331 matches
-
a făcut doar pentru noi, telespectatorii. S-a bătut multă monedă pe faptul că au pătruns în parlament. Poate chiar prea multă. Într-un forum în care a pătruns Gelu Voican nu trebuie să ne mirăm că intră apoi și ortacii săi; au profitat de situația dezastruoasă în care se află țara - spunea cineva în supremul for al democrației noastre - și, fără să vreau, m-am gândit: Au dreptate domnii noștri parlamentari, de multă vreme nu facem altceva decât profităm de
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
anchetator. La mijlocul lunii iunie a fiecărui an, sunt reamintite în massmedia evenimentele din vara anului 1990, insistându-se cu obstinație pe o invariabilă imagine, a unui cetățean lovit de mineri, și aducându-se în discuție și condamnându-se doar intervenția ortacilor din zilele de 14 și 15 iunie. Nu se amintește mai nimic de ceea ce s-a întâmplat în 13 iunie. La rândul lor, autoritățile judiciare se preocupă de a proba fapte și a găsi încadrări juridice pregătitoare de drumuri spre
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
fie ea și la guvernare, a ieșit prost. Astăzi nu se mai reține nimic din ce s-a făcut bun, cum ar fi restructurarea celui mai neperformant sector al economiei, care este mineritul, impunerea statului de drept în fața detașamentelor de ortaci, inițierea unui real proces de privatizare sau curățarea sistemului bancar. Și nu nivelul scăzut de trai se reproșează foștilor guvernanți, lumea a mai uitat. Ce nu uită însă este veșnica gâlceavă între partenerii fostei coaliții, ciondăneala permanentă dintre țărăniști și
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
cupei violenței la români Am vizitat cu puțin timp în urmă Târgul Jiu. Un oraș frumos, elegant și foarte curat. Veritabil model pentru primarul Gheorghe Nichita și edilii Iașiului. În realitate, Târgul Jiu nu stă deloc sub păguboasa mentalitate a ortacului de grotă. Această falsă reprezentare o avem grație asumării superficiale a informațiilor din mass media. Întâlnirea mea cu orașul lui Brâncuși a fost una fericită. Ea mi-a fost mijlocită de doi oameni cu adevărat minunați: profesorul Nicolae Onescu și
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Direcția protocolului a fost serios vandalizată. În aproape în toate birourile au fost arse și rupte unele documente de lucru ne-secrete, dar care, parțial, erau din corespondența cotidiană a Protocolului cu ambasadele din București. Violența cea mai aprigă a "ortacilor" s-a manifestat în Piața Universității, care lansase "Imnul Golanilor", devenit armă politică antifesenistă. În toiul luptelor cu minerii care năvăliseră peste opozanții din Piața Universității, aceștia lansaseră " Imnul Ortacilor", pe care îl primisem de la un amic, combatant al ideilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
Protocolului cu ambasadele din București. Violența cea mai aprigă a "ortacilor" s-a manifestat în Piața Universității, care lansase "Imnul Golanilor", devenit armă politică antifesenistă. În toiul luptelor cu minerii care năvăliseră peste opozanții din Piața Universității, aceștia lansaseră " Imnul Ortacilor", pe care îl primisem de la un amic, combatant al ideilor Pieței. A fost odată ca-n povești, a fost în România, O gașcă mică de ortaci ce au instaurat sclavia, Ei se vor confunda mereu cu oamenii de bine, Numiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
toiul luptelor cu minerii care năvăliseră peste opozanții din Piața Universității, aceștia lansaseră " Imnul Ortacilor", pe care îl primisem de la un amic, combatant al ideilor Pieței. A fost odată ca-n povești, a fost în România, O gașcă mică de ortaci ce au instaurat sclavia, Ei se vor confunda mereu cu oamenii de bine, Numiți și neocomuniști și fără de rușine. Nu-i întrebați ce vor aici, căci știe toată țara, Că doar un pic dacă greșiți ați încasat cafteala. Să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
și nici schimbări de formă, Vor securiștii înapoi, și-n toate vor o normă. Ei vor doar neocașcaval, neoinechitate, Vor ce golanii nu pot da; numai minciuni sfruntate. Alegeri doar cu comuniști, doar cu nomenclatură, Și să vă temeți de ortaci cu o coloratură. Din toți golanii de aici vor reveni năluci, Și totuși fi-va cum a fost, măcelul de atunci. REFREN Decât democrat, mai bine cu lămpaș, Decât libertate, mai bine-n abataj, Decât de toți hulit, mai bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
se comunica legat de alegeri. Activitatea intensă de pe chat a făcut ca serverele furnizorului de servicii Internet să se blocheze. Tot acolo au relatat jurnaliștii despre mineriada din 1999, ținând lumea la curent cu drumul făcut de Miron Cozma și ortacii săi. Când un grup de marinari români sechestrați într-un port străin au luat legătura prin chat cu echipa de la ziar, Dana Butnaru și colegii ei au sesizat autoritățile și i-au ajutat să ajungă acasă. Pe unul dintre ei
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
odată trecutul poporului român, în vechea tradiție a demonizării vecinului de peste Prut. Serafim Urechean era acuzat că dorește chiar „românizarea” Chișinăului, prin atribuirea de nume „românești” străzilor, piețelor și liceelor din capitala Republicii Moldova, după cum ar fi sfătuit Nicolae Iorga și „ortacii săi românomari” cu un secol în urmă. Prin aceasta Serafim Urechean urmărește scopul „de a șterge din memoria poporului moldovenesc, trecutul său, de a fura moștenirea culturală a norodului moldovenesc, declarând-o românească”. Critică pe primarul Chișinăului „numit de Mircea
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
cu totala ignorare a unei ample istoriografii. Că ideile lui Stratan nu sunt personale, ci sunt exprimate în cadrul unei campanii de denigrare a valorilor și istoriei românilor, coordonată de foruri politice interesate, o dovedesc formulările asemănătoare din lucrările altor ortaci ai săi: „Cu toate acestea, începând din 1862, după unirea Moldovei dintre Prut, Carpați și Milcov (fără Bucovina) cu Valahia, noțiunile „Moldova”, „Țara Moldovei”, „Statul Moldovenesc”, „moldovenii”, „limba moldovenească” metodic, insistent și implacabil sunt înlăturate din circuitul juridico-politic, educațional și
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
de vânt dinaintea privirii prea străpungătoare a arhitectului; precaut, descălecă de pe taburetul cam mârțogit ce-i fusese alocat și părăsi pentru câteva minute adunarea, îngăimând o scuză rămasă netradusă. Limitați în elanurile speculative în primul rând de rolul lor oficial, ortacii săi încercau să consolideze terenul nesigur al edificiului social local prin singura operație recunoscută politic drept capabilă de reușită: investirea lui cu încredere. Desigur, ceea ce, din perspectiva lor, constituia clar un plasament de capital social apărea, în ochii neîncrezători ai
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cereau îmboldiți înspre rolurile lor obișnuite, pe malul simțitor, semănat cu ochi, al vizibilității. Canalul prin care transparența scălda lumea trebuia dragat astfel ori de câte ori Marea Nordului își revărsa peste uscat, la altitudine, prinosu-i pneumatizat și opac de umiditate. Ian își convocase ortacii la o ședință de lucru rutinieră, de care îi mai despărțea doar vreun sfert de ceas. Fusese înștiințat că un complex comercial rural aflat într-o fază avansată de proiectare se putea extinde suplimentar pe una din laturi, întrucât recent
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
considerabilă, aur și odoare bisericești. Chiar el le-a relatat. În pădurea de fag de pe Dealul Holmului din Flămânzi, pe drumul Hârlău-Botoșani, există o piatră impresionantă, prelucrată pentru a servi ca masă, altar sau loc de dezbateri unei societăți de ortaci, care se cheamă „Masa tâlharilor”. Oferea vizibilitate asupra văii, loc perfect pentru a observa căruțele cu mărfuri care circulau Între cele două localități. Un jurnalist din Botoșani scrie cu inspirație: „Se Înalță semeață, iar copacii bătrâni, scorburoși, stau martori muți
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
o dictatură și a fost înlocuită cu un surogat al democrației cunoscut în științele politice drept democratura sau, dacă doriți, cu o „democrație originală”. În câteva rânduri, anii de după 1989 ar fi putut aduce României chiar instaurarea unei dictablanda, dacă ortacii lui Miron Cozma ar mai fi zăbovit prin București ori acest Cromwell al huilei românești și-ar fi instalat cartierul general la Cozia. Timp de doisprezece ani, indiferent cine s-a aflat la guvernare în România, neinspirata politică reactivă a
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
care, Înainte de a părăsi Cotroceniul, și-a amintit de fostul tovarăș de complicități politico-securistominerești și și-a Încheiat cel de-al treilea mandat În mod jalnic, așa cum jalnică i-a fost lungă sa carieră de activist al pecereului, grațiindu-și ortacul. Așa se face că supranumele „bunicuța”, care pare mai degrabă un alint pentru vârsta venerabila a școlitului moscovit e de fapt un nume de cod pentru cel mai sinistru personaj al istoriei românești contemporane. Odioasa lui venire și menținere la
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
secolului trecut? De ce din 1991, când în spectrul social-politic al țării au apărut minerii, cu problemele lor generate de închiderea minelor, acei "înțelepți din fruntea țării" nu au decis începerea forării munților în scopuri utile și au preferat să plătească ortacilor ani de zile salarii pentru a sta liniștiți acasă? De ce a fost aleasă varianta încurajării lenei, a veniturilor necuvenite, a forțării inflației și a deteriorării nivelului de viață a românilor cinstiți? Să fie oare interesul ascuns al celor ce declarau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
cu grijă legăturile. Apoi Hugo rândui un om de pază și spuse căscând: — Mai avem timp să tragem un somn de vreo două ceasuri. Apoi călărim mai departe, tocmai bine să ajungem În zori la Întâlnire. — Unde? Întrebă unul din ortacii săi. — La Sfântul Petru, ce, nu cunoști locurile? Doar ai mai făcut drumul acesta! — De ce nu călărim atunci mai departe? Întrebă un altul. Am putea Înnopta la călugări, În loc să stăm aici În frig. și-am găsi acolo și un păhărel
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ceilalți trădători care fac tagma cavalerilor de rușine! — Stăpâne, cuteză iarăși cerșetorul, am mai aflat ceva. După cum știi, oamenii noștri au cutreierat noaptea tre cută tot ținutul, călare sau pe jos, cum a putut fiecare, și și-au Întrebat toți ortacii. Din nenorocire se mai Întâmplă ceva ciudat. Adineauri s-a Întors unul din oamenii mei tocmai de dincolo de Rin. Fratele lui e șerb pe domeniul de vânătoare care i-a aparținut Înainte starețului Otto, nu departe de Molsheim. A văzut
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Va fi profund impresionat, în timpul detenției, de oameni nevinovați, dar condamnați politic, doar pentru ca Securitatea să-și demonstreze astfel utilitatea și eficacitatea. A întîlnit un bătrîn muncitor sondor, care primise 9 ani de muncă silnică, pentru că îmbătîndu-se la cîrciumă cu ortacii, în ziua de salariu, s-a apucat să cînte "Deșteaptă-te române"! Un caz asemănător a fost la mine în sat, a primit numai 6 ani. Un învățător era condamnat la moarte, pentru că elaborase un "proiect de eliberare a României
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
lui Nichita Stănescu, În viitor, să fie redusă la un volumaș de dimensiunile unui buletin de populație, iar „restul să fie pus pe foc!”. Două nume trist-faimoase Îmi vin În minte la incitația dlui, ca să zic așa, Popescu: cei doi ortaci ai lui Hitler, feldmareșalul Göring care, el și nu a altul, a emis cunoscuta apostrofă: „Când aud de cultură Îmi vine să trag cu pistolul!”, și șeful ideologiei naziste, Goebbels, care a propus și a și pus În practică arderea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
drăcească, neplăceri sociale sau intime cu duiumul. Eram prieteni, atunci, și ne puteam măsura, măcar pentru un ceas, pentru un an, cu acei eroi de hârtie, En-Ghidu și Ghilgameș, dragi lui Nichita, cu Achile și Patrocle, cu fugăritul Oreste și ortacul său Pilade și, mai știi, poate chiar și cu perechea de semizei, frații frumoasei Elena, Castor și Polux!... Cine știe! Totul sau aproape totul era posibil atunci, în orele acelea, în anii aceia! Cine strigă în gura mare că în
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Miron Cozma și instaurarea ”ordinii de drept”, cum spunea Ion Iliescu, cu ajutorul bâtei. Mulți bucureșteni, în special tineri, au fost bătuți, alungați pe străzile Capitalei, de către mineri, au fost devastate sediile unor partide de opoziție. Președintele i-a felicitat pe ortacii lui Miron Cozma, rostind o cuvântare memorabilă pentru cei din jurul său. Venirea minerilor la București în iunie 1994 a însemnat rănirea unui număr de 746 de persoane, 18 dintre ei fiind împușcați. Au fost și decese, numărul lor fiind încă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
aprig și tăcut Prin vii, grădini, livezi încărcate. Adio, întregului trecut. Mângâia-mă vor amintirile duioase Până mă va ajunge apusul necruțător. Purta mă vor cărările prin câmpiile mânoase În diminețile cu rouă, cântate de ciocârlii în cor. Adio voi ortaci de glie, Cu care împreună făcut- am câmpiile să rodească Părtași la bine și la ananghie, Muncit-am cu spor, n-am așteptat mană cerească. Apoi când veni-va obștescul sfârșit, Așa cum vine la toți o dată, Îngrășa-vom și cu
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
Îi batjocorea notarul și eu, Beldie, eram fericită... Plec acum la Buziaș.“ La 11 august 1922, Cora mai trimite o „bănățană“ din care s-a scos: „Baci Beldie, dragă... Eu nu te țuc, uite așa ge șiudă, că nu ești ortac cum șe cage, ci dat la viclenii și la răle. Fă-ce ge treabă și să auz ge bine ge tine și ge tătă lumea. Multă sănă tace, Cora. Timișoara, 6 august 1922.“ Cea mai cenzurată a fost scrisoarea expediată din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]