971 matches
-
dar eu nu vreau în nemurire.” , ne spune poetul, trezindu-ne la realitate, așezând la marginea timpului acea limită ontologică a neîmpăcării cu sine odată cu scurgerea timpului, dar care deschide în noi ca „A opta minune”, arhiologia înțelepciunii și când osânda lucidității cu generozitate ne așează „arc de curcubeu” peste ani, identificând viața, un superb spectacol al lumii, unde îți șoptești la infint, doar pentru tine: ,,E-atâta dor, că-n piept de-abia încape, ce vine din același nesecat izvor
EXEGEZĂ REALIZATĂ DE MARIA COZMA ( PARIS) VOLUMULUI DE POEZII ,,ARC DE CURCUBEU” – AUTOR VASILE POPOVICI [Corola-blog/BlogPost/356684_a_358013]
-
supună înaltelor stăpâniri; că nu este stăpânire de cât de la Dumnezeu, iar cele ce sunt, de la Dumnezeu sunt rânduite. Ca atare, cel ce se împotrivește stăpânirii, rânduielii lui Dumnezeu i se împotrivește. Iar cei ce se împotrivesc își vor atrage osândă. Că dregătorii nu pentru fapta bună sunt frică, ci pentru cea rea. Vrei doar să nu-ți fie frică de stăpânire? Fă binele și vei avea laudă de la ea căci ea ție îți este slujitoare a lui Dumnezeu spre bine
EPISCOPUL ORADIEI DR. VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355626_a_356955]
-
Ediția nr. 254 din 11 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Îmi caut pricini fără rost Și n-am cu cine să mă cert Pentru trecutul meu anost Și viitorul meu incert E searbăd totul împrejur Drumurile trec pe lângă mine Aștept osânda ca un fur Dezbaterea juraților cât ține Fiecare trage la un jug Și când puterile îl lasă În carnea lui se-aprinde-un rug Cu flăcări albe de melasă De unde vin? Și cine sunt? Ce za mă ține într-un lanț Când
PRICINI, PRICINI de ION UNTARU în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355721_a_357050]
-
pune la îndemână mijloace de acțiune corespunzătoare, prin diplomă se stabilea că în Țara Severinului cavalerii aveau dreptul de judecată (feudală) asupra locuitorilor, precum și veniturile aferente acestui drept, excepție făcându-se doar în cazul în care era vorba de „vreo osândă într-o pricină de vărsare de sânge împotriva mai marilor țării (maiores terrae) și ei se vor simți nedreptățiți să poată face apel la rege.” 20În ansamblu Diploma cavalerilor Ioaniți, reconfirmată în 1251 și însăși chemarea acestora la Severin demonstrează
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
I-ai făcut cu dragostea de Fiu al Celui de Demult, Ai tot răspuns cu milă celor ce Te-au certat, în gând plecat-Ai Fruntea și totul Ai iertat. Și ca să fie Lumea Salvată, Mântuită, Ai dus până la capăt osânda pregătită, nu Ai cârtit un pas, nici lacrimi n-Ai vărsat, Ai fost doar Domnul Slavei - și Om, și Împărat. Doar Ție, numai Ție, acum Îți mulțumim și Te rugăm din suflet pentru-al Luminii Lin, adu-ne-O iar
GHEORGHE A. STROIA: PE DRUMUL ASPRU-AL CRUCII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368827_a_370156]
-
Domnului Isus nu face parte din folclorul românesc, ci doar preluarea și încadrarea acesteia de către oameni în raport cu evoluția culturală, este diferită. Dar punctul central al sărbătorii este Coborârea Fiului iubit al lui Yehova Dumnezeu printre noi ca să ne răscumpere de sub osânda ce aștepta întreaga omenire din cauza păcatelor și fărădelegilor noastre. Și relegarea de divinitate prin nașterea din nou, respectiv, căpătarea unei identități spirituale interioare cu o nouă mentalitate care se alătură în mod categoric de Dumnezeu și în lupta împotriva răului
DESPRE SEMNIFICAŢIA CRĂCIUNULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368988_a_370317]
-
senine, Plângi cu fruntea-n perna albă, Din nesomn se face salbă Și din vise căi divine. Plângi pe crucea de mormânt, Când cocorii își iau zborul, Veșnic fi-vei călătorul Și eroul pe pământ. Plângi când viața ți-e osândă Și cînd inima te doare, Nu intra în disperare, Domnul stă mereu la pândă. Plângi la margine de lună, Și la margini de cuvânt, Suntem lan bătut de vânt, Care vrea să ne răpună. Plângi tu trestie căzută, Când furtuna
PLÂNGI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369897_a_371226]
-
de broboade și-adusă rău de șale, Pășește „îmbufnata”, pufnind câte-o rafală. Cu țurțuri la ferestre, ne-ntâmpină-ncruntată, Sub cearcăne de stele, șireată, stă la pândă, Îi scapără sub gene privirea-i rimelată, Când toarnă peste vise, rânjind, a ei osândă. Pe chipu-i fantomatic se-nghesuie, livide, Secunde amorțite de crivățul macabru, În strigătul naturii, lumina se divide, Tronează peste lume-al zăpezii candelabru. Aproape istovită pe-a clipei noptieră, Mi-adun singurătatea din leagănu-i emfatic, Troiene de mătase ridică
ÎN PAȘI DE AJUN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370373_a_371702]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > PATRIA SUNTEM NOI Autor: George Pena Publicat în: Ediția nr. 2162 din 01 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Noi ne-am născut pentru a pute suferi, pentru a răbda ca iarba osânda verii; ne-am născut fiind mare nevoie de noi, era nevoie de încleștarea durerii. Noi ne-am născut pentru a putea suferi, pentru iubire, pentru dreptate și viață; cu scăpărări ascunse din ochii fierbinți am ațâțat foc de căutare în
PATRIA SUNTEM NOI de GEORGE PENA în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370508_a_371837]
-
dă-mi un cuget, un cuget nepătat. Mi-ar fi atât de bine de-aș risipi iubire, O pură armonie și zâmbet peste fire, Și lumea împrejuru-mi să fie calmă, blândă, Și să trăim în pace și-n rai fără osândă. Răsfrănge Doamne, Mare, peste pământ iertare Și-nvață-ne , tu , legea, din nou pe fiecare Și cu milostivire primește-ne la sân, O, Doamne, cer iertare și roaba ta rămân. R U G Ă de Melania R.C. Părinte-al nostru
GRUPAJ DE POEME de MELANIA RUSU CARAGIOIU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370515_a_371844]
-
crucea suferinței lor” devin mai buni sau dimpotrivă devin răzvrătiți împotriva Bunului Dumnezeu sau a situației pe care trebuie să o înfrunte îndepăprtându-se tot mai tare de Creatorul. Pentru prima categorie boala înseamnă mântuire, pentru cea dea doua este semnarea osândei. O altă caracteristică a bolnavului remarcată de spiritual este solidaritatea în suferință a celor ce cred, în timp ce cei ce nu cred devin tot mai egoiști și se autoizolează devenindu-le suferința tot mai greu de suportat. Aceasta suferință este insuportabilă
CRUCEA SUFERINTEI de MIRON IOAN în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370566_a_371895]
-
acționarii își vor primi pedeapsa lor?... Pe morți nu-i scoală din morminte și nici răniții nu-i ajută, oricât ar fi de grea pedeapsa pentru greșeala făptuită. Greșeală-a fost, mai bine zis grave carențe de-avizare, iar nu osânda cerului spre-a crezului iute-ndreptare, cum ipocriților cu ștaif li se năzare să discute - c-o mulțumire îndrăcită - de satanism și isme-oculte, când e vizibil că un club ca cel de flăcări mistuit, avea cam totul dintr-un rug
BALADĂ-BOCET PENTRU ŢARĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369464_a_370793]
-
aruncă săgeți spre ele, în timp ce, însuflețite parcă de flăcări, reprezentările se materializează și îl sfâșie cu ghearele și colții, iar altele, cu copitele, îi amestecă trupul în solul pietros al peșterii. Mai târziu, ca o eternă aducere aminte a acestei osânde divine, dreaptă și necruțătoare, din sângele său crește un arbore cu frunze roșiatice numit sânger. Acest arbore intră și el în legende, fără nici o legătură aparentă cu prima, fiind, la un moment dat, considerat lemnul din care a fost cioplită
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
închideți împărăția cerurilor înaintea oamenilor; că voi nu intrați, și nici pe cei ce vor să intre nu-i lăsați. Vai vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Că mâncați casele văduvelor și cu fățărnicie vă rugați îndelung; pentru aceasta mai multă osândă veți lua. Vai vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Că înconjurați marea și uscatul ca să faceți un ucenic, și dacă l-ați făcut, îl faceți fiu al gheenei și îndoit decât voi”. Dragostea creștină înseamnă toleranță, a continuat oratorul, dar totodată
DRAGOSTEA CREȘTINĂ, DRAGOSTE JERTFELNICĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370598_a_371927]
-
ca un nor luminos, după perdelele pretoriului. Dușmanii lui Iisus s-au adresat în cele din urmă lui Irod, să se răzbune asupra Nazarineanului. Dacă Irod ar fi urmat propria sa înclinare, în această privință, el ar fi ordonat imediat osânda la moarte a lui Iisus; însă el, deși mândru de cinstirea domniei sale, se temea de senatul Roman, de a nu comite vreo faptă care ar fi putut să-i nimicească influența sa asupra Senatului, astfel nu luă nicio hotărâre. Într-
RAPORTUL SCRIS DE PILAT, GUVERNATORUL IUDEII, CĂTRE TIBERIU, ÎMPĂRATUL IMPERIULUI ROMAN, IMEDIAT DUPĂ RĂSTIGNIRE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370585_a_371914]
-
și neînțelegerea care rezulta din aceasta. În felul acesta Iisus a fost târât înaintea Arhiereului și condamnat la moarte. Cu această ocazie, Casa Arhiereului, a săvârșit umilul fapt de supunere; el și-a trimis prizonierul la mine ca să pronunț eu osânda definitivă, asupra lui. Eu i-am răspuns că, deoarece Iisus este Galilean, afacerea cade sub jurisdicția lui Irod și am poruncit să-l trimită la el. Acel tetrarh viclean și-a mărturisit umilința, pretextând a avea respect față de mine, prin
RAPORTUL SCRIS DE PILAT, GUVERNATORUL IUDEII, CĂTRE TIBERIU, ÎMPĂRATUL IMPERIULUI ROMAN, IMEDIAT DUPĂ RĂSTIGNIRE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370585_a_371914]
-
De desăvârșirea ce-i e, În copii, în om, în țară, Dragostea... pleniplenară. Viață pentru viață Din umbra verdei legănări A frunzelor și ierbii Unde despică vântu-n nări Și-n coarne mândrii cerbii, Unde copitele se-ascund La pasul de osândă Când razele abia pătrund Și moartea stă la pândă, Unde al cărnii viu miros Ațâță și îmbată Și unde curge-un fir sfios De apă dantelată, O căprioară cu ochi blânzi Și calzi de te îngheață, Printre puieții rari și
GRUPAJ DE LIRICĂ VERNALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369603_a_370932]
-
Acasă > Strofe > Atașament > CÂNTEC DE EA Autor: Camelia Radulian Publicat în: Ediția nr. 1736 din 02 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Intampla-te, Doamne, pe-un foșnet de tei, adoarme-mi tăcut, nu știu cum, nu știu unde, osândele mele târzii și rotunde că apele ochilor ei. Mi s-au dat acești pași. Trăiesc. Mă supun, dar drumul spre ea e o hartă deșarta, iar noi ne tărâm într-un geamăt de piatră zvârlita pe-un somn de nebun
CANTEC DE EA de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368132_a_369461]
-
plimbă pe umbre de cleștar. Din ochi mi se prelinge fluid verde-crud, Când pe ram de gând cade roua zorilor. În stele îmbrac sufletul de lacrimi ud, La îngeri să urce pe-al dorului izvor. Cu sufletul golit de-al osândei păcat, Pe-aripa gândului voi înălța mister În slovele cuvântului înveșmântat, Speranța să-mi lege într-un petic de cer. Cu-al muzei spirit lipit de sufletul meu, Cămașa poeziei aș vrea s-o îmbrac. Năzuință să-mi înalțe la
„LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ -ANTOLOGIE STARPRESS 2016 de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/362566_a_363895]
-
eminesciene din Împărat și proletar: Religia - o frază de dânșii inventată,/ Ca cu a ei putere să vă apese-n jug,/ Căci, de-ar lipsi din inimi speranța de răsplată,/ După ce-amar muncirăți mizeri viața toată, / Ați mai purta osânda ca vita de la plug? Transformarea religiei în instrument de supunere a maselor, și-a dat și ea seama, a fost un aspect minor, derivat din rolul formator. Cu trecerea vremii, a dedus că rolul acesta didactic le lipsește celor declarați
CAPITOLUL 1 (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353301_a_354630]
-
Doamne, păcatele celor care s-au pomenit aici, cu cinstit Sângele Tău, pentru rugăciunile sfinților Tăi”); dacă are o viață păcătoasă și nu se depărtează de păcat (dacă nu are stare de pocăință), atunci jertfa adusă îi va fi spre osândă. Așadar, este nevoie de atenție atât din partea celui care face și aduce pomelnicul, cât și din partea preotului. Este bine să știm și faptul că nu există nicio rugăciune specială la slujba parastasului pentru cei care au murit nepregătiți, adică neîmpărtășiți
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
Sfintei Scripturi nu sunt iertați în veac: „Adevărat grăiesc vouă că toate vor fi iertate fiilor oamenilor, păcatele și hulele câte vor fi hulit. Dar cine va huli împotriva Duhului Sfânt nu are iertare în veac, ci este vinovat de osânda veșnică.” (Marcu 3:28-29). Deci, pe cei ce și-au curmat firul vieții, căzând în păcatul deznădejdii, nu trebuie să-i punem pe pomelnic. Cât despre cererile personalizate de pe pomelnice, iată ce ne spune Părintele Arhimandrit Ilie Cleopa: „Am văzut
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
Autor: Elenă Armenescu Publicat în: Ediția nr. 705 din 05 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Ziua de azi În lume-i risipit a că fumul supărarea În toate câte sunt nu-mi dobândesc uitarea Iată! vin spre mine vârtej, porniri, osânda Și nu-mi găsesc odihnă în aș ta noapte blândă! Explozie de bombe în Orient, în Vest Furtuni și inundații, cutremure, în rest Războaie, foamete, copii morți fără vină Desfrâu și-ncăierare, viața făr-de lumină. Minciuni și arderi vane în
ZIUA DE AZI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353014_a_354343]
-
pe pământ este locul unde trebuie demonstrăm că vrem dar și merităm să ajungem în Împărăția lui Dumnezeu. De modul în care ne ducem viața pe pământ depinde locul unde vom fi trimiși pentru totdeauna: la fericire veșnică sau la osândă și chinuri veșnice. Pentru a ne putea mântui sunt necesare trei condiții obligatorii: -Trebuie să primim Harul (puterea lui Dumnezeu). Acesta este împărtășit de Dumnezeu oamenilor în timpul Sfintelor Taine și a Sfintelor Slujbe. -Trebuie să avem credință în Dumnezeu. -Trebuie
MEDITAŢIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354148_a_355477]
-
Vopsele în tușa capturi de imagini ochii de pictor expresii așează omule privește și contemplă cuvinte de prisos îndrăznește descrie menirea de-a fi din zorii de zi în apus de soare viata-i iubire un trandafir nins ce așteaptă osânda în noapte de iarnă cuvinte tăcute vorbește din suflet strigate mute săruta pe suflet sărut din provincia inimii săruta frumosul parte din tine din soarta iubire. Referință Bibliografica: Sărut din provincia inimii / Gheorghe Șerbănescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
SĂRUT DIN PROVINCIA INIMII de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353851_a_355180]