361 matches
-
Selecționata de juniori U-19 a României a câștigat turneul internațional ''Roma Caput Mundi'', din Italia, la loviturile de departajare, cu 12-11, în fața Ungariei, sâmbătă, la Ostia, după ce la finalul timpului regulamentar scorul a fost egal, 0-0. Tricolorii, antrenați de Ovidiu Stângă, au câștigat pentru a treia oară competiția din regiunea Lazio, după edițiile din 2005 și 2007. Loviturile de departajare au fost executate în ordine: Roman
România a câştigat turneul de fotbal U-19 din Italia () [Corola-journal/Journalistic/76192_a_77517]
-
fost împodobite cu flori de hârtie și cu panglici. Telegraful român (23 decembrie 1899/4 ianuarie 1900) crede că primul brad împodobit a fost consemnat în anul 1605 la Strassbourg și era împodobit "cu bucăți de hârtie colorată, cu mere, ostii șazimeț, spumă de aur și zahăr". Multă vreme însă n-a fost admis pomul de Crăciun, prin 1642-1645 apărând o carte care denunța bradul ornat cu păpuși. Încă în 1785, baroneasa Oberkirch din Strassbourg consemna rezerva bisericii față de brazii "decorați
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
coincidență ce ar putea să stîrnească zelul hermeneutic al unui nou Beckett - postmodernist, probabil. Alex. Leo Șerban * Cîteva dintre formulele beckettiene merită măcar consemnate: Curiozitatea e părul zbîrlit de pe trupul obișnuinței noastre"; "animism intelectual"; "orgiastica bandă a bacantelor pe biciclete"; "ostia buzelor sale"; "Adolphe... un "poem" al hipersalivației"; "Gilberte e față de Albertine ceea ce reprezintă Sonata față de Septuor - un simplu experiment"; "acel pamflet prescurtat pe care-l numim insultă"...
Du côté de chez Proust by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/12120_a_13445]
-
revăzut un film vechi și Ťscandalosť la vremea lui, ca și acum, un film-parabolă care explorează limitele noastre, în contextul în care o minoritate, deține puterea absolută și o exercită discreționar: ultimul film al lui Pier Paolo Pasolini, - asasinat la Ostia, în preajma Romei în noaptea dinspre 1 spre 2 noiembrie 1975 -, inspirat de romanul omonim al Divinului marchiz, Marchizul de Sade, scris în timpul detenției sale la Bastilia în 1785, pierdut și regăsit după moartea acestuia. Regizorul, așa cum mărturisea într-un text
Pasolini și Sodoma modernă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9639_a_10964]
-
culoare într-un tablou. N-am suferit, pentru că eu însămi sânt țesută în suferință, n-am gândit, pentru că fac pane dintr-o altă gândire, din cugetarea fantastică de la rădăcinile lumii. Mesajul meu este încifrat în mine, sânt chiar eu, așa cum ostia este chiar Mântuitorul, iar cuvintele acestui mesaj, adresat numai ție, sânt degetele mele, buzele mele, șalele mele, splina și vertebrele și intestinul meu gros. Ce ciudat, să trăiești în istoria altcuiva, de parcă ai fi una dintre acele ființe visate, produse
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
lăsase adânc spintecată de cornul de taur al zeului, de câte ori nu se așezase, asemeni fecioarelor asiriene, în priapul de piatră care le era primul mire? De câte ori, îngenuncheată în fața bărbatului, mereu același preot ucigaș, întunecat și ne-ndurător, nu primise-ntre buze ostia unei messe pe dos, a unei liturghii negre și totuși ciudat de liniștitoare, căci nu era decât sfârcul sânului matern al cărui lapte-l supsese o dată cu voluptate. Da, toți bărbații erau unul singur și miile de șerpi tumefiați se confundau
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Pescuitul de noapte este și astăzi plin de suspans, peștele, atras ca vrăjit de lumina unei făclii, a unei lămpi de carbid sau a unei lanterne, era lovit în spinare cu o furculiță gigant, având coada de doi metri, denumită ostie. De multe ori, peștii cei mai mari, răniți pe spate, scăpau doar cu o cicatrice până la viitoarea confruntare. Un alt gen de pescuit pe care-l practicam noaptea era cel cu cârlige mari și peștișori vii îzvârlugi, chișcari, boiști) înfipți
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
alternativ brațele. Ne arăta fiecare mișcare cu puțina dexteritate pe care i-o Îngăduiau vîrsta și hainele Împovărătoare desenate de Întemeietorii unui ordin religios apărut În secolul XII. Ea mi-a arătat și cum să deschid gura ca să primesc prețioasa ostie, și atunci mi-am dat seama că avea proteză. „Iisus e atît de grăbit să te cunoască Încît nu mai poate aștepta“, mi-a spus ea, precizînd că sfînta taină Își va vădi efectele cînd ostia va ajunge din gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
gura ca să primesc prețioasa ostie, și atunci mi-am dat seama că avea proteză. „Iisus e atît de grăbit să te cunoască Încît nu mai poate aștepta“, mi-a spus ea, precizînd că sfînta taină Își va vădi efectele cînd ostia va ajunge din gură În stomac. Decisese că Îmi voi face prima comuniune cu un an mai devreme, Împreună cu băieții din clasa superioară. Se temea cumva, dată fiind ceea ce numea În fața părinților mei și În prezența mea „excepționala maturitate a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
orice nelegiuire!“. Ne-a poftit să venim după el la confesional, unde avea să anuleze acțiunile prin care fuseserăm dați În seama puterii diavolului. Familia mea locuia la Avignon, iar eu mi-am făcut prima comuniune În bazilica Notre-Dame-des-Doms, unde ostiile au fost sfințite pe un altar care mai slujise și la patru sau cinci papi. Tata părea la fel de impresionat ca mine. Bunica din partea mamei era și ea acolo. În fiecare an, debarcam la ea la Începutul vacanței de vară, precum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
unesc și se oferă Tatălui Veșnic“. Ar fi trebuit oare să merg la Împărtășanie Împreună cu Maryse Înainte să plecăm spre Simiane? Mama și-ar fi spus: „gurile lor se Întîlnesc, dinții lor se ating, limbile lor au păstrat gustul sfintei ostii, mîinile lui François peste pieptul Marysei sînt mîinile lui Hristos“. Pasajul cu dinții care adăpostesc trupul lui Hristos este luat dintr-o carte destul de veche a tatei, cea pe care a publicat-o cînd mama era Însărcinată cu mine, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
oferea inteligența, dar mai Îmbucurătoare. Adevăratul tabernacol, Îmi spuneam eu, ascultînd chemările trupului - o expresie care Îmi amintea de una din cărțile copilăriei mele, Chemarea străbunilor -, adevăratul tabernacol n-o fi cumva sutienul acelor tinere femei, conținînd atît de delicioase ostii? Una din ultimele mele descoperiri era Bazooka Bar, care avea o sală imensă În partea din spate, servind drept dancing, abia luminată de un tonomat multicolor care strălucea În fundul sălii, la fel de emoționant pentru mine ca și candelele cu ulei care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Bar era camera surorilor mele? — Să nu ne ambalăm, totuși! Ai vorbit de biserică și de tabernacol, dar nu te crede totuși mai Îndrăzneț decît ești. Ți-aș putea cita fantasmele unuia dintre semenii dumitale, care visa să introducă o ostie În vaginul celei cu care era pe atunci, o ostie consacrată, bagă de seamă, e un amănunt pe care ești În stare să-l apreciezi - pentru ca glandul să fie cumva acoperit ca de o pălărie la momentul penetrării. Vezi bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Ai vorbit de biserică și de tabernacol, dar nu te crede totuși mai Îndrăzneț decît ești. Ți-aș putea cita fantasmele unuia dintre semenii dumitale, care visa să introducă o ostie În vaginul celei cu care era pe atunci, o ostie consacrată, bagă de seamă, e un amănunt pe care ești În stare să-l apreciezi - pentru ca glandul să fie cumva acoperit ca de o pălărie la momentul penetrării. Vezi bine că mai sînt destule progrese pe care să nu le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
vrea să te asociezi cu mine și cu Curtius Atticus? — Atticus? exclamă Libo stupefiat. Care Atticus? Bancherul? — Chiar el, încuviințează Gallus. Tu te-ai ocupa de transport, el are firme de import export ale căror linii comerciale ajung până în Alexandria, Ostia, Narbo, Massilia, Gades, Cordoba, Lugdunum, Damasc și în nenumărate alte puncte în interiorul sau în afara imperiului... Scribonius Libo cumpănește adânc. — Și tu? întreabă precaut. — Eu m-aș ocupa de desfacerea produselor în Italia. Nu-i mai spune de afacerile cu Trio
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
obiceiul ei, cu vorbe mincinoase. Au plecat acasă prelungind călătoria cu un periplu prin Grecia și Asia Mică, unde numele lui Herodes cel Mare este încă venerat până și de greci. Iar el, fără știrea nimănui, s-a îmbarcat la Ostia pe prima corabie și a pornit în căutarea iubirii vieții lui. Voia s-o întâlnească, să se căsătorească în secret cu ea și să fugă în lume până s-ar fi istovit mânia principelui. Dar n a mai găsit-o
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
puțin imprudent scriind scrisoarea aceea...” „Treaba e foarte simplă, domnule conte”, răspundea vocea francezului, „acest domn Bramanti scrie un articol Într-o revistă pe care noi toți o stimăm, unde Îi ironizează destul de grosolan pe unii luciferieni care ar fura ostii fără măcar să creadă În prezența reală, pentru a scoate bani și, gara-gara, tot așa. Bon, acuma toți cunosc că unica Eglise Luciferienne recunoscută e aceea la care eu sunt un umil Tauroboliast și Psihopomp, și se știe, știți, că Biserica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
și, gara-gara, tot așa. Bon, acuma toți cunosc că unica Eglise Luciferienne recunoscută e aceea la care eu sunt un umil Tauroboliast și Psihopomp, și se știe, știți, că Biserica mea nu face satanism vulgar și nu face ciorbă din ostii și chisăliță, cum șanonicul Docre de la Saint-Sulpice. Eu În scrisoare am spus că nu suntem satanici vieux jeu, adoratori du Grand Tenancier du Mal, și că nu avem nevoie să facem simierii de Biserica din Roma, cu toate acele borcănele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
asta e abece-ul magiei negre...” „Și atunci toți cei care mor de ciroză e drăguțul de Boutroux de vină, mă faci să râd!” „Atunci ia povestește-mi ce s-a Întâmplat la Lyon În cele două săptămâni... Capela profanată, ostia cu tetragramaton, Boutroux al dumitale cu o robă roșie cu crucea pusă răsturnat și madame Olcott, ghicitoarea sa personală, peuchère, ca să nu-i zic altfel, care-i apare tridentul pe frunte, și potirele goale care se umplu singure cu sânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
sau mai bine zis Întredeschide, porțile aproape legendarei incinte Les Cinq Saveurs, chiar În spatele Panteonului. Imobilul e primitor și modest. Plata prealabilă a unei sume modeste oferă eventualului consumator cinci alternative: un cubuleț de zahăr, un cub de aloe, o ostie de vată, o coajă de grepfrut și un granum salis. Articolele apar enumerate În primul meniu oferit nouă spre consultare Într-un oarecare cabinet bibliographique al orașului și portului Bordeaux. La Început, alegerea unuia te priva de accesul la celelalte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
a lui Isuus ? E prea tîrziu să se audă pasul cadențat al iertării din gură În gură. Din adîncul icoanelor răzbat sunetele unei orchestre de molii, interpretînd un menuet după care dansează mironosițele zilei de joi. Solomonarii taie-n genunchi ostia cum pe o bucată de slană. Se aude șuieratul de cîine asmatic al Iudei. Descos mai departe timpul, curăț poligrafulgraful de strechea iepelor... Nu am liniște pînă ce secțiunea de aur nu va mugi ca un bivol prins cu picioarele
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
mic, de neauzit, că se putea închide într-un expir. vrei tu? vrei tu să fii lintiță pe apă iar eu să te port lin, somnolent? vrei tu să fii țipăt tăcut iar eu să te înghit ca pe-o ostie? vrei tu să fii roz-violet iar eu să te-ating, să te-nviu cu o rază? vrei tu să fii noapte smolită iar eu să te albesc, să te desferec de piei? vrei tu să fii tăcere de piatră iar eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
Asiaticus cedă, ca și cum ar fi aruncat un os unui câine. — Așa vom face. Încuviințase atât de repede pentru că îi venise în minte că ambarcațiunea putea folosi la ceva ce nimeni nu bănuia. Într-adevăr, avea să fie dusă în portul Ostia - viitorul port Claudius -, unde urma să fie scufundată pentru a întări cheiul. În acea zonă Asiaticus poseda terenuri, și avea să câștige enorm de pe urma noului port. Saturninus continuă să atace, agitându-și codexul: — Templul egiptean, otrava aceea din inima Romei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
râse în sinea lui de precauția inutilă a Împăratului, care lăsase povara imensă și puterea decisivă a acelei funcții pe umerii a doi oameni. Sacerdotul templului isiac de la Iunit Tentor În acele zile de ianuarie, în ciuda mării neprielnice, în portul Ostia debarcă un bărbat trimis în taină de templul de la Iunit Tentor, unde Împăratul pusese să fie pictate imensele panouri de astronomie magică. Se numea Apollonius și era sacerdot. Callistus află de venirea acestuia, și tocmai lui - omul despre care întregul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
trăiesc la castel până aveam să-mi găsesc o locuință în exterior, adăugând că ținea să-mi continuu, cu același zel, studiile și predarea. A luat apoi de pe masă o carte minusculă pe care a depus-o ca pe o ostie pe palma mea deschisă. Deschizând-o, am descoperit că era scrisă în arabă. — Citește cu voce tare, fiule! M-am executat, răsfoind paginile cu nesfârșite precauții: — Carte a rugăciunii ceasurilor... încheiată în 12 septembrie 1514... în orașul Fano, sub egida
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]