21,114 matches
-
sfiirii pășesc ca un șchiop, patine de gheață Îmi fug pe sub gene, În apele minții se scaldă un mort. Vin sloiuri spre mine și poduri de șoapte mă prind la strâmtoare În zori de mprumut, izvorul mirării se-ascunde În oase, când ție, iubito, mă dau neavut! Să creștem tăcerea la rugul cel mare, pe țigla rostirii arvuna-i un ort, viermele mărul nu Înțelege, și când mor tot nu mor: sunt proscrisul poet, nomad fără cort! Diadema ta de gheață
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
pragul din stele Cuvântul se arată, cu pieptul deschis În deschisă furtună, cu tine scriu, cu tine mor deodată, călăuză În noapte, mereu, mereu lumină: „Eu nu voi fi eu, Moarte, până ce tu, la rându-ți, nu vei Îmbrăca În oase palide sufletul meu!” Ai vină? Am vină?... Și bucuria mea, rotundă, netroienită, cu fața Întoarsă spre corbul Atenei, cu aripile larg desfăcute spre stele ce mă despart de tine, În noaptea cea mai lungă, azi, 22 decembrie, in anno Domini
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
miros și roșul are frică și roșul are mâinile prinse într-o ghilotină O înțelegere Nebun e omul care nu țipă peste el se luminează negrul și toți copacii înghit din culoare nimic nu-i cum a fost odată în oasele noastre urcă promisiunea o înțelegere cu moartea nu avem Desene cu îngeri Când răsare soarele, ești aici lângă mine respiri îți întinzi cearșaful bântui în toate direcțiile fierbi în apa în care tocmai a fiert soarele numele îți este martor
Poezie by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Imaginative/9490_a_10815]
-
pe Celan C-un pește mort în mână La sărbătoare eram toți invitați vorbele putrezesc pe limbă când ne gândim la sărbătoarea asta putrezim noi înșine cu buze subțiri cineva ne spune povești cu marea peștele albastru soarele zbârcit morții, oasele lor goale, degetele când uit cine sunt putrezesc ca un pește îi visez gura larg deschisă simt când uit cine sunt putrezesc ca un pește îi visez gura larg deschisă simt cârligul în gât îmi mestec limba și-mi trag
Poezie by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Imaginative/9490_a_10815]
-
se admite folosirea cărnii de la vieri și de la porci înainte de trecerea a cel puțin 6 luni după castrare sau de la scroafe în gestație avansată. Masă minină a porcilor de tăiere trebuie să fie de 90 kg. Carnea trebuie scoasă de pe oase, curățata de: ganglioni, slănina moale, aponevroze, tendoane, cartilaje, si de cordoanele vasculare - nervoase mari. Carnea va fi tăiată în bucăți de circa 40 g. Pentru gelificarea conținutului recipientelor se admite un adaos de maximum 3% gelatina alimentară sau maximum 5
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
nimeni nu te auzea, singura ta femeie nici măcar nu te mai schingiuia, te tăvălea prin noroi și-ți arăta crucea sub care vei putrezi, golind trupul tău de suflet ca pe o fîntînă seceta, vîntul buzelor ei să fluiere prin oasele tale ca printr-o orgă uitată în creierul munților, cele o mie de cuțite ale ei înfipte în inima ta să înflorească din tine ca un buchet de garoafe, venele tale să sece, botic mort de iepure în țărână vie
Vis by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/9226_a_10551]
-
din ocean ca dintr-un bivol orb voi umbla prin haos cu ochii deschiși și dacă îmi voi aminti de tine am să strig iar strigătul meu se va face miel alb Clădit pe întuneric pe un mal clădit pe oasele pămîntului zăpezile ca pe niște nori le voi mătura și deal și umbră și frunte mă voi întoarce și le voi spune le voi bea sufletul și le voi șopti doamne, fîntîna e tristă! între ziduri Șarpele de veghe stă
Opt poezii inedite by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Imaginative/9501_a_10826]
-
ar crede, clavecinul cu fine degete, sau lovind, ca și cum ar dansa, cu bâta ori spada orgii, să spargă în sclipitoare țăndări vuietul din adânc - încât aproape că nu ne dăm seama că stropește cu sânge-mprejur, încăpățânat să ajungă până la os. Asta îl interesează, de fapt, când cioplește așchii, aruncând și din mine o mie de cioburi colorate. Să ne transforme-n vitralii și-n stâlpi de piatră, asta vrea el. Nu sunt foarte sigur, dar, poate, totuși, voi fi făcând
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/9516_a_10841]
-
până "acolo", acolo fiind probabil zona rezidențială. În aceste două ceasuri de vagabondaj romantic, casnic, precis și eficient - nu se putea să nu se fi băgat ceva la "complex" - ouă, dresuri de damă, băsci, șepci, pufoaice, pungi cu legume și oase pentru ciorbă, votcă, spumant, muștar, becuri de 40 w, lanterne, gută sau ace de pescuit, sfeclă roșie la borcan, hârlețe, stropitori de grădină, lighene de plastic pentru îmbăiat copilul, broboade, gumari, bețișoare aromate, carpete dinTașkent, matrioșe, stilouri din plastic cu
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
că la baie Marfușka nu scotea niciodată totul după ea, uneori nici măcar chiloții pe care îi freca cu ditamai codrul de săpun de casă direct pe dânsa, fără să se mai ostenească a-i da jos). Se ridică în capu' oaselor, tuși discret, dar cele două femei nu-l băgară în seamă. Atâta tot că Ludmila își trăsese un capot pe ea, era același capot cam vechi, cu flori mari, decolorate, cu care umbla prin casă de când locuiau împreună și care
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
țărmul care se lasă dus de val E greu de suportat fericirea pămîntească De asta cînd îngerul vine Brusc ai revelația că în lumea de dincolo Era o prezență destul de familiară Și ecoul iubirii care ne încălzește pîntecele Și pune oasele în mișcare într-un ritm Care nu are nimic de a face cu tropăitul De avarie al sîngelui în tîmple E tot un rest de la facerea lumii. Că numai amintirile Explică viața. Și asta ca păianjenul Care dacă nu secretă
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/9789_a_11114]
-
treabă. Să țin cont de mișcarea lumii. Și lumea se mișca. Se tot mișca lumea asta, nu se poate zice că nu. Așa au trecut anii. Între timp am încărunțit. Am început să albesc. Am albit de tot. Chiar până la oase am albit. Între timp, deși nu pare, lumea s-a schimbat. S-a instalat într-un fel de modă din care nimeni nu poate ieși. Moda agresivității permanente. Azi toată lumea simte nevoia să fie agresivă. Continentul, țara întreagă, orașele, străzile
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
prea știu. -Dă-o dracului de grevă, îi spun și-i tot spun eu. -Acum, că ne-am regăsit, dă-o dracului de grevă! Nimic nu-i important pe lumea asta în afara noastră, îi strig eu cu disperare din toată albiciunea oaselor mele. Dar ea nu. În felul ei îmi spune că greva e importantă. Eu îi spun că nu e. Și ea îmi spune că: -ba da! Aerul melancolic al Betinei îmi spune că: -Nu, e important. -Ce anume?... Ce anume
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
ei, madona mea și a tuturor timpurilor mele, muțenia, surzenia, înțepenirea, în care am intrat de mult. Și, asta, până ce cântă cocoșii și patul cu tăblii sculptate dispare și Betina se topește în lumina ei. Și eu strălucesc alb din oasele mele, cu toate că și eu, din ce în ce mai stins în patul meu din scânduri albe. Și nici vocea nu mi-o mai aud. Poate mi-o auzi dumneata... Deși, nu știu... Nu cred... Nu mai cred.
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
o știe deplin, o visează și-n somn. Da, ajunsesem să-l visez pe acest monstru numit domnul N., sau Tiberiu Naumescu, sau Corneliu Golam, mă obseda, îmi bântuia imaginația și ardeam de nerăbdare să-l întâlnesc în carne și oase, să dau ochii cu el, să ne privim fix, cântărindu-ne unul pe celălalt, să-i simt respirația înceată, obosită, de făptură ajunsă la capătul drumului, de făptură hăituită de propriul său trecut, un trecut încărcat de mizerie, de întuneric
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
rinichii fără a se înfrupta însă din organele străzii ca un șarpe cărămiziu limba răzuiește luna de solzi rămâne așa ca o nucă de cocos dezghiocată de orice urmăde viață înot orbește în secrețiile gândurilor ca-ntr-un lichid amniotic oasele se decalcinează ușor o mână cioturoasă îmi strânge pielea ca pe o foaie de cort nu mai e mult și ajung o celulă conservată în uterul lumii ca apoi să mă divid într-un alt destin ceva mai copt și
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/9811_a_11136]
-
ce mi-ai ciuruit plăcerea de-a îngurgita lumină pe inima goală dar poate mai bine așa absența e cel mai nevinovat culcuș tăcerea are gură de aur și alfabetul braille încă nu este cunoscut într-un târziu îmi pun oase de paradă îmi dosesc sufletul în locul măduvei și-o tai hai hui în infern fără măcar să storc vreo lacrimă aici e viață nu glumă se hârjonesc femei și bărbați într-o împerechere dementă doar eu ce mai suport un gram
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/9811_a_11136]
-
drumuri otrăvite și m-am întors în hamul meu ruginit târându-mi carnea prin toate stricăciunile vieții. M: Ochiul mi-a fiert privind prin ovule. Tu ești și plutești neliniștitule fiu? Am haine mici să te îmbrace dar n-am oasele tale nici umerii tăi. Am lapte pe care îl scurg pe potecile lumii. Tu ai cerul tău rotund peste care nici îngerii nu cutează să fâlfâie. D: Sunt Punctul Unic în infinit. Suspinul meu e cutremur. Mie de mine însumi
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]
-
mea repetată prin porțile umerilor tăi nenăscuți îmi car sacii cu moarte uscată. T: M-am uitat în foc și-am văzut genele tale privindu-mă moartea însăși e o împărăție cu lacătele mereu descuite și fără pază până la tine oasele mele nu se țeseau nici cât pulberea drumului într-o zi albă eu voi fi tu într-o zi neagră eu voi fi eu. D: Adu-ți aminte rostirile vechi: Și spune mormântului Ťtu ești tatăl meu iar viermilor: voi
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]
-
timp, o mai pățise cu o doamnă onorabilă, scoasă la pădure de nașul ce-o cununase cu un an în urmă, într-o noapte, când finul, bătrâior, plecase cu treburi la conac. Lichiorul dulce s-a înșurubat pe nesimțite în oasele muierii, astfel că, după ce l-au dus pe naș acasă, femeia nu se mai putea da jos din birjă, de-a trebuit Spilka s-o ia în spinare ca pe-un sac de cartofi. Noroc că nu era grea. A
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
care moarte le voi scrie ea stă în miezul acestei pietre galbene și îmi numără cuvintele nenăscute de sub limba veșnic neastîmpărată ea stă în miezul acestei pietre galbene și îmi piaptănă părul negru cu un pieptene alb și strălucitor din os de jaguar ea stă în miezul acestei pietre galbene și se spală pe obraz și pe mîini chiar cu sîngele care îmi curge din obraz și din degete ea stă în miezul acestei pietre galbene și-n timp ce mă
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/9986_a_11311]
-
și iubește-mă așa jupuit cum ești cu sîngele tău și cu carnea ta șiroind de pe tine și scrie-mi pe dedesubtul pîntecului poemele care nu se vor pierde niciodată de pe suprafața pămîntului și scrie-mi pe măduva albă a oaselor cum plămădești tu din carnea ta roșie șiroindă soarele lumilor viitoare hai nu țipa de durere durerea te ține viu durerea te face nemuritor și veșnic durerea te face zeu hai nu-ți mușca limba de durere ci chiar durerea
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/9986_a_11311]
-
tocmai m-am întors de la vînătoare din junglă împreună cu iubita mea tocmai am despicat în două țeasta rinocerului și trunchiul rinocerului și le-am pus în groapa cu jar la fript și la copt tocmai am mîncat carne dulce și oase dulci de rinocer împreună cu iubita mea tocmai am făcut dragoste cu iubita mea cu trupurile azvîrlite generos în iarba mătăsoasă și răcoroasă a amazonului tocmai s-a ridicat pe cer luna nouă gravidă cu sămînța mea și a iubitei mele
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/9986_a_11311]
-
îngropat pe bietul Pandele; n'importe oů, il a sa part du gâteau. Îmi servește bucata cea mai bună din crăpceanul de Mostiștea pescuit de el și gătit marinărește. Stă cu ochii în farfuria mea, urmărind cum despic, cum înlătur oasele. De când învârte Ialomița cu kir Gheorghe, poftește și el la maniere - dar numai ironie, aproape silă în privirea lui. Trebuie să reziste însă în lume, să ascensioneze. În sfârșit, găsește momentul, se apleacă peste masă și mă întreabă aproape șoptit
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
MODULUL LUI YOUNG ȘI MODULUL DE RIGIDITATE ÎN OSUL CORTICAL Autori: ROXANA ȘTEFANIA GRAUR, CORINA ALBU, IRINA PĂSCU Coordonator:CONF.DR.ING. MIHAI CHIRIȚĂ Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr.T.Popa” Iași Facultatea de Bioinginerie Medicală Direcția de studiu:Tehnologie Protetica și Biomateriale Factorul principal care detemina proprietățile mecanice ale osului
MODULUL LUI YOUNG SI MODULUL DE RIGIDITATE IN OSUL CORTICAL by CORINA ALBU () [Corola-journal/Science/84131_a_85456]