285 matches
-
să fie văzut de prea multă lume. Ajuns la casa miresei, el rostea anumite urări tradiționale (orații) și ceda bradul tatălui miresei: acesta Îl prindea Într-un băț Înalt și apoi Îl așeza În partea de răsărit a casei. În orația sa, brădarul prezenta călătoria plină de primejdii pe care a făcut-o pentru a aduce bradul ritual și accentua, prin comparații mitice, calitățile și bogăția mirelui. Cei prezenți petreceau până la prânz, când brădarul pleca spre casa mirelui ducând o salbă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a dragostei familiei și aspirației către aceasta: dorul se poate materializa și poate fi transmis cu ajutorul elementelor naturii - de aici și rugămintea adresată vântului de a-i aduce semnele afecțiunii veșnice a fraților, surorilor și părinților. Acest cântec contrastează cu orațiile care preamăresc evenimentul nunții, calitățile mirelui, belșugul sărbătorii și fericirea noii familii: prin sinceritatea lui, contrastează cu ansamblul excesiv ceremonializat și alegorizat al nunții. Aproape tragic În lirismul său, el funcționează ca un mod ritualizat de exprimare a unor spaime
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ciomege, flăcăii mirelui băteau zgomotos În poartă și pocneau din bice. De peste gard erau Întrebați ce vor și, după un schimb de replici versificate care sugerau agresivitatea cuceritorilor, porțile erau deschise și alaiul intra somptuos În curte. Colăcerul (vornicul) rostea orația tradițională, povestind căutările „tânărului Împărat”, care, plecat la vânătoare, a găsit o urmă. Neștiind ce fel de urmă este, a Întrebat flăcăii din jurul său. Cei din ceată au „ghicit-o” ca fiind de căprioară sau zână sau floare crăiască sau
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
rod, tânărul Împărat a trimis ceata de flăcăi să o găsească. Aceștia au luat urma și au descoperit că făptura s-a ascuns În respectiva curte. Cei prezenți În curte sunt invitați să dea fata și să participe la petrecere. Orația de nuntă construiește, În jurul unor imagini-standard ale actorilor principali ai nunții (imagini consonante cu cele din lumea basmului), un vârtej de detalii pitorești, hiperbolice și deseori pline de haz, care mută nunta Într-un plan al figurilor și acțiunilor fabuloase
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
construiește, În jurul unor imagini-standard ale actorilor principali ai nunții (imagini consonante cu cele din lumea basmului), un vârtej de detalii pitorești, hiperbolice și deseori pline de haz, care mută nunta Într-un plan al figurilor și acțiunilor fabuloase. După Încheierea orației, bradul este coborât din prăjina unde fusese cățărat și este jucat de flăcăi. Mireasa primește salba adusă de ceata mirelui și, astfel Împodobită, se Îndreaptă spre părinți pentru „iertăciune”. Tânăra pereche Îngenunchează În fața părinților miresei, iar lăutarii interpretează cântecele tradiționale
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Iosif al II-lea și episcopului Grigore Maior. Așadar, piesa e mai mult o improvizație ca de carnaval, precum în commedia dell’arte, după inspirația interpreților, probabil studenți ai școlilor înalte din Blaj. Expresiile licențioase, care apar și într-o orație de nuntă din scena pețitului (se remarcă apelul la folclor, la obiceiurile populare), erau menite a spori efectul comic, și așa destul de gros. Occisio..., cu toată întâmplarea sângeroasă din care se inspiră, nu e deloc o tragedie, ci o compoziție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288505_a_289834]
-
poezia și proza lui memorialistică sunt valorizate, de asemenea. În anii ’90 V. se orientează către cercetarea sociologică, precum în studiul intitulat Sistemul culturii țărănești (2000). În baza unui dosar de „fapte” etnografice și folclorice care conservă oralitatea (colinde, strigături, orații de nuntă, descântece, hore etc., dar și relatări ale informatorilor despre diverse obiceiuri și practici arhaice), dosar alcătuit cu ajutorul unui chestionar aplicat în județul Cluj, se argumentează coerența spirituală a universului arhaic. SCRIERI: Onisifor Ghibu, educator și memorialist, Cluj-Napoca, 1983
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
creatorii. Astfel se cunosc: melodrama, tragicomedia, farsa, vodevilul, sceneta, monologul etc. În folclorul românesc au existat și manifestări dramatice cunoscute azi drept teatrul popular. Cele mai cunoscute sunt cele organizate cu prilejul sărbătorilor de iarnă, numite Irozii, Haiducii, dar și Orația de nuntă, organizată la asemenea prilejuri. NOȚIUNI DE VERSIFICAȚIE Versificația ori prozodia (gr. prosodia -intonare, accentuare) pune În evidență durata rostirii vocalelor și a silabelor În diferite părți ale structurii cuvântului, În limitele utilizării unei metrici impuse de viziunea clasică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este voluptate, ci e sinonimă cu „răceala” morții. Aceste două feluri de a fi sunt autentice sau dilematice; se zbate „datul obiectiv” și nu imposibilitatea alegerii. Chiar În primele versuri se sugerează un complex metaforic: floare - om - stea, prezent În orația de nuntă, În lirica orală, În genere. Întregul poem este metaforic. Dacă luăm În considerație afirmația lui Mihai Eminescu de pe fila manuscrisului 2275, conchidem că: „În descrierea unui voiaj prin Țările Române, germanul K povestește legenda luceafărului. Aceasta este povestea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Geografia universală și în special a Moldovei și Țării Românești, Turciei, Europei, Rusiei și Prusiei Istoria naturală, regatul plantelor Aritmetica până la regula de trei Istoria biblică Pregătitoare (clasa a II-a) Anul VI Din filolofia română compoziții de perioade și orații Din gramatica latină, sintaxul vulgar Din geografie: Statele Austriei, Germaniei și Italiei Istoria naturală, regatul mineralelor Din aritmetică: regula de trei de toate speciile; învățături despre măsuri Din istoria cronologică: istoria de la urzeala lumii până la Hristos Din religie: istoria sfântă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]