341 matches
-
angajată în lupta pentru crearea statului național român, îl va recunoaște pe Mihai ca pe un ilustru predecesor». Dar după ce am dat după cuviință, Cezarului cele ce se cuvin Cezarului, recunoscându-i Marelui Voievod Mihai tot ceea ce bine merită pentru osârdia lui de a reface statul lui Burebista în spațiul ființei românești, nu-l putem scuti de critica pentru eroarea de a nu se fi sprijint în demersurile sale tocmai pe aceia ce vorbeau și simțeau românește. Acolo în grădina Imbrii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cârpim țara stricată... Ce ziceți? Dăm?! Boierii, cu voci mormăite în bărbi, anonime, șovăielnice: Apăi... om da ... Ce să facem? De-i poruncă... Ștefan, cu elan, filozofând: De te gândești bine, cine suntem? Vremelnici pribegi pe ăst pământ... Și câtă osârdie, și câtă nădușală să tot agonisim, că n-apucăm nici să trăim, nici să iubim ca lumea. De te gândești mai adânc, doi coți de pământ sunt prea de ajuns omului. Ce luăm cu noi când plecăm? Moșiile? Cirezile? Conacele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ioane, ochi și urechi suntem, să ascultăm povestea cu cocoșu-roșu. Țamblac, cu ochii în pământ, amărât, bolborosește: Rău îmi pare... Noi ne-am dat osteneala... Am căutat să... "Lasciate ogni speranza"... Te cred, Ioane. Ați făcut totul... Vă mulțumim pentru osârdie. Povestește de-a fir a păr... Încep cu Sfântul Scaun a toată Creștinătatea, "Pontifex Maximus Sanctissimus in Christo pater e domine Sixtus quatro". Am îngenunchiat înainte-i... Papa m-a îmbrățișat în capul scărilor: "Aaa! Serenissimul, illustrissimul Stephano Voywoda Moldaviae
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
instituții de binefacere s-au întemeiat la inițiativa Î. P. Sf. Sale [...]. Blândul și răbdătorul nostru ierarh a suferit alăturea cu noi și ne-a îmbărbătat și pe noi [...]. La împlinirea acestui prim deceniu de înaltă păstorire, ne rugăm cu osârdie ca și totdeauna la Sf. Liturghie ca Dumnezeu să ni-l dăruiască sfintei biserici în pace, întreg, sănătos, onorat, îndelungat în zile, drept îndreptând cuvântul adevărului”. La împlinirea vârstei de 60 de ani, mitropolitul Nectarie a fost sărbătorit de întreaga
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
de acolo. O măicuță de la schit mi-a vorbit de vechiul lăcaș, adevărată bijuterie de epocă, construit pe moșia preotului Iuga din Baia, care pe vremea domnitorului Alexandru cel Bun lucra la cancelaria domnească din Suceava. Schitul este Îngrijit prin osârdia celor 15 maici. În drumul parcurs, mi-a atras atenția o răchită din cărare, pe care fălticeneni inventivi au prins o placă, vorbindu-se de răchita În care se juca duduia Lizuca și cățelul ei Patrocle. Am fotografiat-o, ca să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cu desăvârșire: „Noi nu murim nicicând, nicicum./ Vorbim de moarte doar/ ca de un anotimp care ne-ntoarce/ cu fața spre amurgurile calme.” Partea cea mai însemnată a activității lui D. este însă aceea de traducător din literatura bulgară, iar osârdia lui pentru transpunerea literaturii bulgare în limba română a fost răsplătită de statul bulgar cu Ordinul „Kiril și Metodie” (1966). SCRIERI: Cântece uitate, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1971; Chemarea pământului meu, București, 1972; Strigătul tăcerii, București, 1974; Pasăre fără
DESLIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286738_a_288067]
-
E surprinzător cît de neglijentă a fost critica și istoria noastră literară (ne referim, evident, la anii de după decembrie 1989, eliberați de cenzură) față de diaspora noastră culturală. Din cîte știm, cu excepția d-lui Nicolae Florescu, care s-a dedicat cu osîrdie acestei teme iradiante, nimeni n-a întreprins nici un efort susținut întru abordarea sa. Să fie la mijloc un complex de vinovăție colectiv, o aprehensiune a unei posibile ,concurențe" sau pur și simplu un efect al indiferenței suverane, al comodității cu
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
braniște cinstită și robustă, Numai spre tine pașii mă atrag! De dragul tău nu m-am născut la pustă Ci într-un sat cu fluieraș de fag. Frunzișu-ntreg, furtuna când ți-l zbate în vâlvătuci de augur nedrept, Eu îmi sporesc osârdia de frate: Oștean să ai și-n frunza mea din piept! Iar când va fi Moira să mă treacă-n Abia o mână de pământ plebeu: Măcar să-și facă cina vreun mesteacăn Din dendrolatrul care-am fost mereu! Gran-Canalia De
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
care a făcut comerț cu pește. A urmat la conducerea Moldovei și a avut două domnii. Hatmanul Mazepa a fost înmormântat la Galați la biserica Sf. Gheorghe, care era închinată laIerusalim. Biserica Sf. Gheorghe din Galați a fost ridicată "„prin osârdia dumnealui Hagi Mihalache în timpul lui Istrate Dabija Voievod, în anul 7172, deci 1664, aprilie 1”", așa cum reiese din inscripția bisericii [16]. La construirea ei s-au folosit materiale din castrul roman de la Barboși (cartier al Galațiului), iar ctitorul, probabil un
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
erau Alexandru Vasile, Filipescu Nicolae, Alexandru Loven, Moldoveanu Tudor, Comnea Marin, Comnea Ion, Radu Bulibașa. În principal osteneala acestor enoriași a constat în lucrări de împrejmuire si de conservare a edificiului. În anul 2013, la inițiativa preotului paroh și prin osârdia singurului nepot al veteranului Alexandru Vasile, s-au realizat importante lucrari de refacere si infrumusețare: platformă de beton pentru acces pietonal, împrejmuire din panouri sudate de plasă zincată și zugrăvire. În cursul studiului pentru realizarea prezentei cercetări, s-a identificat
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
După strămutarea satului, între primele construcții ale noii locații a satului s-a aflat și biserica, care a păstrat hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, așa cum spune clar pisania: "ACEST SFÂNT LOCAȘU S-AU RIDICAT DIN NOI ANUL 1861 KU OSÂRDIA ȘI KELTUIALA D-LOR PĂRINTELUI ARHIMANDRIT MACARIE EGUMENUL MĂNĂSTIRI APOSTOL ARSKE KONSTANTIN APOSTOL ARSAKE APOSTOL ARSAKE KONSTANTIN ANAGNOSTIE ADIKOSTAKE PETRE ANGELIKI DUCĂ ȘI KUAJUTORUL, DE MUNKA AL LOCUITORILOR SĂTENI SPRE ETERNĂ POMENIRE TUTUROR" Biserică inițială a fost din zid de
Mărginenii de Sus, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301178_a_302507]
-
Fulga de Jos]], la fel ca și astăzi. Ea făcea parte din plaiul Câmpul al [[Județul Prahova (interbelic)|județului Prahova]], cu 3515 locuitori, având câte o biserică în fiecare din sate, (cea din Fulga de Sus zidită la 1834 „prin osârdia și cheltuiala vătafului Iordache Rușescu și a răposatului Dumitrache Postelnicu împreună cu soția dumnealui Ralița și cu osteneala locuitorilor săteni, în zilele prea-înălțatului domn Alexandru Ghica Vodă, leatu 1834. S-a reparat la anul 1892”, iar cea din Fulga de Jos
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
incendiu care a ars acoperișul bisericii, casa de oaspeți și chiliile cu întreaga gospodărie, astfel încât mănăstirea era amenințată cu pustiirea. Din îndemnul și stăruința mitropolitului Pimen Georgescu al Moldovei (1909-1934), între anii 1923-1931, mănăstirea a fost refăcută prin munca și osârdia călugărilor, ajutați de popor și de autorități, fiind terminată reconstrucția celor distruse în anul 1931, în timpul stăreției arhimandritului Paisie Cozma. În memoria acestui eveniment a fost amplasată pe clădirea bisericii placa de marmură menționată anterior. Noi lucrări de restaurare au
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
20 mai 1388 de către Mircea cel Bătrân ""...a binevoit domnia mea să ridic din temelie o mănăstire...la locul numit Călimănești pe Olt, care a fost mai înainte satul boierului domniei mele Nan Udobă pe care cu dragoste și multă osârdie, după voia domniei mele, l-a închinat mai înainte zisei mănăstiri"". Călimăneștiul,a fost vizitat dealungul existenței sale de oameni deosebiți ai culturii române. Amintim, că Mihai Eminescu, poetul național al românilor, trecând prin această așezare venind dinspre Ardeal și
Călimănești () [Corola-website/Science/299606_a_300935]
-
locul înhumării sale nu este încă cunoscut. A fost un domn drept, blând, nelacom și evlavios, despre care postelnicul sau, Toma Cantacuzino, zicea că : "în multe nopți l-a zărit în miezul nopții, îngenunchiat înaintea icoanei la ruga cu mare osârdie".
Miron Barnovschi () [Corola-website/Science/299300_a_300629]
-
1845, în două volume. La 100 de ani de la moartea sa, la 20 iunie 1991, a fost amplasată pe clădirea turnului clopotniță o placă de marmură care atestă acest fapt. Cișmeaua din curtea mănăstirii a fost refăcută la 1849 prin osârdia egumenului Neonil. În anul 1872, s-au executat aici lucrări de reparații ale mănăstirii. S-au realizat acoperișurile cu bulb de pe turnul porții și de pe cuhne, s-a dărâmat pridvorul, s-a închis intrarea de pe latura de sud și s-
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
care a ars acoperișul bisericii, casa de oaspeți și chiliile cu întreaga gospodărie, astfel încât mănăstirea era amenințată cu pustiirea. Din îndemnul și cu stăruința mitropolitului Pimen Georgescu al Moldovei (1909-1934), mănăstirea a fost refăcută între anii 1923-1931 prin munca și osârdia călugărilor, ajutați de popor și de autorități, fiind terminată reconstrucția celor distruse în anul 1931, în timpul stăreției arhimandritului Paisie Cozma. În memoria acestui eveniment a fost amplasată pe clădirea bisericii, în stânga intrării, o placă de marmură cu următoarea inscripție: Noi
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
Botezătorul" a fost construită din lemn în anul 1817, în cimitirul vechi al mănăstirii, aflat la o distanță de aproximativ 150 m sud-est de Biserica "Adormirea Maicii Domnului", pe o culme joasă. Acest lăcaș de cult s-a realizat prin osârdia maicii Olimpiada, fondatoarea mănăstirii. Biserica de cimitir a fost refăcută din piatră în anul 1844, după cum atestă o inscripție aflată pe zidul vestic, în timpul stăreției maicii Eufrosina Lazu. Referitor la construirea bisericii, în pomelnicul lăcașului de cult sunt precizate următoarele
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
sunt decorate cu coloane ionice angajate. De asemenea, cupola de tablă de forma unui bulb alungit accentuează caracterul zvelt al turnului. Clopotnița a fost renovată în anul 1952 cu sprijinul mitropolitului Sebastian Rusan al Moldovei și Sucevei, cu cheltuiala și osârdia enoriașilor arhitecți A. Ionescu și N. Sofronie, lucrările fiind executate sub coordonarea meșterului Giovani Masari. Acest lucru este atestat de o pisanie de pe o placă amplasată pe partea dinspre biserică a zidului turnului: ""Clopotnița bisericii Frumoasa Iași zidită în 1833
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
Acest lucru este atestat de o pisanie de pe o placă amplasată pe partea dinspre biserică a zidului turnului: ""Clopotnița bisericii Frumoasa Iași zidită în 1833 s'a renovat în 1952 cu sprijinul Î.P. Mitropolit Sebastian Rusan cu cheltuiala și osârdia Enoriașilor arhitecți A. Ionescu N. Sofronie Meșter Masari Giovani"". Turnul clopotniță și zidul de incintă au fost supuse unor ample lucrări de protecție între anii 1966-1970, cu scopul de a le consolida împotriva alunecărilor de teren (datorate infiltrației apei în
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
fusese comandat pentru bisericuța de pe Poartă, zidită de Ștefan Tomșa al II-lea în turnul de la intrarea în Curtea Domnească din Iași (cu hramul Sfintei Treimi). Prima mărturie despre Mănăstirea Bârnova o avem de la cronicarul Miron Costin care a lăudat osârdia și strădania binecredinciosului voievod Miron Barnovschi-Movilă de a ridica noi locașuri bisericești. Acesta a ridicat Mănăstirea Barnovschi în orașul Iași, precum și Mănăstirea Hangu din Munții Neamțului, arătând o deosebită grijă față de Mănăstirea Dragomirna, ctitorită de mitropolitul Anastasie Crimca. După cum scrie
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
la 14 octombrie 1558 (7066) și a fost celebrată de mitropolitul Grigorie Roșca, înconjurat de un sobor de 116 preoți și diaconi. (""Mai apoi, domnind Alixandru vodă țara, întru lauda lui Dumnezeu au zidit mănăstirea Slatina, cu multă chieltuială și osârdie și o au sfințit-o Grigorie mitropolitul și la sfințenie zic să fie fost preoți cu diiaconi 116. Aceasta s-au lucrat în anul 7066 (1557) și o au sfințit-o octovrie 14."") Constructorii bisericii au fost meșteri locali și
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
alta nu-i, " Toată de marmură roșie, te sfiai picior să pui. "Catapeteasma și strana bucățică n-au rămas " Toate cele dinlăuntru s-au topit, focul le-a ars.</poem> Începând din anul 1823, Mănăstirea Slatina a fost restaurată prin osârdia mitropolitului Veniamin Costachi și a arhiereului Filaret Beldiman "Apamias", care a condus o lungă perioadă mănăstirea ca stareț. Între anii 1823-1828 s-au efectuat lucrări de restaurare a bisericii (s-a demolat zidul despărțitor dintre încăperea mormintelor și naos, s-
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
de către ieromonahului Macarie 1510-1512” (Sfânta Mânăstire Bistrița aflată în satul Bistrița aparținând de comuna Costești din județul Vâlcea). Cartea este scoasă de sub teascurile tiparului la 26 august 2010. Octoihul este cea de a doua carte apărută în Țara Românească, “prin osârdia ieromonahului Macarie” Locul tipăririi cărții, este tipografia ce funcționa în mănăstirea Bistrița din Oltenia. Octoihul este o carte voluminoasă, numărând 200 de file, grupate în 25 de caiete, cu 22 de rânduri pe pagină. Ca și în cazul Liturghierului, meșterul
Vlad cel Tânăr () [Corola-website/Science/302072_a_303401]
-
la care ar fi fost martor. Cartea Faptele Apostolilor sau Apostolul a fost tipărit în decursul timpului și separat de Noul Testament. Numit în vechime și „Praxiul” (Faptele), a fost tipărit pentru prima oară în limba română în anul 1563, prin osârdia diaconului Coresi. A cunoscut apoi mai multe ediții în limba română și a circulat în toate teritoriile locuite de români. Charles Guignebert, profesor de istoria bisericii la Sorbona la începutul sec. XX, susținea că „a fost demonstrat că autorul Faptelor
Faptele Apostolilor () [Corola-website/Science/303883_a_305212]