22,078 matches
-
părăsită nu te-ai/îndrăgostit niciodată". Tot fragmentul este un melanj de amintiri, în care poveștile de pe front ale bunicului (în fond, tot un fel de creație literară) devin parte a unui alt imaginar, cel al poetei. Firește, între povestea originară și cea secundă există diferențe stilistice și de abordare majore. Sunt două vârste ale literaturii, două modalități de abordare a realității. George Steiner spune undeva că nimeni nu poate cuprinde toate gândurile celui cu care stă de vorbă, nici măcar intimii
Caleidoscop de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10250_a_11575]
-
-l îndeamnă pe Bulgakov a concepe o altă lucrare dramatică. Una despre artistul sortit să rămână perdant și după compromisul său cu oficialitatea, care să consemneze oribilul fapt că regimul comunist a alterat până și pactul faustic în înțelesul său originar. Acceptându-l, artistul rămâne cu mâna goală, eșuează atât în transcendență, cât și în imanență. în perspectiva lui Bulgakov, există două feluri de pacturi: unul mundan, pactul cu autoritățile politice, având o alură de suprafață, și pactul cu transcendentul (cu
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
din aceste dioceze l-au dat fenomenului sonor savant întru declanșarea unui proces inerțial ce s-a dovedit a fi imposibil de deturnat ori de curmat. Ei bine, am avut privilegiul de a mă număra printre martorii reconstituirii acestui avânt originar, ce și-a prezervat menirea plasării limbajului muzical pe o orbită atotcuprinzătoare, într-un anume fel incomensurabilă. Făptașe au fost o soprană și o mezzo-soprană, amândouă convinse că întreprind un act recuperator, navigând temerar în amontele muzicii culte. Totul săvârșit
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
rezuma la a-i scuipa la nesfâșit pe cei care au fost - cu voie sau fără voie - informatori ai Securității, dar nu spunem nici o vorbă despre instrumentele care i-au adus în acele postůri, adică securiștii înșiși, vom perpetua păcatul originar al noii Românii: vom pedepsi încă o dată victimele, medaliindu-i pe călăi. Ofițerii de securitate trebuie să plătească, "în solidar", cu agenții lor. și asta pentru că prin perversitate fără limită, prin demență, puteau să dea - și adeseori asta s-a
Tandemul securist-turnător by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10341_a_11666]
-
combatanți și de ce stîrnesc o vehemență atît de mare, pentru că la voi există obiceiul enervant de a comenta diverse lucruri nenumite. Citesc cîteodata un întreg articol de ironii fine și atacuri șlefuite dar nu am nici o idee care sînt crimele originare. Polemicile în care am avut și am un interes sînt cele dintre autohtoniști și cosmopoliți, dintre tradiționaliști și așa-zișii postmoderni (care la voi sînt mai mult un pretext polemic decît o literatură), și înfruntările politico-culturale între urmașii lui Noica
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10363_a_11688]
-
și economică, ci o dată sau cel mult de două sau de trei ori ! (Va urma) L-am cunoscut pe firul invizibil, dar mai ales prin cărțile sale, trimise din Germania sau America, cărți de înțelepciune, cărți ne-mincinoase, cărți trăite. Originar din Brașov, studiase medicină militară și psihologia la Cluj, apoi a profesat ca medic în clinica prof. Goia. A fost medic șef la Sibiu. Din motive politice (era descendent dintr-o familie de baroni înnobilați), s-a refugiat în Germania
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cărora li se alătură altele, cunoscute mai ales de melomanii cei mai pasionați: Ionel Perlea, extraordinar șef de orchestră din anii '50, ori Constantin Silvestri. Alți interpreți își desfășoară în continuare o fericită carieră, ca Lawrence Foster, ai cărui părinți originari din România au emigrat în America, pentru a nu mai vorbi de pianistul Radu Lupu. Această înșiruire e suficientă pentru a demonstra în ce măsură România s-a aflat în permanență în centrul vieții muzicale europene; apropiata aderare la Uniunea Europeană, ca și
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
cel puțin în ultimele două secole. (Oricum, aflu că s-a înființat recent în cadrul Universității Leipzig un Institut de Studii moldovene!) Institutul de Muzicologie (parte a Facultății pentru Istorie, Arte și Orientalistică) nu face excepție. Coordonatorul său, profesorul Helmut Loos, originar din Bonn și sosit în Leipzig în urmă cu zece ani din Chemnitz, este neobosit în promovarea istoriografiei muzicale și a cercetărilor de arhivă cu tema muzicilor est-europene, intenționând să creeze treptat o rețea de cunoștințe și să faciliteze compararea
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
intervievați. Așa o să facem, dar pînă atunci, îngăduiți-mi să aflu altceva. O bună bucată de vreme, în cultură, nu s-a ieșit în străinătate. Preferați, ca teoretician literar, să fi predat (și studiat) în altă parte? În profesia mea originară, cea practicată din anii '50 înainte, de istoric al literaturii române, focalizat pe secolele XVIII și XIX, nu aveam nevoie și de altfel nici nu era cu putință, atunci, să mă formez în străinătate. Am resimțit însă de la început și
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
și economică, ci o dată sau cel mult de două sau de trei ori ! (Va urma) L-am cunoscut pe firul invizibil, dar mai ales prin cărțile sale, trimise din Germania sau America, cărți de înțelepciune, cărți ne-mincinoase, cărți trăite. Originar din Brașov, studiase medicină militară și psihologia la Cluj, apoi a profesat ca medic în clinica prof. Goia. A fost medic șef la Sibiu. Din motive politice (era descendent dintr-o familie de baroni înnobilați), s-a refugiat în Germania
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
a produs o rupere de Dumnezeu și o rupere lăuntrică a omului<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică..., p. 13. footnote>, acesta din urmă ratând prin aceasta destinația lui naturală de îndumnezeire. Referindu-se la gravitatea păcatului originar, Fericitul Augustin spune: În păcatul acela se află semeție, pentru că omul a preferat a sta în stăpânirea sa proprie decât în stăpânirea lui Dumnezeu; blasfemie contra lui Dumnezeu, pentru că n-a dat lui Dumnezeu încrederea cuvenită; ucidere, pentru că s-a
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
decât avea să ajungă, precum și multe altele ce s-ar mai putea afla în această călcare prin o cugetare atentă. (Enchirid c. 45). Același autor menționează: Nici un păcat n-a alterat așa de profund creația cum a făcut-o păcatul originar. (Civ. Dei XIV, 12)<footnote Fer. Augustin apud Musceleanu Ovidiu, Despre păcatul originar, în rev. Biserica Ortodoxă Română, anul XX, nr. 6/1896, p. 568. footnote>. Păcatul neascultării a fost urmat de acela al nerecunoașterii greșelii săvârșite, căci auzind glasul
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
în această călcare prin o cugetare atentă. (Enchirid c. 45). Același autor menționează: Nici un păcat n-a alterat așa de profund creația cum a făcut-o păcatul originar. (Civ. Dei XIV, 12)<footnote Fer. Augustin apud Musceleanu Ovidiu, Despre păcatul originar, în rev. Biserica Ortodoxă Română, anul XX, nr. 6/1896, p. 568. footnote>. Păcatul neascultării a fost urmat de acela al nerecunoașterii greșelii săvârșite, căci auzind glasul lui Dumnezeu, Adam și Eva s-au ascuns. Ascunderea demonstrează că celor doi
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
arată în mod indirect că este conștient de interpretările origenistă și grigoriană. Caracteristică este tratarea sa a problemei, care este înrudită nu cu sfântul Grigorie de Nyssa, ci cu expresia particulară a sfântului Grigorie de Nazianz unde acesta evocă goliciunea originară a lui Adam și pe care îl comentează astfel: Eu bănuiesc că ceea ce vrea el să arate zicând aceasta, este deosebirea dintre constituția trupului omenesc dinainte de cădere, a părintelui nostru Adam, și cea pe care o vedem acum ținându-ne
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
început<footnote Pr.Prof.Dr. Ion Bria, op. cit., p. 113. footnote>. Astfel, păcatul moștenit ar fi deci un păcat contractat, nu comis, o stare, nu un act, o afectare a naturii, nu o greșeală personală. Consecința: privarea omului de sfințenia și dreptatea originară<footnote Ibidem, pp. 113-114. footnote>. Aceleași urmări pe care le-a avut păcatul original pentru Adam și Eva, le are și pentru fiecare om în parte sau pentru omenire în general, pentru că sunt protopărinții noștri. Și după cum omenirea întreagă s-
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
ea slăbindu-i însușirea de mediu transparent între Dumnezeu și oameni și între aceștia însăși<footnote Preot Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă..., p. 324. footnote>. Prin retragerea Duhului din ea și din om, aceasta nu mai are maleabilitatea originară și nici omul forța spiritului prin care să o poată conduce spre deplina stare de mediu de comunicare între Dumnezeu și el și între el și semenii săi. Fiul veșnic al lui Dumnezeu S-a făcut om muritor, ca omului
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
de orice întunecime: strălucea prin imitarea frumuseții arhetipului”<footnote Mark S.M. Scott, „Shades of Grace: Origen and Gregory of Nyssa's Soteriological Exegesis ...”, p. 74. footnote>. Rezultă că lumina naturală sau condiția pură sau strălucitoare a sufletului corespunde condiției sale originare, pură și iluminată de Dumnezeu. Dar prin exercitarea liberei voințe, sufletele devin „arse” de păcatul care rezultă din cedarea în fața ispitei sau tentației, care le urâțește: „Soarele arde suprafața strălucitoare a trupului asaltând-o cu tentații și întunecându-i forma
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
trupului asaltând-o cu tentații și întunecându-i forma până la urâțenie”. Prin urmare, antropologia pe care o elaborează pe baza Cântării 1:6 consolidează asocierea negativă dintre întunecime și păcătuire. Întunecimea, susține Sfântul Grigorie, rezultă dintr-o pervertire a albului originar, condiție pură a sufletului. Autorul patristic se întoarce la tema frumuseții miresei în cea de-a patra omilie a sa. Înainte de a comenta asupra panegiricului pasional în versurile 1-16 ale capitolului întâi, el se oprește pentru a reflecta încă o dată
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
problema, spicuită din Cântarea 1:5. Pătat de păcat și limitat în capacitatea sa de a reflecta divinul, sufletul are nevoie de slavă, tot așa cum mireasa are nevoie de sfințire. Nedorind să o abandoneze, Dumnezeu îi redă starea de frumusețe originară, ceea ce corespunde mântuirii sufletului de către Dumnezeu: „Dumnezeu, Care modelează toate lucrurile în înțelepciunea Sa, îi îngrijește miresei diformitatea. Nu inventează pentru ea o frumusețe care să nu fi existat anterior. Ci o conduce înapoi la starea inițială de slavă îndepărtând
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Cântării 1:5, Sfântul Grigorie postulează constant o matrice simbolică, în care întunecimea miresei reprezintă starea de păcat a sufletului. La început, sufletul posedă o calitate frumoasă, exprimată prin metafora albului sau strălucirii. Dar odată ce păcatul i-a corupt frumusețea originară, sufletul dezvoltă o calitate urâtă, exprimată prin metafora întunecimii. Din moment ce păcatul și tentația pândesc întotdeauna în apropierea creației originare a lui Dumnezeu, urâțenia trebuie să aibă, în ultimă instanță, o origine demonică, deși acest postulat ridică problema originii diavolului. Oricum
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
sufletului. La început, sufletul posedă o calitate frumoasă, exprimată prin metafora albului sau strălucirii. Dar odată ce păcatul i-a corupt frumusețea originară, sufletul dezvoltă o calitate urâtă, exprimată prin metafora întunecimii. Din moment ce păcatul și tentația pândesc întotdeauna în apropierea creației originare a lui Dumnezeu, urâțenia trebuie să aibă, în ultimă instanță, o origine demonică, deși acest postulat ridică problema originii diavolului. Oricum, întunecimea, pentru Sfântul Grigorie, este antitetică frumuseții. Mai mult, autorul sfânt consideră această calitate a negrului nenaturală, din moment ce sufletele
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
footnote Sorin-Emanuel Pană, „Desăvârșirea la Sfântul Grigorie de Nyssa”, în Anuarul Facultății de Teologie din București, 2003, p. 291. footnote>. Dorința infinită de a poseda mai deplin frumusețea În Omilia a 4-a la Cântarea Cântărilor, Sfântul Grigorie aseamănă condiția originară a naturii umane aurului strălucitor care se aseamănă binelui imaculat<footnote In Canticum canticorum, IV, GNO, 6:100.16-18; Pentru opera Sfântului Grigorie de Nyssa, am consultat mai întâi Patrologia Graeca (P. G.) a abatelui J. P. Migne, Paris, 1857-1866
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
create, între care se numără și umanitatea care, făcută frumoasă prin iradierea (φαιδρός) vieții, este dotată cu o frumusețe mai mare decât a tuturor celorlalte<footnote In Canticum canticorum, XII, GNO, 6:348.1-9. footnote>. Mai mult, la această condiție originară nu trebuie nimic adăugat sau dobândit; tot ce este necesar, este salvgardarea acestei condiții originare de iradiere. Totuși, umanitatea nu a apărat-o; și, din contra, această natură strălucitoare a devenit lipsită de culoare și neagră prin amestecarea cu viciul
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
dotată cu o frumusețe mai mare decât a tuturor celorlalte<footnote In Canticum canticorum, XII, GNO, 6:348.1-9. footnote>. Mai mult, la această condiție originară nu trebuie nimic adăugat sau dobândit; tot ce este necesar, este salvgardarea acestei condiții originare de iradiere. Totuși, umanitatea nu a apărat-o; și, din contra, această natură strălucitoare a devenit lipsită de culoare și neagră prin amestecarea cu viciul<footnote Ibidem, II, GNO, 6:54.7-9. footnote>. Căderea ascunde această lumină. În Omilia a
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
de aur". însă protocronismul nu se oprește la atari texte am zice ,clasice" prin relativ elementara lor factură. El se prelungește în texturi amestecate, în speculații pretențioase, într-o atmosferă tulbure în care e mai greu să-i întrezărim punctele originare și să-i dibuim resorturile. Un insidios proteism ajunge a-i masca obîrșiile și funcționalitatea. Nu mai e vorba, să recunoaștem, de gestul cu inserție istorică al susținerii unui despot și al eșafodajului său propagandistic, ci de un fel de
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]