395 matches
-
câmpul de luptă relevă faptul că participarea lor la Războiul Neatârnării, directă sau indirectă, a avut un rol determinant. Pe tot parcursul campaniei din Balcani, în operațiile militare de la Dunăre, Calafat, Nicopole, Plevna, Rahova sau Vidin, cetățenii români, în haină ostășească ori ajutând în diferite chipuri armata, și-au dovedit permanent profundul atașament față de nobila cauză a independenței naționale. Nicolae Iorga sublinia că Războiul pentru Independență a contribuit la ridicarea conștiinței națiunii române libere, care și-a verificat „pe câmpul de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
inferioritate ca pregătire militară și înzestrare cu arme și muniție, în primul rând pentru recunoașterea naționalității. Când n-au mai putut îndura silniciile ungurești, s-au adunat din nou la Blaj, între 25-28 septembrie 1848 și au hotărât organizarea lor ostășească, după care au trecut la dezarmarea gărzilor secuiești și la preluarea administrației Transilvaniei. Cu toate că Dieta maghiară votase desființarea iobăgiei, nobilii maghiari din Transilvania au împiedicat aplicarea legii, voind să-și prelungească vechile privilegii pe seama iobagilor români. S-a ajuns la
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
vechi amic,cunoscut cu prilejul unor convocări pe diferite teme,la București, cu care ne-am întreținut la un pahar de vorbă, având timp liber mai mult ca altădată și voiam să cuprindem cât mai multe fragmente din activitatea noastră ostășească. Discutând noi despre unele, altele, am ajuns cu povestirile la numele unui fost coleg al meu de școală și de curs la Predeal, care-i vorbise foarte mult despre mine, despre aventurile și poznele pe care le făcusem împreună și
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
pozițiile extreme este conturată prin două mărturii de sens contrar, să zicem, cele ale evreului și legionarului, amândouă despre politica de discriminare pe motive antisemite. Perioada celei de a doua conflagrații mondiale ocupă un loc însemnat, fiind parte din viața ostășească a multor intervievați. Relatarea campaniilor de război, prizonieratul, lăsarea la vatră, (re)integrarea în structurile de partid, armată și de Securitate dau seamă de un curs contorsionat al biografiei, cu accidente în cariera de membru de partid sau cu recompense
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
copiilor”, „Prietenul copiilor”, „Papagalul”, „Moș Poveste”, „Opinia”, „Înainte”, „Urzica”, „Magazin” ș.a. A semnat și Moș Martin. Aproape insignifiant este I. ca autor dramatic. Piesele lui pentru radio, cele pentru tineret sau pentru militari (publicate, acestea din urmă, în broșura Șezători ostășești, 1940) se inspiră din faptul divers și formulează o teză morală. Eroii, schițați în linii vagi, sunt „chisnovați”, „cătrăniți” și, una-două, le sare țandăra. O anume vioiciune a rostirii își ia provizia de pitoresc din limbajul argotic. O „întâmplare de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287598_a_288927]
-
un radicalism ce nu prevestește nimic bun. SCRIERI: Funeralii naționale, București, 1937; ed. (Noapte de cloroform), pref. Ion Pas, București, 1969; Meșterul Strică, București, 1937; Haplea la stăpân, București, [1938]; Poveștile unchiului meu, București, 1938; Camaradul Sfârlă, București, 1940; Șezători ostășești, București, 1940; Guguță în vacanță, București, [1942]; Ucenicul, București, 1942; Oameni în cătușe de aur, București, [1945]; De la cal la cal-vapor, București, 1946; Măști de carton, București, f.a; Un cățel, un purcel și-un băiețel, București, 1947; Meșterul Strică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287598_a_288927]
-
de orgoliu masculin, vrând să-și demonstreze curajul în ochii logodnicei sale, care admira uniformele ulanilor. Pe front se comportă exemplar, capătă decorații, e omul „datoriei”. Membru al tribunalului militar, nu are nici o reținere să osândească orice abatere de la obligațiile ostășești, chiar cu sentința capitală. Prima scenă din carte este în întregul ei o metaforă cu reverberații ce sporesc în timp: Apostol Bologa ia parte la execuția unui dezertor și verifică personal soliditatea ștreangului. Echilibrul lui interior va fi tulburat însă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
și Coșbuc, a scris A.D. Xenopol, am putea găsi aceeași deosebire, păstrând proporțiile, ca între Eminescu și Alecsandri. În timp ce Coșbuc respiră mai curând bucuria vieții, Vlahuță îi percepe mai mult amărăciunea." Volenti are vigoare. N. Vulovici, cu ale sale "cântece ostășești", este un Paul Déroulède al patrioților români. Duiliu Zamfirescu, născut în 185817, este și el unul dintre bunii eminescieni. A scris excelente romane. Mai sunt multe nume pe care le-am putea cita dacă ar fi să epuizăm enumerarea poeților
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
unei colecții alcătuite plecând de la materialul profesorului blăjean Ioan Micu Moldovanu, Doine și strigături din Ardeal (I-II, 1885). Contribuția lui B. constă în clasarea celor peste 1000 de piese (648 de doine - de dragoste, de dor, de jale, haiducești, ostășești ș.a. - și 359 de strigături), în elaborarea notelor și a prefeței. B. este, de asemenea, autorul mai multor culegeri: Cincizeci de colinde (1890), însumând 23 de colinde religioase și 27 „lumești”, cunoscute și din alte colecții, Din traista lui Moș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285657_a_286986]
-
Camil Petrescu. Dintre scenele de front câteva sunt memorabile. Una din ele, remarcată pentru „oarecare realism dinamic capabil de simbol” (E. Lovinescu), evocă trecerea Dunării înot, în retragere, după înfrângerea de la Turtucaia. Un cuplu pitoresc, prilej de exersare a glumelor ostășești, e alcătuit din „instrumentiștii” Codică țambalagiul și Tache vioristul. Lumea din spatele frontului apare cu mai multă congruență epică într-o suită de tablouri, numeroase pagini având ton de pamflet. Descrierile faunei politice și ale protipendadei, amintind și de pamfletele lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
publice: buletinul prețurilor și buletinele căilor ferate, ale industriei farmaceutice, alimentare, sticlei, tricotajelor, mineritului, ale serviciilor sanitare, cooperației, trupelor de infanterie și ale cluburilor de fotbal, publicațiile comitetelor de agronomi, meseriași și astronomi, calendarele competițiilor sportive, revistele de pionieri, gazetele ostășești, documente clasificate, de uz intern (evidențe contabile, controlul mărfurilor), ziarul „bursei horticole” și cele de la Uzina Mecanică Muscel („Metalurgistul”) sau de la Întreprinderea de Construcții și Montaje Siderurgice din Galați, înscrisuri oficiale, tot ce ține de lumea brevetelor, de automobile, administrație
Enciclopedia ignoranței by Aurel Sasu () [Corola-journal/Journalistic/3839_a_5164]
-
manuscrise, care va fi îmbogățită ulterior cu tipărituri (incunabule) aduse din Germania și de la Veneția. Prima reprezentație teatral-muzicală a avut loc la Sibiu în 1576, în Piața Mare, când în cadrul unui spectacol de pantomimă au fost interpretate cântece populare și ostășești. Dar teatrul va începe să fie cu adevărat prețuit spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, când între zidurile „bastionului gros” a fost construit un templu al Thaliei, pe scena căruia s-au prezentat lucrări de interes local („Pădurea Sibiului”, „Trei
Agenda2004-40-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/282955_a_284284]
-
Ordinul Crucea Regina Maria, Medalia Virtutea Militară de Război, Medalia Virtutea Maritimă, Medalia Virtutea Aeronautică sau Medalia Aeronautică, Medalia Serviciul Credincios cu spade, Medalia Bărbăție și Credință cu spade, Crucea Serviciul Credincios cu spade, Crucea Meritul Sanitar, precum și Medalia Virtutea Ostășească, numai dacă aceasta a fost conferită pentru fapte de arme săvârșite pe câmpurile de luptă ale primului sau celui de-al doilea război mondial ori pentru servicii deosebite aduse armatei în timp de război - împroprietărirea cu 500 metri pătrați pentru
Agenda2005-50-05-dialog cu cititorii () [Corola-journal/Journalistic/284476_a_285805]
-
în cuprinsul Legii nr. 44 erau enumerate ordinele și medaliile pe care aceste persoane trebuia să le fi primit pentru a se putea constitui în beneficiari ai prevederilor amintite, Legea nr. 596 vine să completeze lista decorațiilor cu Medalia „Virtutea Ostășească“, incluzându-i deci pe posesorii acestora în categoria beneficiarilor de teren și rentă lunară. Există însă prevăzută și o condiție, anume ca medalia să fi fost conferită pentru fapte de arme săvârșite pe câmpurile de luptă ale primului sau celui
Agenda2005-01-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/283227_a_284556]
-
e aproape goală. La noi, lumea s-ar fi risipit cu un fel de voioșie a dispersiunii, aici, dimpotrivă, fiecare spectator nou venit se așază lângă predecesorul său, astfel că rânduri întregi sunt compacte, iar altele goale. Impresie de careu ostășesc”. Spiritul de ordine germanic, despre care știa din copilărie, îl vede confirmat într-o împrejurare ca aceasta, și oarecare dar și plină de tâlc. Istoric vorbind, s-a întâmplat ca epoca înfățișată în Teritorii să fie una plină de convulsii
Prin teritoriile lui Mircea Zaciu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4492_a_5817]
-
Ordinul Crucea Regina Maria, Medalia Virtutea Militară de Război, Medalia Virtutea Maritimă, Medalia Virtutea Aeronautică sau Medalia Aeronautică, Medalia Serviciul Credincios cu spade, Medalia Bărbăție și Credință cu spade, Crucea Serviciul Credincios cu spade, Crucea Meritul Sanitar, precum și Medalia Virtutea Ostășească, numai dacă aceasta a fost conferită pentru fapte de arme săvârșite pe câmpurile de luptă ale primului sau celui de-al doilea război mondial ori pentru servicii deosebite aduse armatei în timp de război - împroprietărirea cu 500 metri pătrați pentru
Agenda2005-51-05-dialog cu cititorii () [Corola-journal/Journalistic/284505_a_285834]
-
atunci, din cauza lipsei resurselor financiare. Colecția de insigne ... și decorații - putem adăuga -, întrucât pe parcursul carierei militare, generalul Mancu a obținut nu mai puțin de șapte distincții printre care amintim Medalia și Ordinul „Meritul Militar“ (de mai multe ori), precum și Virtutea Ostășească. Ca un adevărat militar de carieră, este înconjurat de numeroase obiecte care îi amintesc întâmplări demult petrecute, dar care sunt încă vii în memoria sa. Cea mai dragă dintre toate îi este panoplia cu insigne militare, aflată pe unul din
Agenda2003-35-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281411_a_282740]
-
a poziției netulburat „reacționare” a tatălui, rămas aici. Toate acestea i-au pricinuit, nu peste multă vreme, necazuri în lanț: excluderea din presă, interzicerea semnăturii și nu doar atât. Până atunci îi apărea însă, în 1952, „un volumaș de schițe ostășești” intitulat, inechivoc, Servim Republica Populară Română!, ceea ce tânărul autor chiar făcea, ca militar în stagiu, la Cluj, încadrat în armata sa de cavalerie și apoi la o redacție ostășească. Volumul cu servirea Republicii îl semnase totuși Radu Costin, fie pentru că
O carte a cărților by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3218_a_4543]
-
Până atunci îi apărea însă, în 1952, „un volumaș de schițe ostășești” intitulat, inechivoc, Servim Republica Populară Română!, ceea ce tânărul autor chiar făcea, ca militar în stagiu, la Cluj, încadrat în armata sa de cavalerie și apoi la o redacție ostășească. Volumul cu servirea Republicii îl semnase totuși Radu Costin, fie pentru că nu se fixase încă asupra numelui literar, fie pentru că, tocmai dimpotrivă, se fixase și ținea mult la el. Prea mult pentru a-l fi folosit ca să semneze acel Servim
O carte a cărților by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3218_a_4543]
-
acolo și se văzu pentru ultima oară cu prietenul său Alecsa. Bunica mea dinspre tată era născută Apostol. Un văr al tatei colonelul Pavel Apostol avea un fiu Daniel căruia i-am fost încredințat ca flăcău să-mi fac instruirea ostășească în tabăra Cazacilor zaporojeni dela Pragurile Niprului. Datorită lui am fost luat în seamă acolo de hatmanul Ivan Stepanovici Mazeppa care mă trimise cu încuviințarea tatei țarului Petru la Moscova pentru a urma Școala de Ofițeri. Profesorilor nu le eram
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
s-a impus un repertoriu nepotrivit, a fost nelipsit de la festivalurile Mamaia sau “Melodii” (Bucu- rești) până în 1989, a fost multiplu laureat la “Cântarea României”, a fost invitat la Festivalul internațional de la Ulan Bator (Mongolia) sau la cel al cântecului ostășesc din Polonia. Din 1968 îl găsim sub “culorile” Teatrului “Ion Vasilescu” (coleg cu Dorina Drăghici, Lucky Marinescu, Cornel Constantiniu, Petre Geambașu, Doina Spătaru, Ion Ulmeanu, s.a.), cu numeroase reușite în plan muzical și actoricesc. În 1980 trece la Estrada Armatei
La ceas aniversar:Dorin Anastasiu by Octavian URSULESCU [Corola-journal/Journalistic/83844_a_85169]
-
major. Ajuns căpitan, cere gorniștilor să cînte scurt. Compune el însuși marșuri și respinge ideea unui recrut că adunarea ar fi și o operație matematică: - Adunarea se cîntă, boule! Sergenții și locotenenții lui Bacalbașa fredonează marșuri care glorifică frumusețea vieții ostășești. Locotenent de rezervă, învățătorul Toderici își mînă trupa de "premilitari" la instrucție pe un marș cu versuri optimiste în metru popular: Vesel timpul primăverii, vesel sînt și eu... În schimb, legionarii din Bietul Ioanide mărșăluiesc pe cîntece cu text absurd
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
Georgian, are și el de ales între două perspective dintre care una, marcată de negru, este de a se lăsa integrat „țigăniei din Tătărești”, legat de ea prin obârșie, fiindcă este țigan. Cealaltă, marcată de roșu, este aceea a carierei ostășești, pe care se și angajează. Își ascunde identitatea reală, urmează, printr-un concurs fast de împrejurări, liceul militar din Iași, ajunge ofițer al armatei române. Face războiul luptând în Transnistria și la Odessa, devine lucrător la Centrul Național de Românizare
Culori și sensuri by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2648_a_3973]
-
clișeele care se vor păstra timp de decenii, scuzând și minimalizând sărbătorile creștine prin acceptarea lor ca tradiții și încercând să diminueze orice spontaneitate: aflăm că „tradiționala serbare a Pomului de Crăciun” se desfășoară „într-un cadru sobru și strict ostășesc” (ibidem). Peste câteva zile (în Scânteia, 30 decembrie 1944) este raportată Serbarea pomului de Crăciun în întreprinderi, nouă ocazie de a lansa sau a relua clișee rezistente în timp: se vorbește de „un frumos program artistic”, de „atmosfera de înfrățire
Scânteia sărbătorilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5021_a_6346]
-
acumulări de evenimente care-i dau de înțeles nevârstnicului Grigore că revoluțiile nu sunt bune. Poate de asta îmbrățișează cu entuziasm prezența rușilor în Principate și, pesemne, aerul de autoritate și stabilitate pe care-l inspirau, la prima vedere. Cariera ostășească începe să-l atragă, ca și înaintarea în ierarhie și, în vara lui 1837, primește de la Vodă Ghica gradul de maior. Văzuse deja multe, de la grozăviile holerei, la strășnicia vieții militare și la conflictele izbucnite din orice. Însă tinerețea își
Limba reacțiunii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2878_a_4203]