1,187 matches
-
dar pe aceasta se poate distinge, săpată în piatră stema Țării Românești, ca semn că acolo odihnește domnitorul acesteia. La inițiativa fostului Patriarh al României Miron Cristea, în anul 1934, cu prilejul praznicului Sfinților împărați Constantin și Elena, sicriul cu osemintele lui Constantin Brâncoveanu a fost strămutat din biserica Sfântul Gheorghe Nou și depus în Paraclisul Patriarhal, pentru a se săvârși cuvenita slujbă de pomenire. Apoi, a doua zi a urmat o procesiune, în cadrul căreia sicriul cu cinstitele oseminte a fost
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
sicriul cu osemintele lui Constantin Brâncoveanu a fost strămutat din biserica Sfântul Gheorghe Nou și depus în Paraclisul Patriarhal, pentru a se săvârși cuvenita slujbă de pomenire. Apoi, a doua zi a urmat o procesiune, în cadrul căreia sicriul cu cinstitele oseminte a fost purtat, în sunetele clopotelor bisericilor, de-a lungul a mai multor străzi din București, și repuse în biserica Sfântul Gheorghe Nou, unde se află și astăzi. Prin aceasta, s-a dat cuvenita cinstire celui care, vreme de un
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
din mare de creștini și înmormântate în biserica din Insula Halki, în biserica Maicii Domnului, zidită de împărații paleologi, dar ajutată cu multe daruri de domnitorul martir. Cu foarte mari eforturi, doamna Marica Brâncoveanu a reușit să aducă în țară osemintele voievodului, înmormântându-le în una din ctitoriile soțului ei, biserica „Sfântul Gheorghe Nou” din București. De teamă să nu fie profanat de turci, mormântul a fost acoperit cu o lespede de marmură albă, fără însemnele domnești. Doar inscripția discretă cu
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
Și- ajunge floare într-o stea. MIROSUL DEMNITĂȚII Miroase-aici a demnitate, Și nu mă satur de parfum, Și-mi văd trecutul prin lumină, Și văd prezentul ca prin fum. Din curtea lor cu un obor, Din izul ei de oseminte, Dinspre osuare, cu fior, Îmi vine sufletul cuminte. Îmi văd străbunii și bunicii, Le văd și palmele bătute, Mă miră tainele furnicii, Și gândul dă să le sărute ! Mâna miroase-a demnitate Prin unghii rupte de pământ, Și i se
TRAMVAIUL LUI LABIŞ (VERSURI) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350586_a_351915]
-
un capitol al cărții) au fost căutați și găsiți de dr. Vasile Șoimaru de la Chișinău cu puțin timp înainte de a pleca la Cotul Donului, pe urmele faptelor lor de arme și ale jertfei camarazilor lor, cei ce și-au lăsat osemintele acolo. L-a însoțit și îndrumat prin cele patru sate ale comunei tânărul primar Ionuț Gospodaru. După ce s-a asigurat că bătrânii aceștia matusalemici sunt eroii de la Cotul Donului, i-a fotografiat cu emoție adâncă și mi-a lăsat mie
EROISM, JERTFĂ, TRĂDARE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351332_a_352661]
-
Cu alte cuvinte, noi creștinii ortodocși români și nu numai, am petrecut Marți - 14 Iulie 1992, în Catedrala Episcopală - Biserica cu Lună din municipiul Oradea - acolo (de) unde și-a desfășurat activitatea pastoral - misionară și culturală, și unde vor aștepta osemintele sale pământești până la obșteasca înviere, pe unul dintre marii cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească ai veacului al XX - lea, cu o largă deschidere, apreciere și recunoaștere națională și internațională ... Ne aducem aminte cu multă
PREA SFINŢIA SA DR. VASILE COMAN – EPISCOPUL ORADIEI (1910 – 1992) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351414_a_352743]
-
Acasa > Strofe > Timp > IARTĂ DOAMNE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 346 din 12 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cumpără-se Doamne sfinte Totul, totul pentru bani: Cimitire, oseminte Și prieteni și dușmani Cumpără-se viață, moarte Și înfrângeri și victorii Că sminteala se împarte În delicte provizorii Noi trăim adâncă noapte Că nu ne-a plăcut lumina Fructele mâniei coapte Ne-au înscris în ceruri vina Copleșiți suntem
IARTĂ DOAMNE de ION UNTARU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351441_a_352770]
-
CERE IUBIRE Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 330 din 26 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poți cere iubire? Cel care plânge, Cel care pierde tot sângele, Vântul de toamnă peste O groapă uriașă, Blesteme și țipete-n beznă, Oseminte se nalță, Se caută, se găsesc, Nu au liniște, Lacrimi de piatră. Eu am văzut cum ochii lor piereau în ceață, Eu am auzit ultimul lor strigăt, Eu am văzut cum se nălța fumul, Am auzit cum se îmchideau ușile
POŢI CERE IUBIRE de BORIS MEHR în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351524_a_352853]
-
drept de semizeu La cutremurul cel mare Care a răpus titani Azi țărână în uitare, Necuvintelor orfani... Unul, doar, a fost Nichita Cel la mijloc de șir lung De poeți ce își recită-a Doinei jale și deplâng Părăsirea de-oseminte În exodul tristei vieți A atâtor necuvinte Prin străini, fără poeți... Unul, doar, este Nichita, Cel ce-i viu nemaifiind Și-i cu noi deși fugit-a Să rămână rătăcind, Necuvintelor să deie Dulce limbă românească, Și Luceafărului steie Frunză
NICHITA, DOAR UNUL... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351116_a_352445]
-
tăiau în gând, odinioară, răzbite încleștări catifelate zăcând pe-o rană, pește sânii lâncezi - conchistadori de vise deochiate, curtând alene cu mascări sordide muieri lascive pe-o canapea, cu roată universului pe pântec și-o răsuflare aprigă și grea - ca oseminte-ntr-un pahar aiurea, sorbit prin lăturanlice mocniri cotrobăind prin dosnicii de trupuri croite din sudalme și-înjosiri. Mă ruginisem de atâta plânset, și rob al rânii sfinte mă jertfeam, când m-am trezit, între rostiri și pătimi, cum prins
CÂNTICE DE LA CIŞMEAUA DIN COLŢUL STRĂZII (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345642_a_346971]
-
strofe, întitulate, Canalul. Voi selecta o serie de versuri, care arată calvarul exterminator, care a existat la săparea primului Canal Dunăre- Marea Negră: Loviți cu biciul vântului fierbinte,/ săpând din greu, pe plaie și ninsoare,/ am presărat cu mii de oseminte,/ pământul dintre Dunăre și Mare./ Istoria reală, cea din lacrimi stoarsa,/ va ține minte și-ntre foi va strânge,/ acest cumplit Danubiu, care varsă,/ pe trei guri apă, iar pe-a patra sânge. Din Poemele Cumplitului Canal, fac parte versurile
IMPRESII DE PESTE OCEAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345606_a_346935]
-
Apoi, sporindu-i puterile, viermele înaripat își ia cuibul în care se află oasele predecesorului său și purtându-le, le duce din părțile Arabiei până în Egipt, în orașul Heliopolis. În timpul zilei, în fața ochilor tuturor, zburând pe deasupra altarului soarelui, el depune osemintele acolo și astfel se reîntoarce de unde a venit. Preoții cercetează cu atenție cronicile și găsesc că pasărea phoenix se reîntoarce exact după 500 de ani.”[140] Sensul acestei legende îl arată autorul în capitolul următor: „Mai putem socoti oare mare
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
-
Episcopul de pie memorie Dr. Vasile Coman al Oradiei, fostul său student la Sibiu și care a avut curajul să-l viziteze la Mănăstirea Cheia, a inițiat și a făcut demersurile necesare, prin Părintele Arhid. Dr. Teodor Savu, pentru strămutarea osemintelor sale în cripta episcopală din Biserica cu Lună, ceea ce s-a și săvârșit la în ziua de 23 august 1992, cu slujba de pomenire săvârșită de Mitropolitul Antonie Plămădeală al Ardealului și Ioan Mihălțan, Arhiereu - Vicar la Oradea, în prezența
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – STELIAN GOMBOŞ, O REMARCABILĂ PERSONALITATE A VIEŢII BISERICEŞTI ŞI NAŢIONALE – EPISCOPUL DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI, EDITURA „ROMÂNIA ÎN LUME” de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/354889_a_356218]
-
Acasa > Strofe > Timp > IARTĂ DOAMNE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 262 din 19 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cumpără-se Doamne Sfinte Totul, totul pentru bani: Cimitire, oseminte Și prieteni și, dușmani! Cumpără-se viață, moarte Și înfrângeri și, victorii Că sminteala se împarte În delicte provizorii; Noi trăim adâncă noapte Că nu ne-a plăcut Lumina Fructele mâniei coapte Ne-au înscris în ceruri vina Copleșiți suntem
IARTĂ DOAMNE de ION UNTARU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355347_a_356676]
-
prigonit caii înfocați ai amorului tău propriu, am demolat munții și am strivit fără milă pădurile tale verzi, la poalele cărora curg acum izvoare cu apă de sânge. Eu, nesocotitul, am scos din pământul reavăn, cu aromă de țarină pustie, osemintele înaintașilor și le-am profanat gloria, fără să mă gândesc că mi-am profanat părinții, frații, surorile, bunicii și că mi-am convertit sufletul într-o neagră cerneală, cu care nici măcar nu mai pot scrie. M-am uitat peste umăr
LA MULŢI ANI, MĂICUŢĂ ROMÂNIE! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355164_a_356493]
-
picioare, copitele le aveam de cal, când te duceam la izolare, ești totul, dar totuși nimic, ca o perdeauă pusă în geam, la matematici, algoritmic, gaz la chimie, te ardeam, tu ești nebună pasăminte și ciripești în tomberoamne, mormânt, fără de oseminte jilavă moarte prin anale, se scorbură iar roșii focuri, nu calc pe umbra nimănui, la noapte iar te bag în șocuri, apoi te atârn, ca zdreanța în cui. Referință Bibliografică: tu ești o blondă esnțială / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN
TU EŞTI O BLONDĂ ESNŢIALĂ de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368821_a_370150]
-
anii,/ aici am rupt cu dinții din țărână,/ și-aici ne-am cununat, cu bolovanii,/ cîte-un picior uitat sau câte-o mână.// Aprinși sub biciul vântului fierbinte,/ bolnavi și goi pe ger și pe ninsoare,/ am presărat cu mii de oseminte/ meleagul dintre Dunăre și Mare.// Istoria, ce curge-acum întoarsă,/ va ține minte și-ntre foi va strânge/ acest cumplid Danubiu care varsă/ pe trei guri apă și pe-a patra sânge”. Demnitatea, conștiința, spiritul, credința, jertfa, suferința, răbdarea fie la
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
care n-au avut parte de Sărbători creștine au scris cu viețile lor Calendarele sfinte. Ele, care și-au brodat viața pe dragoste au avut parte doar de ură. Ei, care au fost mutilați în viața arestată au avut apoi osemintele spulberate. Mulți n-au avut nici măcar odihna gropilor comune... Ele, care erau Cântarea Cântărilor în inima fiecărui bărbat erau huiduite și biciuite de sudălmile gardienilor analfabeți pușcăriași. Ei, care n-au avut bucurii, împliniri, cântece și colinde sunt bucuriile, mângâierile
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
naționalist.” (Părintele Sofian. Ediția a doua, revăzută și adăugită de Constanța Costea și Ioana Iancovescu. Ed. Bizantină, București-2012, p. 628) Pământul îi dorul ce „mușcă” din sufletul celor ce-l iubesc, subliniază Petru Baciu. Pământul îi templul în care odihnesc osemintele strămoșilor noștri, cu nestinsele lor măriri. Duhul lor ne veghează cu lacrimile lunii, cu nisipul de aur al stelelor, cu razele soarelui, murmurul apelor, geamătul de altădată al codrilor, care în vremi de primejdii le-a fost casă, îmbărbătare și
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
naționalist creștin-ortodox pentru pământul străbun și cerul mântuitor este continuată în rodirea sa lirică: Suntem pământul roditor al unui dacic neam,/ Profeții marilor căderi de azi,/ Cuvânt pustiu ce am rostit când sângeram/ Și ne-ngropam martirii camarazi.// Noi suntem oseminte risipite mii/ Și glas de clopot ce-am vestit furtuni./ Când tulnicele sunau jalnic pe câmpii/ Noi deșteptam chemarea din străbuni.// Noi celor drepți le-am înălțat un steag al lor/ Necoborât de-atunci spre învieri./ Cu el am străbătut
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
Preafericite Efrem, te-ai făcut cunoscut până la marginile pământului, îndemnându-i pe toți să laude dumnezeiasca iconomie și să cânte Preasfintei Treimi: Aliluia! Icosul al 2-lea Dobândind noi cunoștința dumnezeiască a vieții tale întru Domnul, prin arătarea sfintelor tale oseminte, lăudăm pe Cel care te-a proslăvit prin mulțime mare de minuni, Preafericite Efrem. Prin ele, tu dăruiești mângâiere celor care îți cântă cu umilință: Bucură-te, că lui Hristos-Dumnezeu Îi ești slujitor Bucură-te, că al luminii nematerialnice ești
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
Bucură-te, cupă veșnic primitoare a Întreitului Soare Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite! Condacul al 4-lea Risipind tulburarea și aducând încredințare, te-ai arătat cinstitei egumene și i-ai descoperit în chip limpede că sfintele oseminte pe care le găsise erau ale tale. Iar ea, văzându-te, s-a umplut de dumnezeiască insuflare și a cântat lui Dumnezeu: Aliluia! Icosul al 4-lea Egumena, căreia i te-ai arătat, întru tot fericite, ți-a auzit glasul
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
Autorului DUALITATE Se plimbă veșnic moartea printre noi, Viața ne este plină de nevoi, Noi ne-ngropăm, firesc, unii pe alții Și-apoi... dansăm voioși pe la distracții. Prin cimitire plângem la morminte Pe cei ce ne-au crescut și-s oseminte, Apoi... plimbăm prin parcuri nepoței Și, inocenti, mai gângurim cu ei. Prin suflete ne suflă vijelii Și ne pândesc, pe după colt, primejdii, Dar... mai găsim puterea să zâmbim Și-n noi seninătate găzduim. Când prin noroi ne-a terfelit furtuna
DUALITATE de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369820_a_371149]
-
Noi creștinii ortodocși români și nu numai, am petrecut joi - 1 Septembrie - în Catedrala Mitropolitană din Sibiu și apoi, vineri 2 Septembrie anul 2005 - la Mănăstirea Sfântul Constantin Brâncoveanu din Localitatea Sâmbăta de Sus - Județul Brașov - acolo unde vor aștepta osemintele sale pământești până la obșteasca înviere, pe unul dintre cei mai mari cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească ai veacului al XX - lea, cu o largă deschidere și recunoaștere internațională!... Născut la 17 Noiembrie anul 1926
ZECE ANI DE LA TRECEREA LA IISUS HRISTOS DOMNUL A ÎPS DR. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – ARHIEPISCOPUL SIBIULUI ŞI MITROPOLITUL ARDEALULUI, CRIŞANEI ŞI MARAMUREŞULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1673 din [Corola-blog/BlogPost/370343_a_371672]
-
Fiecare literă-i un înger ce se-nchină ca-n ramuri verdele-cuminecare. Arome și miresme din mugurii grăbiți împodobesc cohortele de Sfinți din sufletele dalbe: Floare lângă Floare. Literele sfinte țes slova divină ca-n Psaltiră, ruga, cerul necuprins. Sfintele oseminte odrăslite-n tină, Glia strămoșească pururi au aprins: Candelele Cerului-Grădină. Gătite-n surâs și-n straiul frumos literele grăiesc divinul: MARIA! N-au stat niciodată atât de duios decât în rostirea Domnului Hristos ce-a brodat cu ele VEȘNICIA. Cu
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]