658,900 matches
-
Constantin Țoiu Execuția (II) ...Sunt convins de sinceritatea plutonierului, îmi spune Alecu Rioșanu în toamna lui 1940. Și nu numai atât! Refuzând să execute ordinul, plutonierul ca și alții dovedeau vechea omenie românească. Dar ce folos! Banda de ucigași n-a ținut seamă. De la Orășanu (maior la siguranță, om de încredere al lui Rio) știu precis. Unii jandarmi au fost îngropați de vii. Alții, legați
Addenda la Troica amintirilor de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12929_a_14254]
-
condamnați. Ceva complicat. Brațele erau răsucite peste scândurile înguste, apoi aduse înapoi cu mâinile pe burtă. Și legate de picioare! De fapt, condamnații erau atârnați de spătar! A fost greu!ă Domnul Codreanu era atât de voinic, încît, ca să executăm ordinul, am tăbărât opt. (Nota autorului, ștearsă, însă perfect lizibilă: N.N. Exact! Fără să pară, Codreanu era de o putere de urs. Cu ceilalți - continuă plutonierul - n-am avut probleme...Am pornit într-o viteză nebună. Locotenentul, care era lângă șofer
Addenda la Troica amintirilor de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12953_a_14278]
-
care a vorbit a fost Codreanu. Avea o voce care ne-a speriat..” Vă vede Cel de sus! Veți fi pedepsiți cumplit! Până la copiii copiilor voștri!” Hai mai repede! Ce așteptați ? strigau ofițerii... Atunci am văzut că nimeni nu executa ordinul. Au început înjurăturile. Am primit patru pumni, dar n-am tras de ștreang. Jur pe lumina ochilor mei! Întrebați pe țărani. Aveți milă! Am trei copii!”...etc.... Țăranii au fost unanimi. Toți au auzit țipete, răcnete, înjurături și numai la
Addenda la Troica amintirilor de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12953_a_14278]
-
un tot unitar. Din această cauză, experiența mistică se apropie mult de credință, se autolegitimează prin tradiție și devine pandantul experienței comune (pozitive). Lévy-Bruhl subliniază în repetate rânduri că populațiile primitive nu au sentimentul ordinii naturii, necesar pentru explicații de ordin rațional, și de aceea apelează la cele mistice. Asta nu înseamnă că lumea lor este una inarticulată, dominată de hazard ci, din contră, este una coerentă și bine orientată după tipare stabile. Coordonatele mistice după care se orienta omul arhaic
O lume mai ușor de înțeles by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12974_a_14299]
-
Oricum ar fi venit cu exemple, cu individualizări, dar e cu atât mai bine că i se cer. Nu este ea omul expectativei, al tatonărilor prudente, al plutirii în generalități, al respectării tabuurilor, din considerente tactice sau de oricare alt ordin. Tactica sa, dacă este să admitem că aplică o tactică, este aceea a francheței, a sincerității de neoprit, chiar brutale, a dării cărților pe față, în orice împrejurare și cu orice risc. Se întâmplă și să greșească țintele, atunci când este
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
centenarului părintelui său ilustru. Cine a mai îndrăznit? Să remarcăm ceea ce am remarcat și altă dată la Ileana Mălăncioiu: spiritul larg de comprehensiune literară, capacitatea de a prețui literar pe cineva de care o despart convingerile politice sau de alt ordin. “Timpul și opțiunile” au îndepărtat-o, de pildă, de Ion Gheorghe, dar continuă să creadă că de la el “vor rămâne câteva cărți de poezie adevărată”. Și de Nichita Stănescu multe au despărțit-o, ceea ce nu o împiedică azi să afirme
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
ediție de buzunar a Tălmăcirii viselor de Artemidor din Efes, Marele atlas ilustrat al lui Linden, cuțitul meu elvețian, walkman-ul Sony, două casete audio cu înregistrarea Clavecinului bine temperat al lui Johann Sebastian Bach, o mantie de călugăriță a Ordinului carmelitelor desculțe, primită cadou de la cea mai mică dintre surorile mele mai mari care, după un an de noviciat, a părăsit contemplativul Ordin fără să fi depus jurământul. Dar nu mi-am închipuit că plecarea o să se lovească și de
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
casete audio cu înregistrarea Clavecinului bine temperat al lui Johann Sebastian Bach, o mantie de călugăriță a Ordinului carmelitelor desculțe, primită cadou de la cea mai mică dintre surorile mele mai mari care, după un an de noviciat, a părăsit contemplativul Ordin fără să fi depus jurământul. Dar nu mi-am închipuit că plecarea o să se lovească și de alte împotriviri sau, în orice caz, nu din partea părinților care, după înstrăinarea moșiei de douăzeci ori douăzeci de metri, s-au lepădat de
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
67 (p. 180), 89 (p. 184), 159 (p. 192). Dacă s-ar fi mărginit doar la a comenta chestiunile de natură teologică, dl. Mîrșanu și-ar fi făcut un mai mare serviciu. Îndrăznim să credem că, pentru clarificarea aspectelor de ordin istoric, politic, instituțional și pentru modul de prezentare a unor personalități, Notele care însoțesc textul au avut, printre alte modele de inspirație, notele și comentariile noastre din lucrarea Scripta contra Christianos în secolele I-II (texte și comentarii) (Iași, 2003
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de istorie veche și arheologie. Lucrarea ce face obiectul acestei prezentări este structurată în patru părți. La acestea se adaugă introducerea (p.7-8), în care autorul expune pe scurt motivația ce a determinat apariția volumului și oferă unele explicații de ordin metodologic. Prima parte poartă titlul de Getica (p. 15-70), fiind dedicată perioadei istorice cuprinse între colonizarea greacă în bazinul Mării Negre (sec. VIII-VII a.Chr) și sfârșitul secolului I a.Chr. (regalitatea lui Burebista). Primul subcapitol al acestei părți a fost
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
n.n./”; p. 73: „Ius senatorum et auctoritatem eius ordinis...” (‘The right of the senators and the authority of the class...’) - p. 153-154: „Ius senatorum Eteocles (sic! pentru et) auctoritatem eius ordinis... („Dreptul senatorilor și autoritatea acelei clase (sic!) /în loc de „acelui ordin” - n.n./...”)”; p. 79: numele fratelui vitreg al lui Iulian, Gallus, apare ca Gallius; p. 86: „There he paid particular tribute to a faithful old priestess of Demeter named Callixena... ” - p. 176: „Acolo a plătit un tribut special pentru vechea (sic
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de la Nedao (454 p.Chr.), căderea Romei (476 p.Chr.), întemeierea regatului ostrogot în Italia (493 p.Chr.), ce au dus la importante modificări în rândul comunităților aflate la granițele Imperiului. Pe parcursul cercetărilor, autorul a întâmpinat mai multe dificultăți de ordin bibliografic și nu numai. Multe dintre produsele romane sunt întro stare de conservare precară, sunt produse fragile, la multe piese lipsește contextul arheologic, iar o mică parte din materialul prezentat prezintă re ferințe bibliografice, analogii, o abordare interdisciplinară, făcând uneori
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Acestea puteau fi realizate în urma unor comenzi în centrele provinciale imperiale sau se puteau datora apariției unor centre de producție locală, unde activau meșteri veniți din Imperiu. Al patrulea capitol, Orbis romanus and Barbaricum (p. 325-341), este dedicat analizei de ordin economic și politic a raporturilor dintre Imperiul Roman și „dacii liberi” prin intermediul celor două provincii romane, Dacia și Moesia Inferior. Capitolul are trei subcapitole: A. The frontier as a contact area between the Roman world and the „barbarians” (p. 325-329
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
vallum, apariția unei „zone-tampon” aflată la granița Imperiului, importanța capetelor de pod de la Barboși și Dinogetia, precum și protejarea coridorului dintre râurile Siret și Prut, preferate de „barbari” pentru atacuri. Admițând ipoteza creării unei zone-tampon, se pot profila anumite reglementări de ordin politico-economic în privința tranzitului de bunuri și oameni, controlat prin punctele de la Barboși, Dinogetia și Aliobrix, precum și implicarea soldaților în activitățile economice. Pe baza acestor precizări, autorul a stabilit existența unor drumuri cu un rol economic în teritoriul „dacilor liberi”. Relațiile
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
logica sa nu e chiar atât de infailibilă. Însoțiți de cine? Nu cumva tot de angajați ai instituției interesate în păstrarea secretului sau deformarea adevărului? De complicitate la crimă a auzit dl. Pintilie? Dar de executarea fără crâncnire a unor ordine venite de sus, oricât ar fi ele de ilegale? Nu spun că aceste lucruri se petrec de când dl. Pintilie apără cu ghearele și dinții integritatea dosarelor. Dar ele s-au întâmplat cu siguranță de multe ori după căderea lui Ceaușescu
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]
-
Europa Liberă (dl Morariu scrie recenzia, coincidență!, exact în zilele în care se anunță încetarea funcționării postului de radio), a fost o țintă permanentă a regimului comunist. A fost bătută, în fața casei, de indivizi puși la cale de Securitate, din ordinul lui Ceaușescu. Responsabilii de ieri cu Europa Liberă și cu acțiunile de peste hotare ale Securității trăiesc, bine-merci, apărați de o imunitate de care d-na Lovinescu n-a beneficiat niciodată. Postului de radio i s-au recunoscut oficial meritele în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
superiorii săi cînd relatează un episod din carte în care consilierul Avram Goldenberg de la Ministerul Justiției vine în localitatea Prislop pentru a interveni în favoarea chiaburilor și a negustorilor implicați într-o acțiune de sabotaj economic. Tot Goldenberg dă jandarmeriei locale ordinul de a-i sprijini pe legionari (!!!). În final este însă deconspirat de adevărații comuniști, iar romanul primește „bun de tipar” (vezi p. 41). O piatră de hotar în relaxarea cenzurii comuniste este avizul dat Cursului de Istoria Literaturii Române - partea
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
cuvinte încrucișate abandonate pe un colț de masă, zmîngălite cu un scris cu creionul, neciteț și aproape șters. O încerca o bucurie aproape sălbatică la gîndul de a străluci uneori în ochii stăpînei, atunci cînd venea seara ca să-și primească ordinele și își etala în mod slugarnic resursele machiavelice care-i îngăduiau să împodobească cu grațioase filigrane de stupiditate, dînd dovadă de o mediocritate fără seamăn, dorințele prea nude și prea impulsive pe care Mrs. Barbara Stevens le lăsa exact așa
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
reacției. Nimic, răspunse Miss Andrews un pic încurcată, în afară de proba la croitor și de ora la coafor, la șase și jumătate. În sfîrșit, suspină Barbara, o zi de fericire... Miss Andrews era deja în picioare, cu un formalism milităros, așteptînd ordinul de repaus; chipul ei liliputan și ușor lucitor avea exact nuanța rozalie și forma precisă a unui deget de la picior, avînd taman în mijloc un dinte mare verzui — în sfîrșit, o unghie. Poți pleca, mulțumesc. Ne vedem mîine. Tocmai atunci
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
de arme, lt. aviator Florian Buchiu, ale cărui amintiri au stat la baza acestui remember. Capitularea necondiționată a României la 23 August 1944, cunoscută sub eufemismul “Armistițiu”, a avut consecințe dezastruoase pentru țara noastră. Armata română din Moldova a primit ordinul de a Înceta luptele, hoardele armatei roșii pătrunzând În țară fără a Întâmpina nici cea mai mică rezistență, după care au urmat o serie de jafuri, violuri și crime. Rușii s-au comportat În România că Într-o țară ocupată
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
poloneze. Restul prizonierilor români au luat drumul Siberiei și al lagărelor morții din Asia Centrală, răspândite În vastul teritoriu al gulagului rusesc până la Vladivostok. În acest timp Aviația Romana care era angajată În luptele pentru eliberarea Transilvaniei de nord a primit ordinul de a schimba semnele de identificare de pe fuselajul și aripile avioanelor, semnul crucii tricolore cu litera “M” la fiecare capăt au fost Înlocuite cu un cerc tricolor având În centru steaua cu cinci colțuri. Cu toate acestea, avioanele romane erau
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
bombardamentele obiectivelor terestre. Escadrila 113 se afla cantonată În acele zile fierbinți pe aerodromul improvizat de la marginea pădurii Coandă, lângă comuna Produlești, gara Mătăsari, aflându-se la dispoziția Statului Major al Aerului care era dispersat În orașul Titu. În așteptarea ordinului de plecare În misiune câțiva aviatori jucau remy la o masă În jurul căreia se aflau lt. aviator Florian Buchiu, slt. aviator Theodor Lisaniuc, adj. șef aviator Ion Moise și serg. aviator Francois Hillerin. Jocul era anost și lâncezea deoarece toți
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
vor dobori primul avion care va ateriza din prima rafală de mitralieră. Prețul acestei mârșavii era o sticlă de vodcă. După participarea activă la luptele pentru eliberarea Ardealului de nord, la data de 1 noiembrie 1944 Escadrila 113 a primit ordinul de a se prezenta la Bază, la Flotila nr. 3 Aviație-Informație de la Buzău. A urmat apoi scoaterea unor Unități de aviație de pe linia frontului și dezarmarea avioanelor românești de vânătoare, bombardament și recunoaștere. Acest ordin dat la indicațiile Comandamentului sovietic
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
1944 Escadrila 113 a primit ordinul de a se prezenta la Bază, la Flotila nr. 3 Aviație-Informație de la Buzău. A urmat apoi scoaterea unor Unități de aviație de pe linia frontului și dezarmarea avioanelor românești de vânătoare, bombardament și recunoaștere. Acest ordin dat la indicațiile Comandamentului sovietic dezonora Armata Română și În special Aviația militară. Din acest motiv lt. Florian Buchiu a refuzat să facă parte din Escadrilele aviatice care urmau să Însoțească trupele române și să participe alături de cele rusești În
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
i-a cerut să fie demobilizat, fiind rezervist. “ Te Înțeleg foarte bine, ești decepționat și eu aș face la fel, i-a răspuns cpt aviator Comănescu, dar nu pot deoarece sunt ofițer activ și trebuie să rămân la datorie”. Luând ordinul de demobilizare, lt. Buchiu s-a Îndrepta spre dormitor pentru a-și face bagajele. Avea sufletul Îndurerat. Imaginea camarazilor săi care și au frânt aripile În marea Încleștare a luptelor aeriene Îi reveneau În minte, defilând prin fața lui ca la
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]