558 matches
-
mai amânat, dragule. Pentru astăzi e destul. Hai s-o luăm către casă, fiindcă mai este vreme până mâine... Înserarea ne-a găsit în chilie. De fapt, doar pe mine, fiindcă bătrânul s-a dus la slujbă... După ce m-am ospătat, m-am întins în așternut cu gând să mai citesc ceva la lumina lumânării... Pâlpâitul flăcării isca umbre tremurânde, care mai degrabă mă îmbiau la somn decât la citit. Am suflat în lumânare și... În zori de zi, gureșele vrăbii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
semăna cu unul cunoscut de mine!... Dar care-i acela de adevăratelea?” Numai nu-mi aminteam când și unde l-am auzit... Până să-mi sfârșesc gândul, a apărut bătrânul, cu o strachină învârfonată cu plăcinte... Poftește, fiule, de te ospătează, dar nu înainte de a gusta din elixirul pe care ți l-am pregătit... În astă seară,să nu mă aștepți. Am să întârzii, iar tu trebuie să te hodinești că... mâine în zori te așteaptă drum lung... Am mâncat cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de trăsnetul marelui Zeus/ Greu rătăcea pe roșcatul Întins al malurilor mării/ Și, pe când toți ceilalți tovarăși voinici s-afundară,/ El numai fu mântuit și de vânt, și de val pân-aicea./ Eu l-am primit iubitoare și l-am ospătat bucuroasă./ Ba i-aș fi dat tinerețe nestinsă ori chiar nemurirea./ Vai Însă, nimeni din ceilalți zei nu poate să-nfrunte/ Pe furtunaticul Zeus ori voia să-i zădărnicească!/ Ducă-se dară pe unde va vrea și-l Îndeamnă acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
ceva - păp’șoi cu pâne din straistă, pur cu ciperci coapte În spuză... Eu beau apă din ploscă (mi-a adus-o domnișoara Tuza de la ei, din Alba Iulia), bătrânul dă o mân’ di-agiutori cu jinișoru din șâp... După ce ne ospătăm, trecem la muncă: alegem tulpinile cele mai drepte și mai lungi - mai alungi, de alung...; le tăiem frumos de „pe picioare”, ca să nu se crape aiurea și să se așchieze; le curățăm de crengi, de frunze; le facem snopi. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
însă o recomandare scrisă din partea unor persoane de încredere din satul nostru. Deci m-am dus înapoi acasă. Tata i-a poftit pe notarul din comună și pe secretarul de partid, cu tot cu neveste, la noi acasă și mama i-a ospătat cum nu se poate mai bine. Supă de găină, purcel fript cu fasole și cartofi fierți alături, iar la sfârșit turtă dulce. La sosirea mea, tata zisese doar atât: « Se rezolvă» și plecase să-l caute pe tovarășul secretar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
mințise, iar îngerul lui Dumnezeu mi-a spus să te ascund în casa mea, să îți dau de mâncare și de băut. Omul lui Dumnezeu, care era deja flămând și însetat, îl crezuse, dar în timp ce stăteau la masă și se ospătau s-a auzit cuvântul Domnului, trupul tău mort nu va intra în mormântul părinților tăi, pentru că n-ai ascultat cuvântul Domnului, iar în clipa în care a ieșit de acolo, un leu i-a tăiat calea, ucigându-l, iar profetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
friptură. lată-l, despachetează puiul. — Mie mama nu mi-a pus pui, că n-am curte ca să ținem păsări. Locuim la bloc, așa că mi-a pus șuncă, brânză, ouă. — Numai bine. Mâncăm mai întâi de la tine și pe urmă ne ospătăm cu puil. E bine așa? Teofana așeză un șervet pe suportul de sub fereastra compartimentului și încep să întindă bucatele. În anii aceia se mânca atunci când plecai în călătorie din plin, mai rudimentar, dar mai sănătos decât acum când la modă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
cu mintea și cu ochii. Până și Îngerul, regresat silnic în paupera condiție umană, clipește și se îmbujoreză și el subit la chip, furnicat și smuls din lâncezeală, de o neobișnuită și ciudată senzație, de foame... Hai, băi, luați! Luați! Ospătați-vă! îi îndeamnă Iulică, primus inter pares, ștergându-se țărănește pe mâini, cu ultima filă soioasă de hârtie. Umpleți-vă pipota! Băgați la jgheab! Luați, mâncați și beți, de praznicu' mortului! Apostatul nu trebuie să-și repete invitația. O vreme
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
afară, sub ferestre, răsună o colindă. Toată lumea o ascultă cu plăcere. Mai urmară două. Era corul de fete și flăcăi înjghebat de învățătorul Dragoș înadins, pentru a face o surpriză bătrânului Iuga, care fu într-adevăr mulțumit. Porunci să-i ospăteze bine pe toți, iar pe Dragoș îl felicită și-l opri la masă. Firește, cina se prelungi până spre miezul nopții, stropită cu vinuri variate, animată de muzica vestitului Fănică de la Pitești și de inevitabilul toast al prefectului, pe care
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Cosma, tot pe lângă conac s-a învîrtit, să fie acolo de s-ar întîmpla ceva. Și-a adus dânsul câțiva saci de porumb, dar grija cea mare îi era să apuce oarecare lucruri mai bune de mâncare, să-și poată ospăta o dată boierește muierea și copilașii, că prea mult au flămânzit. Era convins că biata femeie numai de nemâncare a căzut la pat și zace de atâta amar de vreme și că, hrănită zdravăn măcar câteva zile, s-ar împiciorongi mai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
o izbăvire, scumpule. A ta Zâna”. Sevastița mânca așezat și, din când în când, gusta din ulcica cu vin, dar nu mă slăbea din ochi. Se vedea limpede că își iubește fata cu asupra de măsură. Când a sfârșit de ospătat, s-a ridicat și, făcându-și cruce, a îngăimat: “Mulțumescu-ți, Doamne, pentru îndestulare și matale, conașule, pentru bunătate”. ― Să fii sănătoasă, Sevastițo. ― Apoi, eu mai cî m-aș duci în treaba me’, conașule. ― Eu socot că oleacă de hodină nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
fiindcă îi murdăreau turla bisericii” - a precizat gândul de veghe. Cu această întâmplare în minte, am vrut să-mi deretic locul, pentru a mă așeza la treabă. O mulțime de pene, însă, și alte semne arătau că vulpea s-a ospătat în lege pe acel loc. Amuzat, mă întrebam: cotețul cărui călugăr o fi fost vizitat în noaptea trecută? Sigur nu era al bătrânului, fiindcă el nu mai ținea păsări de multă vreme la refugiul său din vale... Atmosfera se mai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
vînt dinspre lepădarea omului de către om, dinspre vînzarea fără factură a lui Dumnezeu. Ridică-te, femeie! și vestește Începerea acestui carnaval, legalizat și autentificat, cu Înalta Încuviințare a procleților de la sanepid. Putem mînca În voie, putem În voie să ne ospătăm cu resturile cinei de taină. Ridică-te, femeie, și Împarte mulțimii flămînde cei cinci pești pe care pîntecul tău moșit Îndelung de lefegii mașinilor de război i-a lepădat as-noapte! Ridică-te și poartă-ți iarmarocul cărnii tale printre cei
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
deopotrivă de veseli și dezghețați. El ne povesti întîmplări exotice din Țara Soa-relui-Răsare unde stătuse câțiva ani. În casă se făcuse cald. Am ieșit în curte și ne-am așezat la umbra teiului. Acolo Coleșiu ne așternu masa și ne ospăta împărătește. Într-un timp, când proprietarul lipsea, mi-am exprimat mirarea că el face atâtea cheltuieli. ― O, nu-l cunoști, mi-a explicat atașatul, în fiecare seară ne pune masa, deși nu-i plătim decât chiria. La început făceam rezerve
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
șadă pe genunchii lui Coleșiu și să-i mângâie, cu gesturi ștrengărești, chelia strălucitoare. Nici Veverița nu găsea nepotrivit să-mi trântească un ghiont în coaste (era fata asta o bătăușă și jumătate). Într-una din seri, după ce ne-am ospătat ca de obicei, începu concertul. Coleșiu avea un patefon enorm și câteva sute de plăci, pe care abia am reușit să-l transportăm în curte cîteștrei bărbații. (Pînă acum fusese la reparat, numai de câteva ore îl aduseseră înapoi.) ― Reîncepem
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Ce minunăție! Era o băutură făcută din cine știe ce buruieni și fructe de pădure cunoascute doar de bătrân. L-am băut picătură cu picătură. Băutura, sau spiritul ei, alerga prin venele mele cu tropot de centaur. Tocmai când am terminat de ospătat, s-au auzit pași târșiți, semn că bătrânul se întorcea... Ia spune, fiule, te-ai îndestulat? Mulțumesc lui Dumnezeu și sărut dreapta, părinte! Mai mult decât în visele mele. Da’ de unde asemenea bunătăți, părinte? Apoi mai sunt și oameni ai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
coada ochiului la el. Am băgat de seamă că se mișca mai mult ca un flăcău decât ca un bătrân... „Păreri” - mi-am zis eu, terminându-mi treaba. După ce a binecuvântat bucatele, ne-am așezat la masă și ne-am ospătat cu îndestulare... Cum ți s-au părut ciupercile, fiule? m-a întrebat bătrânul, ca o adevărată gospodină. Strașnic de bune. Știam asta, dar am întrebat și eu... pentru sufletul meu. Acum fă bine și du-te în chilioara ta. Poate
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
pe un scăunel și a vorbit cu glas blajin: Până ți-i limpezi ochii colea în apa izvorașului, eu am să-ți pun ceva de mâncare la mine în chilioară. Apoi am să plec în treaba mea. După ce te vei ospăta, vino în poiană. Acolo om mai sta de vorbă. După ce a moșmondit ceva în chilioara lui, bătrânul a plecat cu pas mărunt și târșit. Părea că este grăbit. L-am urmărit până a dispărut în pădurea plină de cântec păsăresc
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
la ce să te aștepți din partea lui. Am urmat calea arătată de călugăr...Turtele coapte pe plită de pe măsuța din chilioara lui mi-au adus aminte de mama, care îmi făcea adeseori turte la fel ca acestea... După ce m-am ospătat, am plecat să-l caut pe bătrân. N-a trebuit să umblu prea mult, pentru că din lăstărișul de pe marginea cărării am auzit lovituri de sapă...Am dat frunzișul în lături și m-am trezit în fața unei adevărate grădini. Am rămas
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
câta oară? gândul: „De unde știe acest bătrân ce scrie în cele pergamente? Numai că a fost de față când au fost scrie sau le-a citit după aceea...Pe rând, ca acum”. M-am întors tocmai la timp ca să mă ospătez...După ce am mulțumit lui Dumnezeu pentru îndestulare, am făcut o scurtă plimbare pe malul pârâiașului de lângă chilie. Încărcat de vraja celor văzute, m-am întors în chilioară și, așezat pe marginea patului, am început să citesc în cartea de care
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Brătuleanu, unde am fost primit cu dragoste filială, cu un splendid aranjament floral și de lumini, cu o masă copioasă bine pregătită și unde la miezul nopții am admirat de la balcon mirificul foc de artificii al primăriei locale. Ne-am ospătat ponderat și ne-am întreținut în discuții la nivel ridicat. Tot aranjamentul și ambianța generală ne-au transformat în oameni mulțumiți de condițiile în care ne ducem existența, ne-au dat încrederea zilei de mâine, deși sunt încă multe semne
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
lovească, pentru a o îndepărta. Micul animal se feri. Patul armei nimeri în trupul unui copac. Glonțul porni, pe țeavă, și perforă, pieptul și inima omului epocii. Acesta se rostogoli. Cățelușa, calmă, întâi mirosi, carnea, mai apoi,începu a se ospăta, cu mare poftă. În timp, ce, dinspre geana pădurii rare, de margine de munte, soarele prinse a și face apariția, iar curentul văii, a zbârnâi, precum coarda unui zmeu imens. FRONT CONTRA FRONT Teritoriul României. Al doilea război mondial. Undeva
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
a luat odraslele, de mânuțe, odată cu înserarea, mi-a trecut pragul casei. Puii mei cu puii ei au făcut cunoștință. Am fiert un ceaun mare cu cartofi. Am adus, de afară, două oale, mari,pline cu lapte prins. Ne-am ospătat, bine , cu toții, după care, ne-am culcat. Copiii -în una din camere; noi -în alta. Și-am început o viață nouă. Eu mă ocupam cu de-ale bărbatului; Leana - ce de-ale femeii. Și copiii se dezvoltau, concomitent cu trecerea
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
o sticlă cu ulei, un Kg de făină, un pachet de zahăr, un tacâm de pasăre, și două pâini albe. Pe deasupra, până nu demult, pomana se repeta, de douăsprezece ori pe an. Tot de atâtea ori, și mătușa Alba, se ospăta, cât de cât omenește. De când,însă, bandiții lumii și ai țării au trecut pe ordinea de zi, a vieții, CRIZA, pomenile primăriei au fost reduse cu o treime. Și acum, bieții necăjiți, aidoma mătușii Alba, se așează la rând,începând
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
sensibilități ce se revelează în fiecare dintre noi, mai ales în preajma sărbătorilor, când ne gătim sufletul și inima cu gânduri deosebite îndreptate spre familie, spre cei dragi și spre cunoscuți. Parfumul sărbătorilor nu trece neobservat în nici un an. El se ospătează nu numai din condeiul poeților ce scriu iscusit, ci culege cuvinte dulci și din rândurile tainice ce stau pitite în odăile sufletului nostru. Cu toții ne dorim să avem cuvinte dulci în zilele de sărbătoare, de bucurie din cursul anului și
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]