2017 Toate Articolele Autorului Tricolorul de pe clădirea Primăriei municipiului Chișinău a fost coborât în bernă, astăzi, 31 ianuarie 2017, pe tot parcursul zilei. De asemenea, în bernă au fost coborâte și cele trei drapele de la intrarea în sediul Primăriei: drapelul orașului Chișinău, al Uniunii Europene și drapelul de stat. Prin această acțiune, Primăria municipiului Chișinău comemorează trecerea la cele veșnice a ex-ministrului Culturii și Cultelor, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, unul din fruntașii Mișcării de Renaștere Națională, marelui om de
PRIMĂRIA CHIŞINĂU L-A COMEMORAT PE ION UNGUREANU de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/primaria_municipiului_chisinau_1485923648.html [Corola-blog/BlogPost/375309_a_376638]
-
această acțiune, Primăria municipiului Chișinău comemorează trecerea la cele veșnice a ex-ministrului Culturii și Cultelor, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, unul din fruntașii Mișcării de Renaștere Națională, marelui om de cultură, actorul, regizorul, dramaturgul și cetățeanul de onoare al orașului Chișinău, Ion Ungureanu. Considerăm că o stradă sau o instituție din Chișinău ar trebui să poarte numele maestrului Ion Ungureanu, iar o decizie în acest sens va fi propusă Consiliului municipal Chișinău. Astăzi, Ion Ungureanu a fost condus pe ultimul
PRIMĂRIA CHIŞINĂU L-A COMEMORAT PE ION UNGUREANU de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/primaria_municipiului_chisinau_1485923648.html [Corola-blog/BlogPost/375309_a_376638]
-
Interviuri - Primarul Sibiului ” Manifestările culturale trebuie să pătrundă și în cartiere, mai aproape de sibieni” ANUL ACESTA SIBIUL VA DEPUNE DOSARUL DE CANDIDATURĂ PENTRU TITLUL DE REGIUNE GASTRONOMICĂ EUROPEANĂ 2019. DESPRE ȘANSELE ORAȘULUI NOSTRU, DAR ȘI DESPRE PROIECTELE AGENDEI CULTURALE DIN 2016 AM STAT DE VORBĂ CU DOAMNA ASTRID FODOR. de Ștefan Dobre Anul trecut municipalitatea a alocat pentru proiectele susținute prin agenda culturală 6,6 milioane de lei. Este posibil ca această
Interviu cu Astrid Fodor by http://www.zilesinopti.ro/articole/11084/interviu-cu-astrid-fodor-primarul-sibiului [Corola-blog/BlogPost/100432_a_101724]
-
iar TIFF și Artmania sunt proiecte ale unor operatori privați, cofinanțate prin agenda culturală. Toate evenimentele de calitate merită susținere, indiferent dacă sunt mici sau mari. Și cele de mai mică amploare sunt importante pentru publicul lor. Ideea e ca orașul să aibă un calendar cultural bogat și variat. Însă e drept că proiectele mari sunt cele care aduc mai mulți turiști în oraș și deci aduc un beneficiu de imagine Sibiului. Foarte rar vedem evenimente noi, idei noi, originale, pe
Interviu cu Astrid Fodor by http://www.zilesinopti.ro/articole/11084/interviu-cu-astrid-fodor-primarul-sibiului [Corola-blog/BlogPost/100432_a_101724]
-
mici sau mari. Și cele de mai mică amploare sunt importante pentru publicul lor. Ideea e ca orașul să aibă un calendar cultural bogat și variat. Însă e drept că proiectele mari sunt cele care aduc mai mulți turiști în oraș și deci aduc un beneficiu de imagine Sibiului. Foarte rar vedem evenimente noi, idei noi, originale, pe agenda culturală a Sibiului. De ce credeți că se întâmplă asta? Agenda culturală a Sibiului este deja variată și acoperă o paletă foarte mare
Interviu cu Astrid Fodor by http://www.zilesinopti.ro/articole/11084/interviu-cu-astrid-fodor-primarul-sibiului [Corola-blog/BlogPost/100432_a_101724]
-
Cafenele și ceainării Rix Coffe & Lounge Construită în centrul orașului Focșani, Rix coffee lounge a luat naștere din dorința absolută de a exista un loc ideal unde poti savurat liniștit o cafea bună, făcută la un esspresor de top, unde poți servi una dintre cele mai bune ciocolate calde, unde
Rix Coffe amp; Lounge Focsani by http://www.zilesinopti.ro/locuri/8653/rix-coffe-lounge [Corola-blog/BlogPost/96638_a_97930]
-
Podul Vulturului-Pons Milvius, la 2 km. de Roma, când primise în ajun pe 26 Octombrie 312, Crucea dăruită de Hristos, intrând cu Aura acelui semn în Coloseum se adresează romanilor: „...Prin acest semn mântuitor-adevărata dovadă a bărbăției-am izbăvit eu orașul vostru de sub jugul tiranului, redându-vă libertatea; și izbăvindu-vă, am redat atât senatului, cât și poporului roman însemnătatea și strălucirea de odinioară.” (Eusebiu de Cezareea, op. cit., p. 72) „Crucea, după Marele nostru Apostol Pavel: „este puterea mântuitoare a lui
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
considerat nici măcar o clipă, că Cetatea Constantinopolului ar fi descendenta Romei păgâne, pentru a fi supranumită Noua Romă... Marele Împărat Constantin a numit-o deja din pântecele intenției ctitoriei sale: Cetatea închinată frumuseții Maicii Domnului și Măreției Fiului ei, „Împărăteasa orașelor”-Împărăteasa imperiului-Cetatea capitală a celor 1000 de ani ai dacismului veșnic. Nu strămutarea capitalei Imperiului a declanșat ura Apusului, ci sminteala care s-a produs ca urmare a faimei atât de grandios răspândite de splendida și miraculoasa Cetate: „Bineînțeles că
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
s-a dedicat în exclusivitate slujirii Mântuitorului prin credință, nădejde, demnitate, dragoste și filantropie. Împărăteasa Elena a restaurat lăcașurile de cult ale sfinților Marcelin și Petru din Roma, fosta catedrală din Bonn-Germania, Biserica Sfântului Gereon din Cologne, Biserica Sfântului Victor, orașul german Xanten, Mănăstirea împărătească-Vasilomonastiro din Cipru, Biserica Învierii de pe Golgota, Biserica Nașterii de la Betleem, Biserica Înălțării de pe Muntele Măslinilor, Biserica din pustia Sinai închinată Crăiesei Cerului și turnul Elena, care-i poartă numele, Biserica Maicii Domnului cu cele 100 de
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
CONCURS NAȚIONAL DE CREAȚIE LITERARĂ “BOGDANIA”, EDIȚIA A II-A, FOCȘANI, 2013 Autor: Mihai Marin Publicat în: Ediția nr. 900 din 18 iunie 2013 Toate Articolele Autorului 1.FESTIVALUL TINEREȚII - ”BOGDANIA”, FOCȘANI - A AJUNS LA A DOUA EDIȚIE În frumosul oraș al Unirii, la Focșani, într-o superbă zi de Cireșar, la Galeriile de Artă, incepand cu ora 11.00, a avut loc Festivitatea de Premiere a Festivalului Concurs Național de Creație Literară BOGDANIA, aflat deja la a II-a ediție
CRONICI DE LA GALA PREMIILOR FESTIVALULUI – CONCURS NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ “BOGDANIA”, EDIŢIA A II-A, FOCŞANI, 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Gala_premiilor_festivalului_mihai_marin_1371547247.html [Corola-blog/BlogPost/363705_a_365034]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Modele > ȘTEFAN ZAHARIA. VIAȚA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINȚEI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1371 din 02 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Orașul istoric, Buhuși, a ajuns să fie cârciumăresc, dughenizat, plin de cașcarabete și îngrădiri în jurul blocurilor, pentru straturi, copaci fructiferi, viță de vie, culmi cu expoziții de rufe, mai ales când se întorc acasă „italiencele”...! Răpus de jale și sărăcie, acesta
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412233015.html [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
straturi, copaci fructiferi, viță de vie, culmi cu expoziții de rufe, mai ales când se întorc acasă „italiencele”...! Răpus de jale și sărăcie, acesta-i Buhușiul cel cu o cultură furată, cu excelențe mistificate, cu o fabrică, furată și ea, orașul ciuntit, ca și statuia Fata cu ulciorul, emblemă a lui, făptuită de sculptorul Constantin Teslaru și ajunsă azi ciungă. Dar cu ceva vile ale celor care s-au „descurcat”, în deplină dizarmonie cu blocurie jumulite și scrâșnetele majorității. Ca o
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412233015.html [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
și reverență, prin dans și prin harul glăsuirii cuvântului; acum, în clepsidra vieții culturale și artistice a Buhușiului mai sunt numai câteva fire de nisip să se scurgă, apoi, până când vor renaște iubirile serbărilor inimii, timpul va fi exilat. Cu toate că orașul binecuvântat între briza Bistriței și adierile înmiresmate ale pădurilor seculare de stejari și fagi, de la Runc, are un șirag cu mărgele de chihlimbar, artiști, oameni de cultură și de știință, sportivi... Între ei garda pentru viitor o asigură tânărul actor
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412233015.html [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]