1,783 matches
-
ecleziastice. Fără să realizeze adevărate portrete, el surprinde câte o tușă definitorie, ce merită atenție. Iosif Chișinevschi era "diavolul ascuns și malefic", viitorul patriarh, Justinian Marina, "un caporal comunist", sforar, trepăduș, intrigant. Lucrețiu Pătrășcanu "vorbește sacadat și bățos. Nu este orator. Se bâlbâie copios". Insistă asupra personajului, când acesta este exclus din partid. (Neștiutor, Galaction numește "excluderea" "demisie") și ține să comenteze faptul, ca semnificativ, cum și era, pentru politica "de clasă", brutală și răzbunătoare, a P.C.R.: "A fost descalificat de
între amăgire și dezamăgire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10216_a_11541]
-
care s-ar zice că nu merită alt tratament decît un astfel de oprobriu visceral: ,statuia care vomită/ lobotomizată din greșeală/ primind scuze într-un plic cu antetul revoluției/ și scoasă pe-un afet de tun în piața televiziunii unde/ oratori cîrpaci senatori își varsă zilnic lăturile minților/ iar cîțiva orbi fac găuri cu bastonul/ și sădesc flori ale căror culori nu le văd niciodată/ Se decretează amnistia generală/ dar primăvara e întotdeauna o ocazie/ cînd pomii de pe marile bulevarde se
Nedreptățitul Abăluță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10784_a_12109]
-
adaugă eu, în lumea fascinantă, dar plină de impostura a slujitorilor Thaliei. La fel și ceilalți actori prezenți - Dan Tudor (l-am reîntâlnit cu bucurie după ce ne văzusem la Montreal) și Silviu Biriș, care au vorbit cu îndemânarea lor de oratori profesioniști numai de bine de omul și criticul de teatru de excepție, care este Mihaela Dordea. Bucuria de a participa la acest eveniment cultural la care, din nefericire, a lipsit mass-media bucureșteana (chiar să fie de vină coincidență cu orele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
în această bătălie grea din 9 decembrie", a explicat Cezar Preda. Conflictul dintre cei doi PDL-iști nu pare a se stinge, din moment ce, miercuri, Sever Voinescu se întreabă pe Facebook cine este cel care îl atacă, din moment ce nici politician, nici orator și nici făcător de legi nu e. "E drept, am cunoscut și multă pleavă guralivă, golănași, zurbagii, făcători zgomotoși ai nimicului, dar mulțimea asta e atât de pestriță în memoria mea încât greu pot identifica chipuri. Vă rog să mă
Ce crede Paleologu despre contrele dintre Preda și Voinescu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39962_a_41287]
-
Iordachescu Ionut "Trădătorul Voinescu", așa cum a fost intitulat de Cezar Preda, se întreabă miercuri pe Facebook cine este cel care îl atacă, din moment ce nici politician și nici orator nu e, sugerând că mai degrabă buzoianul face parte din categoria "pleava guralivă". "Să vezi. Mă trezesc de dimineață și la clipa dulce a cafelei, dau buzna la telefon o grămadă de tineri și tinere din presă să mă anunțe
Sever Voinescu: Cine-i Preda? Există? by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/39964_a_41289]
-
ce zic eu. Zic: <>. <>, vine precizarea. Tot nu știu. Stau și mă gândesc cine-o fi. De când am intrat în politică, am cunoscut mulți oameni. Câțiva politicieni - nu e printre ei. Câțiva oameni de administrație - nu e printre ei. Câțiva oratori - nu e printre ei. Câțiva făcători de legi - nici printre ei nu e. E drept, am cunoscut și multă pleavă guralivă, golănași, zurbagii, făcători zgomotoși ai nimicului, dar mulțimea asta e atât de pestriță în memoria mea încât greu pot
Sever Voinescu: Cine-i Preda? Există? by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/39964_a_41289]
-
15 aprilie 1952. Una din victimele sceleratei măsuri a fost o distinsă profesoară de limba franceză, Dorina Potârcă, soția lui Virgil Potârcă, ministru în mai multe rînduri în guvernele interbelice (N. Carandino îl apreciază în memoriile sale drept un excelent orator). Am acum în față paginile de amintiri semnate de aceasta. Calvarul Dorinei Potârcă n-ar putea avea o altă explicație decît impulsul stalinistdejist al autorităților de-a suprima normalitatea existenței umane, dea comite răul. Nereprezentînd chiar o gravă primejdie pentru
Un „element dubios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3056_a_4381]
-
pot zâmbi și omorî zâmbind, Să strig „mă bucur” cui mă chinuiește, Cu lacrimi false să-mi stropesc obrajii, Și mutra să-mi prefac cum e prilejul. Mai mulți o să înec decât sirena, Mai mulți o să fixez ca vasiliscul, Mai orator o să m-arăt ca Nestor, Am să înșel mai șmecher ca Ulise Și, ca un Sinon, Troia am s-o iau. Cameleonului i-adaug culori, La chip schimbat dau lecții lui Proteus, Pe Machiavel cel crud îl dau la școală
William Shakespeare Henric al VI-lea – Partea a treia by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/3061_a_4386]
-
presa a făcut din mine o supervedetă comică. Chiar dacă ar fi așa, tot nu mă deranjează pentru că eu sunt comic când vreau și mă joc cu ei toți", a declarat Becali. Acesta îl apreciază pe Antonescu pentru calitățile lui de orator și pentru că discursul său ar fi izvorât din dragoste. El a spus-o și ca o detașare de mine. Intelectualii vor probabil câte o detașare, dar pe mine nu mă deranjează. Eu sunt comic. Toată viața m-am distrat. Și
Becali: Sunt comic când vreau şi mă joc cu ei toţi () [Corola-journal/Journalistic/41562_a_42887]
-
mereu să folosească sintagma 'fostul pușcăriaș Adrian Năstase' vor pierde. Din nou, din cauza telenovelei. Nu cred că PDL sau alți adversari vor câștiga capital politic mizând pe perioada de detenție. Este un bun sfătuitor pentru PSD, n-a fost un orator foarte bun, nu este un om de campanie, cu carisma”, consideră Cristian Tudor Popescu.
CTP: Odiseea lui Năstase va fi utilizată politic by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/38744_a_40069]
-
care l-am văzut vreodată/ nici măcar chip/ nu avea.// dar nici eu/ mîini/ care să-l fi putut/ mîngîia”. Firul poemului cedează. Un talmeș-balmeș de frînturi îl cuprinde, ca și cum un ins turmentat l-ar întrerupe, clipă de clipă, pe un orator, luîndu-i locul cu spusele sale fără șir, oratorul și cel care-l bruiază fiind una și aceeași persoană: „Dragostea mea/ de-ai putea vedea și tu: din dărîmături/ descompunere/ scrum/ și scîncet/ castanul din fața ferestrei/ (într-o singură/ bezmetică noapte
Poezia alcoolului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3967_a_5292]
-
avea.// dar nici eu/ mîini/ care să-l fi putut/ mîngîia”. Firul poemului cedează. Un talmeș-balmeș de frînturi îl cuprinde, ca și cum un ins turmentat l-ar întrerupe, clipă de clipă, pe un orator, luîndu-i locul cu spusele sale fără șir, oratorul și cel care-l bruiază fiind una și aceeași persoană: „Dragostea mea/ de-ai putea vedea și tu: din dărîmături/ descompunere/ scrum/ și scîncet/ castanul din fața ferestrei/ (într-o singură/ bezmetică noapte)/ a izbucnit în flori/ afară încă sîngele curge
Poezia alcoolului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3967_a_5292]
-
ca să înfrunte puterea lumească și înțelepciunea omenească. Alții vor merge în India și Asia, la sciți sau la arabi, ca să facă auzit cuvântul sacru al Evangheliei. Nu către oamenii de jos își vor îndrepta învățătura, ci către cei puternici, către oratori și filosofi, către înțelepții lumii, ca să-i convingă să-și lase purpura și coroanele, să părăsească înaltele catedre și să primească Crucea. Ținta lor va fi să facă creștină o lume idolatră, să facă sfântă o lume păgână. Ei vor
Agenda2005-12-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283516_a_284845]
-
cele mai parfumate cuvinte în lume s-au molipsit tendențios de exil mi-au golit sertarele (ne)liniștii tenace s-au îmbătat de arome iritate pervertite cuvintele s-au aruncat în marea de furtuni cetacee posedate de o mie de oratori au anatemizat cei mai frumoși ani ca niște delfini eșuați pe o plajă înfășurați în plasa (ultra)sunetelor albatroși solitari au însoțit corăbii de iubire s-au strecurat perfid printre Scyla și Caribda sintaxei au recompus un milenar exod așezându
EXOD de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349233_a_350562]
-
după „Scaunele“, de Eugene Ionesco, sub direcția de scenă a lui Victor Ioan Frunză. Spectacolul „Scaunele“ a fost pus în scenă la Teatrul German de Stat Timișoara. În rolurile principale joacă Ildikó Jarcsek-Zamfirescu (Semiramida), Boris Gaza (Mareșalul imobilului), Balázs Attila (Oratorul) și Daniela Török (Vocea Semiramidei din tinerețe). Muzica este semnată de Cári Tibor. Cea de-a doua peliculă premiată la festivalul călărășean este realizată de Ioana Dorobanțu, un alt making of - după „Umbrele pentru lacrimi“, spectacol pus în scenă la
Agenda2005-40-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284255_a_285584]
-
vă stau la dispoziție". Memorialistul comite însă, cum spuneam, și injustiții în privința comilitonilor, ajunși mari oameni politici. Una din victimele sale este Kogălniceanu. Începe totuși cu o caracterizare pozitivă: "om de inteligență remarcabilă și căruia marele talent de scriitor și orator îi conferise o influență considerabilă". Dar îl crede versatil, venal și lacom de avere, mai târziu arțăgos, "autor nefericit al loviturii de stat de la 2 mai 1864". Cuza însuși nu-și va păstra aureola inițială. După asasinarea lui Barbu Catargiu
Un memorialist necunoscut: Ion Bălăceanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/13712_a_15037]
-
ce se mirau naivi în fața naturii, neavând suficiente cunoștințe date de cercetarea rațională, precum avem noi, cei de azi. În educația ateniana scopul final al acestei pregătiri era, pentru fiii celor bogați, mod de a deveni buni oameni politici, buni oratori, capabili să convingă auditoriul, de aceea retorica era la mare cinste; aflată la începuturile ei, filosofia era de multe ori doar o îndeletnicire orală, astfel că maestrul lui Platon, Socrate, nu a lăsat nimic scris; tot ce se știe despre
SCURTE CONSIDERAȚII (ISTORIE) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384414_a_385743]
-
1859, fiind înregistrat din anul 1970 în Registrul Național al Locurilor Istorice; Parhtenon-ul din Nashville construit în stil doric, în 1897, ca replică a Parthenon-ului din Atena, Grecia, dedicat zeiței Athena la inițiativa lui Pericle (495 î.Hr.-429 î.Hr.) - generalul, oratorul, cel mai mare om de stat din Grecia antică; Auditorium Ryman (sala mare de concerte). Tot în trecere am remarcat Universitatea Vanderbilt (de asemenea, cunoscută ca „Vandy” - universitate privată de cercetare, fondată în 1873, denumită astfel în onoarea unui magnat
CALEA ÎNTOARSĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382552_a_383881]
-
cu picioarele împreunate și puțin înclinate, dar nu picior peste picior; statul pe fotoliu sau canapea, nici prea relaxant, nici prea întins și mai ales cu picioarele despărțite. Unii se studiază în oglindă pentru a-și corecta greșelile, după cum unii oratori țin discursul în fața oglinzii pentru a-și corecta mimica, a alege inspirat pauzele textului. Totul face parte din educația primită sau autoeducație și a fi un om educat și a avea bune maniere este cea mai bună investiție ce se
DESPRE ELEGANȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383304_a_384633]
-
în care se exercită libertatea omului. În măsura în care omul e liber, sfera viitorului apare asemenea unui șantier în care se exercită puterile noastre și ne permit diverse opțiuni”, spunea Aristotel. Baza civilizației europene fiind Grecia, mult mai târziu, filozoful francez, preotul orator Nicolas Malebranche (1638-1715) prin libertate înțelegea „forța pe care o are spiritul de a întoarce impresiile spre obiectele care ne plac și a face astfel ca înclinațiile noastre naturale, la început vagi, să meargă spre binele general sau universal, adică
DESPRE LIBERTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383307_a_384636]
-
a manifestat deschis poziția, s-a grăbit să-și exprime bucuria „că Ionel Popescu și-a amintit de la Strasbourg de noi și ne-a transmis un mesaj”, stârnind hohote de râs în sală. Dar imediat veselia s-a stins, când oratorul a trecut la punctele cele mai vulnerabile: „Ce frumos ar fi fost astăzi dacă reprezentanții societății moldovenilor de la Noua Suliță (organizație manipulată nu știu de cine) ar fi avut îndrăzneala să urce pe scenă și să recunoască că moldoveneasca este
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
o îngriji, a o cultiva, a o transmite generațiilor tinere; al doilea ofensiva slavonismului (limba română e o insuliță într-un ocean slav); al treilea - europenizarea vieții noastre (se distrug familii, copiii sunt duși de mamele lor prin țări străine...)”. Oratorul ne-a întrebat dacă mai vrem monumentul lui Ștefan Vodă pe moșia lui, dăruită de domnitorul Bogdan II. Am ridicat mâinile și am strigat într-un glas „Da!”. Ce va urma mai departe, depinde oare numai de primul nostru dușman
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
a te lupta cu un destin pe care știi că nu îl meriți. Lupta a fost câștigată. Desăvârșirea îl aștepta pe Mihai Vișoiu cu brațele deschise. Harul de a produce farmec atunci când vorbele sar din gând direct pe buze, ca orator, povestitor, colocvial, ori simplu conviv la o șuetă stropită cu un firicel din sângele strugurilor, nu s-a lăsat așteptat până să explodeze, cu toate că, până la scrieri și tipar, Mihai Vișoiu a mânuit diverse scule mult mai grele decât pixul, scule
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]
-
se dezvăluie și farmecul. Regretul cititorilor de pe alte meleaguri este, cu siguranță, dificultatea de a veni la noi pentru a-l cunoaște pe nea Mișu așa cum este el în lumile lui, aceea de acasă, aceea a scriitorului și aceea a oratorului, un orator care a ridicat în picioare o întreagă sală de șase mii de locuri doar scandând un singur nume: „Do-rof-tei! Do-rof-tei!”. Divagația epigonico-critică de mai sus este un pai pierdut prin grădina călărită de copilăria lui Mihai Vișoiu, pai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]
-
și farmecul. Regretul cititorilor de pe alte meleaguri este, cu siguranță, dificultatea de a veni la noi pentru a-l cunoaște pe nea Mișu așa cum este el în lumile lui, aceea de acasă, aceea a scriitorului și aceea a oratorului, un orator care a ridicat în picioare o întreagă sală de șase mii de locuri doar scandând un singur nume: „Do-rof-tei! Do-rof-tei!”. Divagația epigonico-critică de mai sus este un pai pierdut prin grădina călărită de copilăria lui Mihai Vișoiu, pai pe care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]