3,729 matches
-
i-a răspuns: "Este foarte simplu. Împărțiți toate navele mari și bărcile mici în grupuri de câte 30-50, așezați-le în ordine și legați-le capăt la capăt cu lanțuri groase, iar pe lanțuri să puneți scânduri. În felul acesta, ostașii dumneavoastră vor putea umbla ca pe uscat." Cao Cao i-a urmat sfatul. Rezultatul a fost evident. Navele de război legate cu lanțuri nu se mai mișcau la fel ca înainte pe valurile apei. Ostașii se simțeau pe ele ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
puneți scânduri. În felul acesta, ostașii dumneavoastră vor putea umbla ca pe uscat." Cao Cao i-a urmat sfatul. Rezultatul a fost evident. Navele de război legate cu lanțuri nu se mai mișcau la fel ca înainte pe valurile apei. Ostașii se simțeau pe ele ca pe uscat. Cao Cao era tare mulțumit. Consilierii lui i-au atras, însă, atenția: Navele sunt acum, într-adevăr, în perfectă ordine, dar va fi dezastru dacă sunt atacate cu foc." Cao Cao a râs
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
la navele de război ale lui Cao legate între ele cu lanțuri. A izbucnit imediat un incendiu puternic. Toatele navele s-au făcut scrum. Cao Cao a observat că toate cazărmile unde erau depozitate cerealele luaseră foc, fiind incendiate de ostașii trimiși înainte de Zhou Yu. Forțele aliate au lansat o ofensivă violentă. Trupele conduse de Cao Cao au suferit o înfrângere dezastruoasă, fiind nevoite să se retragă în nordul țării. Tactica "orașului nepăzit" În preajma secolului al II-lea e.n., pe teritoriul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Wu, aflate în permanență în conflicte militare. Zhuge Liang era comandantul-șef al armatei statului Shu. Într-o zi, regele statului Wei, aflând că orașul Xicheng din Shu, cu o poziție strategică importantă, era păzit doar de 10.000 de ostași, l-a trimis pe generalul Sima Yi să-l cucerească, în fruntea unei armate de peste 100.000 de oameni. Xicheng era în mare pericol. Nu mai avea timpul necesar să trimită după întăriri. Situația critică îl obligă pe Zhuge Liang
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de peste 100.000 de oameni. Xicheng era în mare pericol. Nu mai avea timpul necesar să trimită după întăriri. Situația critică îl obligă pe Zhuge Liang să găsească o soluție. După ce și-a frământat mintea, a ordonat tuturor civililor și ostașilor din oraș să se retragă într-un loc sigur și a așteptat sosirea oștii inamice cu toate porțile orașului larg deschise. Armata condusă de Sima Yi a încercuit Xicheng. Observând că pe zidurile de apărare nu era nici un ostaș și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
și ostașilor din oraș să se retragă într-un loc sigur și a așteptat sosirea oștii inamice cu toate porțile orașului larg deschise. Armata condusă de Sima Yi a încercuit Xicheng. Observând că pe zidurile de apărare nu era nici un ostaș și că în fața porții era doar un bătrân măturând strada, Sima Yi a rămas nedumerit. Uitându-se spre turnul porții, l-a văzut acolo pe vechiul său adversar, Zhuge Liang. Acesta, potrivindu-și hainele cu calm, s-a așezat în fața
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
spre turnul porții, l-a văzut acolo pe vechiul său adversar, Zhuge Liang. Acesta, potrivindu-și hainele cu calm, s-a așezat în fața unui guqin (un instrument muzical tradițional chinezesc cu coarde) și a început să cânte. Toți ofițerii și ostașii statului Wei au rămas cu gura căscată, neînțelegând cum poate cânta Zhuge Liang într-un moment atât de critic. În fața unui oraș cu porțile larg deschise și a unui comandant de armată cântând din guqin, experimentatul și vicleanul general Sima
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Tocmai în acel moment, a sesizat că ritmul melodiei interpretate de Zhuge Liang accelerează treptat, anunțând parcă venirea iminentă a unei furtuni. A bănuit că acesta ar putea fi semnalul unui contraatac și a ordonat celor peste 100.000 de ostași ai săi să se retragă. Astfel, Xicheng din Shu nu a fost cucerit, datorită faimoasei tactici a "orașului nepăzit" aplicată de celebrul strateg, Zhuge Liang. Bătălia de la Feishui La începutul secolului al IV-lea e.n., în urma destrămării puterii centralizate, pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
puternică dezvoltare economică și militară. În anul 383 e.n., pentru reunificarea Chinei, o armată de 870.000 de militari, condusă de Fu Jian, a pornit spre sud pentru a elimina statul Jin de Est, care avea numai 100.000 de ostași. Fu Jian a declarat cu aroganță: "Cu bicele aruncate de cavalerii mei, poate fi blocat un curs de apă. Oare Jin de Est ne poate sta în cale?" Suveranul statului Jin de Est a trimis imediat o armată cu un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
aroganță: "Cu bicele aruncate de cavalerii mei, poate fi blocat un curs de apă. Oare Jin de Est ne poate sta în cale?" Suveranul statului Jin de Est a trimis imediat o armată cu un efectiv de 80.000 de ostași, pentru a opune rezistență invaziei inamice. În același timp, trupele de avangardă ale armatei Qianqin ajungeau deja la Luojian, în imediata apropiere a capitalei statului Jin de Est. Comandanții armatei acestui stat, Xie Shi și Xie Xuan, au lansat, cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
statului Jin de Est, Xie Shi și Xie Xuan au decis să recurgă la tactica unei lovituri-fulger. Astfel, ei i-au trimis împăratului Fu Jian o scrisoare în care i-au cerut să-și retragă armata, pentru a lăsa loc ostașilor din cele două tabere să ducă, acolo, pe mal, bătălia decisivă. Crezând că inamicul putea fi atacat ușor atunci când traversa râul, Fu Jian a acceptat propunerea și a dat armatei sale ordin să se retragă. Ce s-a întâmplat apoi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
că inamicul putea fi atacat ușor atunci când traversa râul, Fu Jian a acceptat propunerea și a dat armatei sale ordin să se retragă. Ce s-a întâmplat apoi a depășit orice așteptări. Trupele sale din spate, formate în majoritatea din ostași de diferite etnii recrutați cu forța, au crezut că avangarda a pierdut bătălia și au început să fugă. Armata statului Jin de Est a traversat râul Feishui și a pornit atacul. Unii ostași ai lui Fu Jian au strigat cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
sale din spate, formate în majoritatea din ostași de diferite etnii recrutați cu forța, au crezut că avangarda a pierdut bătălia și au început să fugă. Armata statului Jin de Est a traversat râul Feishui și a pornit atacul. Unii ostași ai lui Fu Jian au strigat cu voce tare: "Suntem pierduți! Suntem pierduți!" Oastea lui Fu Jian a intrat în panică. Înspăimântați, ostașii au început să se calce în picioare. Fu Jian a fost rănit de o săgeată și a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
început să fugă. Armata statului Jin de Est a traversat râul Feishui și a pornit atacul. Unii ostași ai lui Fu Jian au strigat cu voce tare: "Suntem pierduți! Suntem pierduți!" Oastea lui Fu Jian a intrat în panică. Înspăimântați, ostașii au început să se calce în picioare. Fu Jian a fost rănit de o săgeată și a fugit cu gărzile personale. Pe drum, a vrut să facă o pauză. În acel moment, i s-a părut că aude vuietul vântului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
copil în vremurile acelea. Adică ce-ar fi, mă nene, să mânjim noi biscuiții cu porcăria asta, să facem un fel de senvișuri. În curtea școlii ieșiseră copiii de la semiinternat, băieții alergau după o minge spartă, fetele jucau „țară-țară, vrem ostași“, profesoarele nu se zăreau, dar era imposibil să nu fie și ele pe undeva, într-un loc mai însorit, croșetând și trecând în revistă meniurile casnice ale săptămânii. Știa foarte bine toate astea, avea semi-internatul în sânge, nici nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
cât să nimerim cu palmele în țâțicile fetelor, o baie în Prahova care-a lipit tricourile ude de țâțici, balegi de vacă, câini pribegi, meri înfloriți, bătăi cu perne în dormitoare, discotecă de la șapte la nouă, jocuri, țară, țară, vrem ostași! (pe cineeee? pe Nicoleetaaa!), uliul și porumbeii, baba oarba și mai știu eu câte și, în plus, poate bijuteria acelei tabere, o terasă lungă la parter unde săream seara pe fereastră (fără să miroasă nimic Stăneasca), o terasă pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
mai frumoși ani“ ai băiețelului În succesiunea anotimpurilor; chipul radios pe care șiroiau picăturile de ploaie, scalda la râu, datul cu săniuța pe dâmbul troienit, vânătoarea de păstrăvi, ca apoi imediat - sau În același timp, dacă așa ceva este posibil - Întoarcerea ostașilor de pe câmpurile de luptă europene, bidonul din mânuțele băiețelului, masca de gaze cu vizorul spart, de la marginea drumului. Și din nou nume, biografii. Întâlnirea văduvului Marko cu viitoarea lui nevastă, Sofia Rebrać originară din Komogovina, alaiul nunții, În chiuituri, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
desenată de mâna binecuvântată a Împărătesei, a Însemnat pentru mulți o revelație. După mărturia ofițierilor englezi din armata lui Denikin, se va lansa o ediție populară adresată „tuturor soldaților care știau carte“, menită să susțină moralul și așa labil al ostașilor, și, totodată, un gest de pioșenie Întru pomenirea sufletului muceniței Aleksandra Fiodorovna. Strânși În jurul focului, soldații se aciuiau pe lângă ofițerii care citeau cu o voce gravă prorocirile din Conspirație. În pauza dintre două cuvinte se auzea doar foșnetul fulgilor mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
sé-i sperie, céci Își fac cuib În céștile soldaților, sé le între puf În ochi! - Sé méturém pédurea că sé se odihneascé bine muncitorii. Nu vreau, Anatolii Macarovici, sé mai prindem hoții În pédure. Steagul nostru este pétat de sîngele ostașilor sovietici. Ei și-au vérsat sîngele că sé tréim noi astézi În pace. Și sé nu ne asupreascé jugul nedreptéții. Și voi, pionieri, purtați la gît o pérticicé din acest steag pe care ostașii sovietici l-au stropit cu sîngele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Steagul nostru este pétat de sîngele ostașilor sovietici. Ei și-au vérsat sîngele că sé tréim noi astézi În pace. Și sé nu ne asupreascé jugul nedreptéții. Și voi, pionieri, purtați la gît o pérticicé din acest steag pe care ostașii sovietici l-au stropit cu sîngele lor, ca sé tréiți voi astézi În pace. Șasa mergea În rînd aléturi de Misa Zaborov, care ținea de ațé doué baloane lungi. În megafon o voce felicită pe toaté lumea cu sérbétoarea Marelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
sé nu mai fie sfîrtecat de corbul negru al capitalismului! Sé veghem cu credințé somnul liniștit al Patriei Noastre! Așa cum au fécut pionierii-partizani, care și-au jertfit viața În iernile geroase În péduri și au luptat cot la cot cu ostașii eroi În Marele Rézboi Pentru Apérarea Patriei. Că cei care vor veni pe urma lor sé poaté tréi În pace și périnții voștri sé poaté munci Într-o țaré a pécii, unde nu sînt bombardate spitalele și grédinițele de copii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
mîncați pîine cu unt, si sé nu-i vedeți pe périnții voștri speriați, si sé nu vé între capitalistul În miez de noapte În casé că sé vé ia și ultima bucéțicé de la guré. De aceea și astézi mai lupté ostașii noștri În Afganistan, apérînd oamenii simpli de teroarea capitalisté, care vrea sé puné jugul pe ei. Ostașii sovietici Își Împart porția de mîncare cu oamenii simpli din Afganistan și-i ocrotesc pe cei séraci și nedreptéțiți de capitaliștii haini, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
între capitalistul În miez de noapte În casé că sé vé ia și ultima bucéțicé de la guré. De aceea și astézi mai lupté ostașii noștri În Afganistan, apérînd oamenii simpli de teroarea capitalisté, care vrea sé puné jugul pe ei. Ostașii sovietici Își Împart porția de mîncare cu oamenii simpli din Afganistan și-i ocrotesc pe cei séraci și nedreptéțiți de capitaliștii haini, care bombardeazé sate Întregi și omoaré femei și copii că voi. Ostașii noștri și oamenii simpli din Afganistan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
vrea sé puné jugul pe ei. Ostașii sovietici Își Împart porția de mîncare cu oamenii simpli din Afganistan și-i ocrotesc pe cei séraci și nedreptéțiți de capitaliștii haini, care bombardeazé sate Întregi și omoaré femei și copii că voi. Ostașii noștri și oamenii simpli din Afganistan se Împrietenesc și, chiar dacé nu Înțeleg limba, oamenii de acolo le vorbesc prin semne despre greutéțile lor și despre cruzimea capitalismului care-și ascute dinții că o fiaré. De aceea poporul din Afganistan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cînd ochii și ridicînd puțin capul, de parcé s-ar fi ferit sé vadé, chiar și așa, cu ochii Închiși, cu coatele Înfipte În cartea lui de citire. „Și pa-a-as cu pa-a-a-s/ Și ceas cu ce-a-a-s... s/ Croiau ostașii noștri drum/ Spre biruința de acum... Și pas cu pas/ Și ceas cu ceas/ Croiau ostașii noștri drum/ Spre biruința de acum...” Și pas cu pas Și ceas cu ceas Croiau ostașii noștri drum Spre biruința de acum. Își scoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]