1,360 matches
-
Hârșova), Seimenii Mari, Seimenii Mici, Cochirleni, Rasova (plasa Megidie), Mârleanu, Beilic, Oltina, Satu Nou, Bugeac, Ostrov, Coslugea (plasa Silistra Nouă)"1287. Noile localuri de școală "sunt solide, frumose, încăpătore, corespundând în total necesităților școlei"1288. În aceste condiții, școlile din Ostrov, Beilic și Dăieni "pot servi de model în veri-care comună rurală a țărei", iar cele din comunele: Bugeac, Coslugea, Satul Nou, Seimenii Mici, Gârliciu și Ostrov, din plasa Hârșova, "se pot număra între cele mai bune edificii școlare rurale"1289
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
solide, frumose, încăpătore, corespundând în total necesităților școlei"1288. În aceste condiții, școlile din Ostrov, Beilic și Dăieni "pot servi de model în veri-care comună rurală a țărei", iar cele din comunele: Bugeac, Coslugea, Satul Nou, Seimenii Mici, Gârliciu și Ostrov, din plasa Hârșova, "se pot număra între cele mai bune edificii școlare rurale"1289. De asemenea, existau "localuri bune pentru școle" la Cuzgun, Caranlâk și Topolog. În satele Caranlâk și Topolog "locuitorii români (...) așteptă învățătorii ce le-am promis și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
începuseră și se aflau în plină desfășurare. La Almaliu, Canlia și Parakioi "construcțiunile vor începe cu primele zile de primăvară"1291. În orașele Hârșova și Mangalia existau câte două școli, o școală de băieți și una de fete. În orașul Ostrov, în "edificiul terminat anul trecut" funcționa și școala de băieți și cea de fete1292. În orașul Constanța exista "numai un local pentru școla de băeți; școlei de fete și se închiriază o casă particulară"1293. În schimb, în orașele Medgidia
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
efectuate până acum sunt mici"1358. Dificultăților financiare li se adăugau cele legate de "personalul tehnic (...) insuficient"1359. În aceste condiții, "lucrările anul acesta nu se vor putea esecuta de cât în trei puncte și anume la Constanța, Mangalia și Ostrov"1360. În lunile februarie-martie ale anului 1882 era publicat în paginile săptămânalului Farul Constanței raportul înaintat de către "medicul primar" al județului Constanța, Ioachim Drăgescu, ministrului de Interne 1361. Încă de la începutul raportului său, Ioachim Drăgescu menționa faptul că "districtul Constanța
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
greci, 400 armeni, 300 ruși, 300 evrei și 300 de alte naționalități 1367. Conform datelor prezentate de către medicul Ioachim Drăgescu, populația orașului Constanța era, în anul 1881, de aproximativ 5 000 de locuitori 1368. În același an, orașele Cernavodă și Ostrov aveau o populație de circa 2 000 de locuitori, în timp ce, Hârșova avea puțin peste 1 900 de locuitori 1369. Populația orașelor Mangalia și Medgidia se ridica puțin peste cifra de 1 000 de locuitori. Populația orașului Constanța se compunea din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și 144 locuitori de alte naționalități 1370. În anul 1881 în orașul Cernavodă locuiau: 686 de români, 425 tătari, 350 greci, 345 turci, 140 bulgari și 55 persoane de alte naționalități 1371. În același an, marea majoritate a locuitorilor orașului Ostrov erau români. Astfel, alături de cei 1 864 de români, aici locuiau: 44 de bulgari, 28 turci, 25 evrei și 25 armeni 1372. La Hârșova cei mai numeroși locuitori erau tot românii. Comunitatea românească de aici cuprindea, în anul 1881, un
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
3 088 de locuitori, din care: 1 640 erau români, 638 turci, 224 tătari, 210 bulgari, 32 găgăuzi. După desființarea județului Silistra Nouă, la 20 martie 1879, s-a integrat în cadrul județului Constanța, plasa Silistra Nouă având reședința în orașul Ostrov și cuprinzând comunele: Almalâu, Aliman, Asarlâc, Bugeac, Batramdede, Beilic, Canlia, Caranlâc, Carvan, Cuzgun, Dobromir, Esekioi, Enișemlia, Gârlița, Ghiuvegea, Haimankioi, Lipnița, Mârleanu, Oltina, Parakioi, Regep-Cuiusu și Satul Nou. Dintre acestea, 21 erau comune rurale, în timp ce Ostrov și Cuzgun erau comune urbane
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Nouă având reședința în orașul Ostrov și cuprinzând comunele: Almalâu, Aliman, Asarlâc, Bugeac, Batramdede, Beilic, Canlia, Caranlâc, Carvan, Cuzgun, Dobromir, Esekioi, Enișemlia, Gârlița, Ghiuvegea, Haimankioi, Lipnița, Mârleanu, Oltina, Parakioi, Regep-Cuiusu și Satul Nou. Dintre acestea, 21 erau comune rurale, în timp ce Ostrov și Cuzgun erau comune urbane 1426. Orașul Ostrov, reședința plășii Silistra Nouă, era așezat pe malul Dunării, în apropierea frontierei româno-bulgare, la aproximativ 5 km de orașul Silistra. La sfârșitul secolului al XIX-lea, orașul avea 752 de case, majoritatea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
comunele: Almalâu, Aliman, Asarlâc, Bugeac, Batramdede, Beilic, Canlia, Caranlâc, Carvan, Cuzgun, Dobromir, Esekioi, Enișemlia, Gârlița, Ghiuvegea, Haimankioi, Lipnița, Mârleanu, Oltina, Parakioi, Regep-Cuiusu și Satul Nou. Dintre acestea, 21 erau comune rurale, în timp ce Ostrov și Cuzgun erau comune urbane 1426. Orașul Ostrov, reședința plășii Silistra Nouă, era așezat pe malul Dunării, în apropierea frontierei româno-bulgare, la aproximativ 5 km de orașul Silistra. La sfârșitul secolului al XIX-lea, orașul avea 752 de case, majoritatea locuitorilor săi fiind români. La Ostrov existau două
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1426. Orașul Ostrov, reședința plășii Silistra Nouă, era așezat pe malul Dunării, în apropierea frontierei româno-bulgare, la aproximativ 5 km de orașul Silistra. La sfârșitul secolului al XIX-lea, orașul avea 752 de case, majoritatea locuitorilor săi fiind români. La Ostrov existau două școli primare, una de băieți și alta de fete, frecventate de către 320 de elevi. Biserica ortodoxă din Ostrov avea hramul "Sf. Nicolae" fiind construită în anul 1861. Din anul 1880 până în 1891 în orașul Ostrov a staționat un
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de orașul Silistra. La sfârșitul secolului al XIX-lea, orașul avea 752 de case, majoritatea locuitorilor săi fiind români. La Ostrov existau două școli primare, una de băieți și alta de fete, frecventate de către 320 de elevi. Biserica ortodoxă din Ostrov avea hramul "Sf. Nicolae" fiind construită în anul 1861. Din anul 1880 până în 1891 în orașul Ostrov a staționat un regiment de infanterie al armatei române. Începând din anul 1891 în cazarma "Traian" din localitate a staționat un batalion de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
fiind români. La Ostrov existau două școli primare, una de băieți și alta de fete, frecventate de către 320 de elevi. Biserica ortodoxă din Ostrov avea hramul "Sf. Nicolae" fiind construită în anul 1861. Din anul 1880 până în 1891 în orașul Ostrov a staționat un regiment de infanterie al armatei române. Începând din anul 1891 în cazarma "Traian" din localitate a staționat un batalion de infanterie 1427. Populația orașului se cifra, la sfârșitul secolului al XIX-lea, la aproximativ 3 000 de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
secolului al XIX-lea, la aproximativ 3 000 de locuitori, din care: circa 2 800 erau români. De altfel, populația plășii Silistra Nouă era de aproximativ 30 000 de locuitori. Comuna urbană Cuzgun era situată la 38 de km de Ostrov și avea 322 de case, 45 de bordeie și 17 străzi "rău pavate și mai rău întreținute". La sfârșitul secolului al XIX-lea, localitatea avea 1 352 de locuitori, din care 1 318 români. Biserica ortodoxă din Cuzgun avea hramul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
județului Constanța i-a numit în consiliul comunal pe domnii Abdul Megid și Ghepsi Abdulah. Primar al comunei Tatlageac a fost desemnat domnul Numan Bekir. În plasa Hârșova "s-au validat alegerile la următorele comune: Gârliciu, Groapa Ciobanului, Șiriu, Ghizdărești, Ostrov, Urumbei Topalu, Calfa Dăieni și Topolog"1457. În comuna Gârliciu au fost aleși consilieri comunali domnii: Gheorghe Grosu, Vasile Efrim, Toader Potlog, Ștefan Necula și Stan Știrbu 1458. Pentru completarea consiliului communal, Remus Opreanu, prefectul județului Constanța, i-a numit
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Condrat, Listrat Grigore și Lazăr Simion 1461. Pentru completarea consiliului comunal, prefectul județului Constanța i-a numit în componența acestuia pe domnii Serghei Malafei și Feclist Liser. Primar al comunei Ghizdărești a fost numit domnul Mihail Condrat. În comuna rurală Ostrov, aparținând plășii Hârșova, au fost aleși consilieri comunali domnii: Iordache Angheluță, Niță Gheață, Hagi Apostol, Culia Oancea și Ion Sultan 1462. Alături de aceștia, prefectul județului Constanța, i-a numit consilieri comunali pe domnii Vasile Dache și Curt Emin. Primar al
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
plășii Hârșova, au fost aleși consilieri comunali domnii: Iordache Angheluță, Niță Gheață, Hagi Apostol, Culia Oancea și Ion Sultan 1462. Alături de aceștia, prefectul județului Constanța, i-a numit consilieri comunali pe domnii Vasile Dache și Curt Emin. Primar al comunei Ostrov a fost numit domnul Hagi Apostol. Alegerile desfășurate în comuna Urumbei au avut ca rezultat desemnarea ca membrii ai consiliului comunal a domnilor: Ilie Șerbănescu, David Mirică, Radu Moldoveanu, Iosif Trâmbițașu și Alil Zechea 1463. Alături de aceștia, prefectul județului Constanța
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
997 erau români, 7 789 bulgari, 2 400 turci, 1 156 tătari, 219 greci, 559 țigani, 34 armeni, 32 germani, 14 evrei, un albanez, un italian, 15 locuitori proveniți din Austro-Ungaria, 19 sârbi, 4 ruși și 2 polonezi 2579. Orașul Ostrov aparținând plășii Silistra Nouă avea o populație de 2 789 de locuitori din care 2 492 erau români. Alături de populația românească în Ostrov locuiau: 25 de turci, 4 tătari, 79 de bulgari, 73 greci, 18 germani și 7 armeni 2580
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
albanez, un italian, 15 locuitori proveniți din Austro-Ungaria, 19 sârbi, 4 ruși și 2 polonezi 2579. Orașul Ostrov aparținând plășii Silistra Nouă avea o populație de 2 789 de locuitori din care 2 492 erau români. Alături de populația românească în Ostrov locuiau: 25 de turci, 4 tătari, 79 de bulgari, 73 greci, 18 germani și 7 armeni 2580. Conform datelor prezentate în raportul întocmit de către prefectul județului Constanța la începutul anului 1903, populația județului era de 61 561 de locuitori în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Tortoman 2595. Plasa Mangalia cuprindea comunele rurale: Agemler, Azaplar, Caraomer, Cavaclar, Cazil-Murat, Chiragi, Edilchioi, Enghez, Gheringec, Musurat și Osmancea, Osmanfacî, Sarighiol, Tatlageac, Topraisar și Tuzla 2596. Plasa Hârșova cuprindea, în anul 1903, următoarele comune rurale: Calfa, Ciobanu, Dăieni, Gârliciu, Ghizdărești, Ostrov, Saraiu, Șiriu, Topalu, Topolog și Urumbei 2597. Plasa Silistra Nouă, situată în sud-vestul județului Constanța, cuprindea, la începutul anului 1903, următoarele comune rurale: Almalău, Aliman, Asarlâc, Bugeac, Bairam-dede, Beilic, Canlia, Caranlâc, Carvan, Dobromir, Esechioi, Enișemlia, Gârlița, Ghiuvegea, Hairanchioi, Lipnița, Mârleanu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
2630. Rețeaua telefonică urma "să deservească toate comunele urbane și rurale din județ"2631, fiind construită de către Direcția Generală a Poștelor și Telegrafelor. Astfel, în anul 1901 au fost realizate liniile telefonice: Hârșova (subprefectură) Ciobanu, Ciobanu Gârliciu, Gârliciu Dăieni, Dăieni Ostrov și Șiriu Cartal. Postul telefonic din localitatea Cartal nu a fost, însă, pus în funcțiune din cauza lipsei personalului necesar. În anul 1902 au fost realizate liniile telefonice: Medgidia (subprefectură) Mahmud-Cuiusu, Mahmud-Cuiusu Enigea, Enigea Cocargea, Enigea Ghiolpunar, Ghiolpunar -Enișemlia, Ostrov Urumbei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Dăieni Ostrov și Șiriu Cartal. Postul telefonic din localitatea Cartal nu a fost, însă, pus în funcțiune din cauza lipsei personalului necesar. În anul 1902 au fost realizate liniile telefonice: Medgidia (subprefectură) Mahmud-Cuiusu, Mahmud-Cuiusu Enigea, Enigea Cocargea, Enigea Ghiolpunar, Ghiolpunar -Enișemlia, Ostrov Urumbei, Urumbei Topolog și Enișemlia Asarlâc. Atât postul telefonic de la Ghiolpunar, cât și cel din Enișemlia, nu au fost puse în funcțiune. La Ghiolpunar acest lucru nu a fost posibil din lipsă de personal, iar la Enișemlia, ca urmare a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
arăta că în anul 1902 "efectivul companiei de jandarmi rurali (...) a fost de un căpitan, un sergent-major, 8 sergenți și 40 de jandarmi"2633. Acest efectiv era repartizat în 8 secțiuni cu sediile la: Constanța, Caramurat, Hârșova, Topolog, Medgidia, Mangalia, Ostrov și Enișemlia. Fiecare secțiune avea un sergent și 5 jandarmi, La începutul anului 1903 toate secțiunile jandarmeriei rurale din județul Constanța aveau instalat telefon. Prefectul județului Constanța aprecia că numărul jandarmilor rurali este mic, opinând că "ar trebui să avem
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
orașului Mangalia nu dispunea de fondurile necesare pentru exproprieri. Scarlat Vârnav aprecia că statul trebuia să finanțeze realizarea unui dig de protecție și a unui port la Mangalia, astfel, "încetul cu încetul, acel oraș va recăpăta viață"2688. În orașul Ostrov, reședința plășii Silistra Nouă, s-au făcut "lucrări importante de pavaj și de șoseluire a drumurilor"2689. Sediul primăriei orașului Ostrov se afla într-o clădire încăpătoare amplasată în mijlocul unui parc și aflată în proprietatea statului român. În anul 1903
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
protecție și a unui port la Mangalia, astfel, "încetul cu încetul, acel oraș va recăpăta viață"2688. În orașul Ostrov, reședința plășii Silistra Nouă, s-au făcut "lucrări importante de pavaj și de șoseluire a drumurilor"2689. Sediul primăriei orașului Ostrov se afla într-o clădire încăpătoare amplasată în mijlocul unui parc și aflată în proprietatea statului român. În anul 1903, în oraș existau două școli primare, una de băieți și alta de fete. În schimb, biserica era veche și avea nevoie
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
clădire încăpătoare amplasată în mijlocul unui parc și aflată în proprietatea statului român. În anul 1903, în oraș existau două școli primare, una de băieți și alta de fete. În schimb, biserica era veche și avea nevoie de reparații urgente. Orașul Ostrov nu dispunea nici de abator și nici de hală pentru comercializarea cărnii. Referindu-se la orașul Cernavodă, Scarlat Vârnav, prefectul județului Constanța, aprecia că "străzile sale sunt largi, drepte, bine șoseluite și bine plantate"2690. De asemenea, "toate localurile comunale
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]