2,858 matches
-
de vreun kilometru. De-o parte și de alta a mașinii răsăreau colibe mici, ca ale culegătorilor de fructe. Apoi le văzu: trei cabane făcute din blocuri de zgură presată și încercuite cu sârmă ghimpată, trei curți în care zăceau osii de mașină, schimbătoare de viteze și blocuri motor, trei ferme individuale de câini solizi și spătoși. Danny trase lângă împrejmuire, își fixă insigna pe rever și claxonă - din considerație pentru locuitorii colibelor. La auzul zgomotului, câinii se porniră să latre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
e Mihajlo? Jovanka ieși și se Întoarse cu șeful haiducilor. - Ați dat dovadă de mare vitejie, spuse Angelo, așteptând ca Jovanka să traducă. Ați salvat un om prețios. Acum vă rog să ne ajutați cu altceva. Vreau două căruțe cu osiile bine unse. Să fie identice. Într-una va fi Oană. În cealaltă nu va fi nimeni. Mai avem nevoie de zece cai care să transporte archebuzele lui Francisco. Credeți că e posibil? - Da, răspunse scurt Mihajlo. Dar drumurile spre nord
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Animalele - câini vagabonzi care umblă printre picioarele oamenilor, păsări cântătoare speriate, care vor fi urcate în coliviile lor la clasa a treia, o vacă mestecând niște resturi; mirosurile - de mâncare prăjită în ghee, de cărbune, de sudoare, de unsoare de osii și de urină; zgomotele - strigătele vânzătorilor, exclamațiile, numele țipate în gura mare și fluieratul locomotivei care parcă străpunge toată această gloată enormă de oameni înghesuiți laolaltă. Este un zgomot atât de puternic, încât uneori te rogi ca excesul de viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
fapt, toate douăsprezece ale lui. Pe o jumătate de pachet de țigări cumpărase de la un soldat un rulment pe care avea de gând să-l pună la căruțul meșterit cu multă râvnă, deși nimic nu-i ieșea cum trebuie. Primele osii pe care le făcuse din araci mai vechi se dovediseră putrede. În a doua pereche, din lemn drăcos de salcâm, nu putuse să bată cuiele fără să le strâmbe. La partea artistică stătea cel mai bine: Își Împodobise căruciorul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
timp, îl văd că privește cu mare luare amnte într-un punct din necurpinsul bolții. Apoi, fără să-și ia ochii de la punctul la care privea, m-a tras lângă el: Uite, fiule, acolo drept înainte, Steaua Polară. Pe acolo trece osia lumii, în jurul căreia ne rotim cu toții... Priveam la cerul nesfârșit, căruia bătrânul știa să-i dea viață prin spusele lui...La un timp, glasul începe să pălească, semn că a obosit și ar fi vremea să mergem la culcare. Sfințite
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
despre Lenin în anul 1957. Acest prost al satului jurnalistic, n-o să simtă niciodată muzicalitatea ruptă din suflet a genialului Nicolaie Labiș când a scris versurile: „Lucește o stea, printre multele stele/ Lucește pe ceruri și pe drapele/ Capăt de osie, roșie stea/ Osia trece prin inima mea.” Eu sunt fiul unui chiabur, care a făcut multă pușcărie în perioada stalinistă și care a băut cu prietenii o seară întreagă în martie 1953, de bucurie că a murit Stalin. Climatul în
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
anul 1957. Acest prost al satului jurnalistic, n-o să simtă niciodată muzicalitatea ruptă din suflet a genialului Nicolaie Labiș când a scris versurile: „Lucește o stea, printre multele stele/ Lucește pe ceruri și pe drapele/ Capăt de osie, roșie stea/ Osia trece prin inima mea.” Eu sunt fiul unui chiabur, care a făcut multă pușcărie în perioada stalinistă și care a băut cu prietenii o seară întreagă în martie 1953, de bucurie că a murit Stalin. Climatul în care am crescut
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
supăra nici lumina unei lumânări măcar... Altfel... După ce m-am așezat cuminte pe iarbă, prima mea grijă a fost să găsesc Carul Mare, apoi Carul Mic și de aici înainte o joacă-i să descoperi Steaua Polară, steaua prin care trece osia lumii, cum obișnuia să spună profesorul meu de Astronomie... Am rămas multă vreme cu privirea înfiptă în acea stea mică, care nu se mișcă din locul ei orice s-ar întâmpla. Și gândul mă poartă către acei oameni minunați - cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
involuase, căpătând trăsăturile unui nou-născut. Treisprezece luni mai târziu Îmi venise Filip, ca toți nou-născuții, cu obraz de babă - dar nu al oricăreia, ci al mamei, la ducere. Așadar, de mână, din, În, spre calidorul casei din Mana: buricul pământului. Osia lumii. CASA Am spus: „casa părintească”, deși nu era proprietatea părinților, ci a statului, a satului, constituind o aripă a școlii. Să fi spus: „casa natală”? - nici așa: m-am născut În zorii zilei de 2 octombrie 1935 “În altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
să spun, ceva cu totul altceva decât totul și În primul rând! În al doilea, trenul, el este miros: pe-o parte, miros de fum de cărbune; pe de alta mirosul acela numai al lui, amestec de dohot Încins de la osii și miros de fier ruginit și Încins (de la căldura locomotivei?, de la bătaia soarelui În acoperișul vagoanelor?); și, pe de a cincea parte, miros de vagon de-a treia. Stau la fereastra vagonului. Cu coatele rezemate de geamul coborât; În genunchi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
prelungit, printre coroanele stufoase ale copacilor și printre firele electrice suspendate, de înaltă tensiune! Altă țiuitură, apoi... Și alta, și alta, și alta, și alta! Toate prelingându-se, în aceeași spirală rezonantă, ca niște invizibile vârtejuri de asediu, în lungul osiei înfierbântate a nopții și încărcând-o, la propriu, cu roiuri de licurici electrostatici, violenți, devastatori și pocnitori! Hai, Frați! Hai, Frați! Hai, Frați! De la Domnul nostru vă porniți, Zburați și ne scăpați! Îngerul îngână, țeapăn, vorbele, cu privirile întoarse înăuntru
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
cu încheieturi. 29. Pe tăbliile dintre încheieturi erau niște lei, boi și heruvimi; și pe încheieturi, deasupra și dedesubtul leilor și boilor, erau niște împletituri care atîrnau în chip de ciucuri. 30. Fiecare temelie avea patru roți de aramă cu osii de aramă; și la cele patru colțuri erau niște polițe turnate, sub lighean, și lîngă ciucuri. 31. Gura temeliei dinlăuntrul coperișului pînă sus era de un cot; gura aceasta era rotundă, ca pentru lucrările de felul acesta, și era lată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
era de un cot; gura aceasta era rotundă, ca pentru lucrările de felul acesta, și era lată de un cot și jumătate, avea și săpături. Tăbliile erau în patru muchii, nu rotunde. 32. Cele patru roți erau sub tăblii și osiile roților erau prinse de temelie; fiecare era înaltă de un cot și jumătate. 33. Roțile erau făcute ca ale unui car. Osiile, obezile, spițele și butucii lor erau toate turnate. 34. La cele patru colțuri ale fiecărei temelii erau niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
avea și săpături. Tăbliile erau în patru muchii, nu rotunde. 32. Cele patru roți erau sub tăblii și osiile roților erau prinse de temelie; fiecare era înaltă de un cot și jumătate. 33. Roțile erau făcute ca ale unui car. Osiile, obezile, spițele și butucii lor erau toate turnate. 34. La cele patru colțuri ale fiecărei temelii erau niște polițe dintr-o bucată cu temelia. 35. Partea de sus a temeliei se sfîrșea cu un cerc înalt de o jumătate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
care bolborosea fiertura miraculoasă, de esențe tari, adesea grăitor de chintesențe filosofice: „Bătrânul Anticar se lingea pe degete, un gest necontrolat, amușind parfumurile greoaie, sacre, zăcând în flacoanele subțiri ca o pasăre-n zbor sub linia orizontului, parcă alunecând pe sub osia lumii și apucând brusc laba de urs bine fiartă și buzele de crap încă molfăind ațos a supărare, înotând în sosuri grase și în nămoluri tăcute, și iar se dedulcea cu subsuori de rinocer aduse tot de pirații înrăiți în
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
finalizate la cârciumă, mai totdeauna în folosul său. Mi s-a vorbit de o împrejurare în care a pus rămășag că va ridica în aer roțile dinapoi ale unui car plin cu brazi și a reușit, așezîndu-se în genunchi sub osia din spate. A avut patru fete, dintre care una, o frumusețe după spusele tatei, a murit de tuberculoză prin București, unde se angajase slujnică, și un băiat. Tatăl meu. Probabil, spre deosebire de celălalt bunic, nu prea punea preț pe învățătură, de
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
pâinea. Nici măcar satele din împrejurimi nu le-am cunoscut până la unsprezece ani. Le zăream doar, de la distanță, turlele bisericilor. Cum arăta un tren ― dacă auzisem de trenuri ― n-aveam cea mai vagă idee. În schimb, îmi erau familiare stelele din osiile Carului Mare și Carului Mic. Înainte de a merge la școală, unde am primit întîiele noțiuni de geografie, nu știam decât că Lisa se găsea în România și că România avea capitala la București. Eram la curent ― aflasem de la tata ― cu
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
lui greoi și răbdător, scoate domol luna din pămînt și o înalță către zenit. Cred că, dincolo de abila folosire a jocului de cuvinte, poemul înscenează și un paradox: pune în cîrca greierilor truda de a răsuci noapte de noapte pe osia lumii tot firmamentul. În orice antologie a greierilor acest poem va figura la loc de cinste. Corneliu Traian Atanasiu
Cric vechi ?n iarb? by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83685_a_85010]
-
și nu, că să aducă la palat caleașca și pe urmă furios fiindcă pe drum au fluierat după noi de trei ori În bătaie de joc... Dar aventura noastră nu s-a terminat aici, darling: daddy susține că a scîrțîit osia, dar s-a auzit clar că au aruncat cu pietre cînd am trecut prin Lince. Hai, darling. Ne așteaptă Înăuntru un prieten al lui daddy. Dumnezeule!, sper sa nu fie atît de excentric pe cît e automobilul. De ce nu faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
doar colegi, doar buni camarazi. Se-ntâlneau uneori pe culoare, schimbau câteva vorbe... „Ții minte?“, ar fi vrut s-o întrebe Victor, dar era ca și când fata uitase, din nou, tot ceea ce el n-ar fi uitat niciodată. Anul glisa pe osiile sale către primăvară. Victor străbătuse în lung și-n lat ținuturile stranii ale nefe ricirii. Scrisese poeme foarte lungi și înghețase pe străzi pustii. Nu-nțelegea cum ieșise viu din iarnă. Într-o zi, căutând ceva prin adâncul șifonierului părin
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
roți. Arătă spre Thaw și-i întrebă: — P-ăsta de unde l-ați cules? Lasă asta, zise Boab și-și puse sacul în căruciorul care dădea deja pe-afară de atîta gunoi. Băiețeii se înhămară la el cu niște curele legate de osie, apoi porniră; Boab și fata împingeau și Thaw alerga pe lîngă ei. Așa coborîră repede strada. Trecură pe lîngă vile cu garduri vii din mălin negru, pe lîngă o termocentrală ce zumzăia în spatele unor plopi, pe lîngă straturi de lăptuci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
lîngă termosul cu coniac. Apoi se ridică în picioare, dădu ocol carului și observă prova unui alt car. Drumul era ascuns de un cîmp presărat cu care sfărîmate, care se pierdeau în ceață ca o flotă de corăbii îngropate, cu osiile, fusurile, marginile rupte și spițele ițite printre carcasele îngropate în nisip ca niște catarge, ancore și roți titanice. Era imposibil să te cațeri pe ele, așa că se tîrîră printre ele, la început oprindu-se să-și golească încălțămintea de nisip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
zise șoferul. — Atunci, ne luați și pe noi? îl întrebă Rima. — Desigur, dacă doriți. Se duse la cabină, deschise ușa, urcă și întinse mîna. — O să te ajut să te urci, murmură Lanark, dar ea luă mîna șoferului, puse piciorul pe osia roții de față și fu trasă înăuntru înainte ca Lanark s-o atingă. Așa că el se cățără după ea și trase ușa după el. în cabină era cald, mirosea a benzină, lumina scăzută, și împărțită în două de un motor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
clipă de braț, până când cei doi dispăruseră. — Gaze de eșapament. Benzină. Tutun de pipă. Nu cred că sunt o fată foarte feminină. — O să țin minte asta în caz că va trebui vreodată să-ți iau un cadou. O cutie cu unsoare pentru osie. Toate temerile lui Fran legate de prima întâlnire se risipiră curând. Acel proces de seducție în care fiecare lasă să se vadă doar acele aspecte ale propriei persoane pe care le consideră atrăgătoare se dovedi de prisos în ceea ce-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
călcâie nu se ivește țărâna și piatra ce mi se cuvin. Cum steaua nu are deasupra mea nici un nume, n-o pot ruga nici să se stingă, nici să rămâie. Pîn' la cercul de miazănoapte, unde auzi scârțâind în viforniță osia bolții, umblat-am prin feluri de locuri. Subt semn capricornic răzbii printre pinii cu umbra zgârcită. Seminții, pretutindenea altele, aprind alte focuri, și soarele-mpinge alt orruc. Fâlfâind ca din steaguri cu zariștea-ntreagă, soarta își face cu mine jocul
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]