2,057 matches
-
comestibile se obțin prin presarea semințelor sau a fructelor oleaginoase și prelucrarea uleiului brut ceea ce asigură îmbunătățirea proprietățiloe organoleptice și a termenului de valabilitate. Materiile prime oleaginoase sunt reprezentate de semințe, fructe, sâmburi, germeni. II.1.1. CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE Caracteristicile organoleptice vizează aspectul, culoarea, gustul și mirosul uleiului. Evaluarea caracteristicilor organoleptice ale uleiurilor comestibile se poate face prin atribuirea de puncte pentru fiecare caracteristică / defect monitorizat. Evaluarea mirosului se face prin ușoara agitare a paharului cu probă, pentru a facilita degajarea
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
și prelucrarea uleiului brut ceea ce asigură îmbunătățirea proprietățiloe organoleptice și a termenului de valabilitate. Materiile prime oleaginoase sunt reprezentate de semințe, fructe, sâmburi, germeni. II.1.1. CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE Caracteristicile organoleptice vizează aspectul, culoarea, gustul și mirosul uleiului. Evaluarea caracteristicilor organoleptice ale uleiurilor comestibile se poate face prin atribuirea de puncte pentru fiecare caracteristică / defect monitorizat. Evaluarea mirosului se face prin ușoara agitare a paharului cu probă, pentru a facilita degajarea componenților volatili. Pentru evaluarea gustului se aduc 5g probă într-
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
formă preambalată (pachete de 100-1000g) sau sub formă de bloc în ladițe de lemn captușite cu hârtie pergaminată sau folie de polietilenă și se valorifică pe 3 clase de calitate: superioară(S), cal. I și II. II.2.1. CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE Examenul organoleptic se execută pe probele aduse la 18....20°C și are în vedere următoarele: aspectul atât pe produsul ca atare cât și în stare topită (pentru a putea fi decelate unele defecte de natura granulară, sub aspectul impurităților
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
pachete de 100-1000g) sau sub formă de bloc în ladițe de lemn captușite cu hârtie pergaminată sau folie de polietilenă și se valorifică pe 3 clase de calitate: superioară(S), cal. I și II. II.2.1. CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE Examenul organoleptic se execută pe probele aduse la 18....20°C și are în vedere următoarele: aspectul atât pe produsul ca atare cât și în stare topită (pentru a putea fi decelate unele defecte de natura granulară, sub aspectul impurităților și opacifierea
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
burtă etc.). În consumul uman intră, în principal, carnea animalelor de măcelărie (bovine, porcine, ovine, caprine, cabaline) și a păsărilor domestice (găini, curci, rațe, gâște). Carnea diferitelor specii de animale se diferențiază prin compoziția chimică, raportul diferitelor țesuturi și proprietăți organoleptice. Din punct de vedere al stării termice se diferențiază: carne caldă; carne zvântată; carne refrigerată; carne congelată. În funcție de starea de prospețime carnea poate fi: * carne proaspătă; * carne relativ proaspătă; * carne alterată. III.1.1. RECOLTAREA PROBELOR Probele de carne și
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
kg, se vor recolta părți din acestea de 250-500 g în aceeași proporție; * pentru carnea materie prima folosită în întreprinderile producătoare, se recoltează o probă de 500-1000 gr din fiecare lot, în situația în care lotul este uniform în privința caracterelor organoleptice. Daca lotul este neuniform din acest punct de vedere, se va face trierea lui în 3 subloturi: cu caractere organoleptice normale; cu ușoare modificări organoleptice; cu caractere organoleptice evident modificate. După recoltare, fiecare probă se individualizează prin etichetare corecta,după
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
producătoare, se recoltează o probă de 500-1000 gr din fiecare lot, în situația în care lotul este uniform în privința caracterelor organoleptice. Daca lotul este neuniform din acest punct de vedere, se va face trierea lui în 3 subloturi: cu caractere organoleptice normale; cu ușoare modificări organoleptice; cu caractere organoleptice evident modificate. După recoltare, fiecare probă se individualizează prin etichetare corecta,după care se ambalează individual și se sigilează și se transportă în condiții conforme la laboratorul de analize. III.1.2
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
de 500-1000 gr din fiecare lot, în situația în care lotul este uniform în privința caracterelor organoleptice. Daca lotul este neuniform din acest punct de vedere, se va face trierea lui în 3 subloturi: cu caractere organoleptice normale; cu ușoare modificări organoleptice; cu caractere organoleptice evident modificate. După recoltare, fiecare probă se individualizează prin etichetare corecta,după care se ambalează individual și se sigilează și se transportă în condiții conforme la laboratorul de analize. III.1.2. CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE Principalii indicatori organoleptici
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
din fiecare lot, în situația în care lotul este uniform în privința caracterelor organoleptice. Daca lotul este neuniform din acest punct de vedere, se va face trierea lui în 3 subloturi: cu caractere organoleptice normale; cu ușoare modificări organoleptice; cu caractere organoleptice evident modificate. După recoltare, fiecare probă se individualizează prin etichetare corecta,după care se ambalează individual și se sigilează și se transportă în condiții conforme la laboratorul de analize. III.1.2. CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE Principalii indicatori organoleptici sunt aspectul exterior
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
cu ușoare modificări organoleptice; cu caractere organoleptice evident modificate. După recoltare, fiecare probă se individualizează prin etichetare corecta,după care se ambalează individual și se sigilează și se transportă în condiții conforme la laboratorul de analize. III.1.2. CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE Principalii indicatori organoleptici sunt aspectul exterior, culoarea, consistența, mirosul, aspectul grăsimii, aspectul măduvei osoase, aspectul tendoanelor și suprafețelor articulare, aspectul bulionului obținut prin fierbere . La carne, aspectul și culoarea se apreciază la lumina zilei. Pentru aprecierea în straturi profunde se
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
organoleptice; cu caractere organoleptice evident modificate. După recoltare, fiecare probă se individualizează prin etichetare corecta,după care se ambalează individual și se sigilează și se transportă în condiții conforme la laboratorul de analize. III.1.2. CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE Principalii indicatori organoleptici sunt aspectul exterior, culoarea, consistența, mirosul, aspectul grăsimii, aspectul măduvei osoase, aspectul tendoanelor și suprafețelor articulare, aspectul bulionului obținut prin fierbere . La carne, aspectul și culoarea se apreciază la lumina zilei. Pentru aprecierea în straturi profunde se fac tăieturi adânci
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
2. PEȘTELE Consumul de pește are efecte benefice pentru alimentație datorită aportului de aminoacizi esențiali, vitamine liposolubile, minerale și acizi grași esențiali. În funcție de conținutul de grăsime, peștele se poate clasifica în următoarele trei categorii (tabel 24): III.2.1. CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE Proprietățile organoleptice au un rol hotărâtor în stabilirea gradului de prospețime a peștelui și în identificarea celui impropriu pentru consum. În general, peștele proaspăt are ochii strălucitori și transparenți, solzii aderenți și acoperiți cu un strat subțire de mucus și
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
Consumul de pește are efecte benefice pentru alimentație datorită aportului de aminoacizi esențiali, vitamine liposolubile, minerale și acizi grași esențiali. În funcție de conținutul de grăsime, peștele se poate clasifica în următoarele trei categorii (tabel 24): III.2.1. CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE Proprietățile organoleptice au un rol hotărâtor în stabilirea gradului de prospețime a peștelui și în identificarea celui impropriu pentru consum. În general, peștele proaspăt are ochii strălucitori și transparenți, solzii aderenți și acoperiți cu un strat subțire de mucus și branhiile de
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
de 31% și proteine în proporție de 16%. De asemenea, acesta este o sursă importantă de vitamine (vitamina A, vitamina B1, vitamina B2, vitamina D) și de substanțe minerale (fosfor, fier, magneziu, seleniu, potasiu, sodiu, calciu). III.3.1. CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE Aprecierea calității ouălor se face prin examinarea aspectului cojii și a conținutului acestuia. Ouăle trebuie să aibă coaja curată, intactă, aspră, fără pete sau pori vizibili. În cazul ouălor vechi, coaja are un aspect lucios, prezintă pete și are porii
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
lot. Probele recoltate trebuie să ajungă la laborator în maxim 4 ore de la recoltare, transportul lor făcându-se în condiții de refrigerare. Pentru verificarea proprietăților fizico chimice se recoltează o probă medie de circa 1000 ml. IV.1.2. CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE Aspectul se referă la omogenitatea și opacitatea laptelui și se apreciază prin trecerea laptelui dintr-un vas în altul. Laptele trebuie să se prezinte ca un lichid omogen, opalescent, fără corpuri străine, vizibile, în suspensie și fără sediment. Consistența se
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
asupra unei probe de lapte încălzit la 50 60°C. Un lapte de calitate prezintă un miros plăcut specific laptelui crud, fără miros străin. Gustul se apreciază la temperatura camerei, care trebuie să fie plăcut, dulceag, caracteristic laptelui proaspăt. Parametrii organoleptici admiși pentru laptele materie primă sunt prezentați în tabelul 31. IV. 1.3. PROPRIETĂȚI FIZICO-CHIMICE ALE LAPTELUI Densitatea laptelui de vacă amestec variază în limitele 1,027... 1,032 g/cm3, cea a laptelui individual între l,026...1,034g
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
între 0,03 0,06 g I % ; grăsimile relativ proaspete între 0,06-0,1g I % ; grăsimile alterate mai mult de 0,1 g I %. XII.3.4. REACȚIA KREISS În stadiul avansat al oxidării, când încep să apară și modificări organoleptice de gust, miros și chiar de culoare, se produce ruperea moleculei de grăsime la nivelul punții peroxidice, punându-se astfel în libertate o substratul alimentarie de produși de degradare, printre care și aldehide. Principiul metodei Aldehida epihidrinică reacționează cu floroglucina
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
Carnea alterată-norul cenușiu ce s-a format este abundent și tinde să Cupe întreg spațiul din flacon. Pentru o mai bună apreciere ,este necesar să se facă mai multe încercări din aceeași probă, din lCuri diferite, atât din zonele modificate organoleptic, cât și din cele mai puțin modificate, de la suprafață, dar și din profunzime. b. Metoda Nessler Amoniacul în stare liberă din extractul apos al probei de analizat, formează cu reactivul NESSLER (tetraiodo mercuriatuldipotasic) un complex de culoare galben-portocalie (oxiiodura de
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
Solubilitate: insolubil în apă și în solvenți organici, foarte greu solubil în acizi și baze. FORMULE MAGISTRALE Rp Amidon 15 g Oxid de zinc 15 g Glicerină 15 g Apă disilată 55 g M. f. suspensio D. s. extern Proprietăți organoleptice ale ingredientelor Amidon Amylum Tritici, amidon de grâu, obținut din cariopsele plantei Triticum aestivum L. (Triticum vulgare Vill.) (Gramineae). Amylum Maydis, amidon de porumb, obținut din cariopsele plantei Zea mays L. (Gramineae). Amylum Solani, amidon de cartofi, obținut din tuberculii
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
omogenă, vâscoasă, opacă, stabilă. Utilizări: preparat cu acțiune topică, emolientă astringentă, adsorbantă și sicativă, utilizat în dermatoze. Rp Sulf 5 g Camfor 3 g Alcool etilic 4 g Apa de calciu 88 g M. f. suspensio D. s. extern Proprietăți organoleptice ale ingredientelor Sulf (sulf precipitat) se prezintă sub forma unei pulberi foarte fine, amorfă, alb - gălbuie, aproape fără miros și fără gust. Camfor: compus ce se obține din partea cristalizabilă a uleiului extras prin distilare din lemnul și frunzele speciei Cinnamomum
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
1980; Ferri K. F., Kroemer G. - Nature Cell Biology, 3, 11, E255-E261, 2001; Hardwick J. M., Griffin D. E. în Nathanson N. - Viral Pathogenesis, Lippincon - Raven Publichers, Philadelphia, 1997; Helts S. W. - Jama, 28, 4, 300-307, 1998; Ișan Elenă - Unele modificări organoleptice, morfologice și microbiologice ale cărnii destinate consumului, Teza doctorat, Iași, 2004; Jacotot E. et colab. - Annalles de l’Institut Pasteur. Actualités, 11, 4, 19-36, 2000; Jivănescu I., Paul W. - Lucrări practice de anatomie patologica, Lito, Inst. Agro., Timișoara,1973; IOAN
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
68; IBPRG 6.2.13.). Se apreciază vizual existența și grosimea stratului de pruină, prezent pe suprafața bobului. 9.9. Grosimea pieliței (cod OIV 228; UPOV 39; IBPRG 7.1.8.). Este determinată de grosimea epidermei + hipodermei și se apreciază organoleptic. 9.10. Punctul pistilar (cod OIV 229; UPOV -; IBPRG -). Se observă pe suprafața pieliței la vârful bobului, putând fi slab aparent sau aparent. 9.11. Colorația pulpei (cod OIV 230; UPOV -; IBPRG 4.2.7.). Observațiile se fac la maturarea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
la spargere, prin presare. 9.16. Gradul de consistență al pulpei (cod OIV 235; UPOV -; IBPRG -). Este determinat obligatoriu la soiurile pentru struguri de masă. 9.17. Gustul pulpei (cod OIV 236; UPOV 74; IBPRG 4.2.8.). Se stabilește organoleptic la maturarea deplină a boabelor. 9.18. Aroma pulpei (cod OIV 237; UPOV -; IBPRG 6.2.18.). Este o însușire de soi, dar variabilă în funcție de gradul de maturare a strugurilor. 9.19. Lungimea pedicelelor (cod OIV 238; UPOV -; IBPRG 7
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Un medicament stabil, într-o perioadă de timp determinată, trebuie să conțină toți principii activi și o eficacitate terapeutică mai mare de 90% din valoarea declarată, să nu posede indici de toxicitate, modificararea DL50, a toleranței locale și a parametrilor organoleptici și farmcotehnici. Stabilitatea medicamentelor este rezultatul diversității principiilor activi, a excipienților, a procedeelor tehnologice de fabricație, a formelor galenice, a modului de condiționare, a condițiilor de transport, depozitare, conservare. Pe întregul parcurs, de la preparare și până la utilizare, trebuie menținute toate
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
și el, de vraja locului. Așa că am trecut profesionist de la moliciunea și dulceața lui Feud' O și Cantari Rosso, la prospețimea și eleganța lui Tifeo și Cantari bianco, zicea Francesco. Cel puțin astfel sunau explicațiile despre ceea ce se cheamă caracteristici organoleptice, că mie oricum gusturile mi se amestecaseră de mult și dacă nu mă opream la timp cu degustatul mi s-ar fi amestecat curând curând și imaginile. Realitatea poetică de la Linguaglossa a lăsat locul, într-o altă incursiune, uneia ceva
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]