712 matches
-
Tecuci, ce cuprinde numele călărașilor și dajdiile lor în bani pe ținut, document fără dată, dar ce pare a fi de pe timpul domniei lui Gheorghe Duca, întâlnim, alături de alți asemenea slujbași, adică de călărași de prin satele ținutului, pe „Simion ot Umbrărești”, desigur cel cu dania din satul Ivești, înscris în unitatea militară zisă „Suta Dabijii căpitanul”, pe „Necula ot Umbrărești”, în aceeași formațiune călărășească, și pe alții de aici, precum: „Grozav să Brateg (fratele ? său) ot Boziești”, de asemenea din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fi de pe timpul domniei lui Gheorghe Duca, întâlnim, alături de alți asemenea slujbași, adică de călărași de prin satele ținutului, pe „Simion ot Umbrărești”, desigur cel cu dania din satul Ivești, înscris în unitatea militară zisă „Suta Dabijii căpitanul”, pe „Necula ot Umbrărești”, în aceeași formațiune călărășească, și pe alții de aici, precum: „Grozav să Brateg (fratele ? său) ot Boziești”, de asemenea din „Suta Dabijii căpitanul”, „Mihăilă ot Umbrărești și pe Lazăr ot Umbrărești și Buculeiu ot tam”, adică tot de acolo
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
satele ținutului, pe „Simion ot Umbrărești”, desigur cel cu dania din satul Ivești, înscris în unitatea militară zisă „Suta Dabijii căpitanul”, pe „Necula ot Umbrărești”, în aceeași formațiune călărășească, și pe alții de aici, precum: „Grozav să Brateg (fratele ? său) ot Boziești”, de asemenea din „Suta Dabijii căpitanul”, „Mihăilă ot Umbrărești și pe Lazăr ot Umbrărești și Buculeiu ot tam”, adică tot de acolo, dar în „Suta lui Pohrib”. Unii dintre acești călărași sunt întâlniți și ca martori la diferitele vânzări
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dania din satul Ivești, înscris în unitatea militară zisă „Suta Dabijii căpitanul”, pe „Necula ot Umbrărești”, în aceeași formațiune călărășească, și pe alții de aici, precum: „Grozav să Brateg (fratele ? său) ot Boziești”, de asemenea din „Suta Dabijii căpitanul”, „Mihăilă ot Umbrărești și pe Lazăr ot Umbrărești și Buculeiu ot tam”, adică tot de acolo, dar în „Suta lui Pohrib”. Unii dintre acești călărași sunt întâlniți și ca martori la diferitele vânzări din satele vecine, ei constituind ceea ce se consemna în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în unitatea militară zisă „Suta Dabijii căpitanul”, pe „Necula ot Umbrărești”, în aceeași formațiune călărășească, și pe alții de aici, precum: „Grozav să Brateg (fratele ? său) ot Boziești”, de asemenea din „Suta Dabijii căpitanul”, „Mihăilă ot Umbrărești și pe Lazăr ot Umbrărești și Buculeiu ot tam”, adică tot de acolo, dar în „Suta lui Pohrib”. Unii dintre acești călărași sunt întâlniți și ca martori la diferitele vânzări din satele vecine, ei constituind ceea ce se consemna în epocă prin expresia oamenii buni
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Suta Dabijii căpitanul”, pe „Necula ot Umbrărești”, în aceeași formațiune călărășească, și pe alții de aici, precum: „Grozav să Brateg (fratele ? său) ot Boziești”, de asemenea din „Suta Dabijii căpitanul”, „Mihăilă ot Umbrărești și pe Lazăr ot Umbrărești și Buculeiu ot tam”, adică tot de acolo, dar în „Suta lui Pohrib”. Unii dintre acești călărași sunt întâlniți și ca martori la diferitele vânzări din satele vecine, ei constituind ceea ce se consemna în epocă prin expresia oamenii buni, adică foarte probabil conducători
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mărturie dată la mâna vornicului Ionașco Balș, cumpărătorul Durăștilor, sat aflat în hotar cu Trohăneștii, la sud, și cu Drăgăneștii, la nord, la categoria indicată întâlnim pe un „Ionașco sin (fiu) lui Dima din Boziești”, pe Andronic și Constantin Corpaci „ot tam”, deci tot de acolo, și pe Furduiu și Simion Bobocea, și Dumitru, fiul lui Simion hânsar, Dragomir, ginerele lui Mihăilă, și David, toți pomeniți în respectiva scrisoare de mărturie ca fiind din satul Boziești, deși în zapisele întocmite anterior
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de Umbrărești”. La rândul său, Lupu Costache „ce-au fost vistiernic”, unul din fiii lui Gavriliță, cumpără și face zapis în ziua de 9 iunie 1695 pe un pogon și un sfert de vie la Țifești de la „Dănăilă, sin Irimie ot Umbrărești, nepot lui David”, tot din Umbrărești. Cine erau acești oameni care fac danii sau vânzări în alte sate decât baștina lor, ori care apar ca martori la vânzări din satele vecine și ce statut social-politic aveau ei ? Întrebarea se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
inginer hotarnic, documentele relevându-ni-1 în această postură de foarte multe ori. Prin cumpărături, își va extinde stăpânirea de la Umbrărești cu unele terenuri cum au fost: Bordeiul, pe valea Gerului, 35 stânjeni de moșie cumpărați, în octombrie 1794, în „moșia Tamășenilor ot ținutul Tecuciului, de lângă Umbrărești” de la trei frați cu numele de familie Soare și cu prenumele Arhire, Ștefan, Radu, probabil urmași ai Corpăceștilor, precum și mulți stânjeni din partea de sud a Umbrăreștilor, de la răzeșii din Sinești. Alte cumpărături înscrise în „sămi” sunt
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
averii soției sale, sluga lor, Gheorghe Șanoiu, îl înștiințează despre situația morilor din satele „de margine dinspre țara Muntenească, la care s-au măcinat atâta mulțime de zaharea la morile dmmitale: trii suti optusprezeci kile s-au măcinat la morile ot Dimăceanca, douăzăci de kile s-au măcinat la morile cele vechi, patruzeci de kile s-au măcinat la Umbrărești”. Din zapisul dat, la data de 10 ianuarie 1686, la mâna marelui paharnic pe atunci Vasile Costache, prin care Ion și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
numele propriu (Năstase, Dima, Manea) rangurile ostășești de mai sus. Scriitorul zapisului din 1664, prin care sătenii din Umbrărești fac danie vadul lor de moară hatmanului Neculai Racoviță, este „Necula vătah de hânsari din satul Umbrărești”. În documentul intitulat Catastiv ot volost Tecuci za călărași, za dajdii, deci o evidență a călărașilor din ținutul Tecuci cu dările lor, întâlnim pe călărașii Grozav cu Brateg din Boziești, Simion din Umbrărești, Iosup din Umbrărești, Necula din Umbrărești (probabil scriitorul zapisului de mai sus
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în câteva cazuri pe un Ion Diac. De exemplu, pe 9 iunie 1674, când „Ene, ficioru Cazacului din Umbrărești”, vinde lui Ionașco Balș „o vie de cumpărătură la sat la Spărieți”, ținutul Putna, la urmă citim: „și eu, Ion diacul ot (din) Boziești, am scris”. La fel, zapisele din 29 iunie, 29 iulie 1678 poartă aceeași mențiune, „Eu, diacul Ion ot (din) Boziești, am scris”. Anul anterior, 1677 august 5, un zapis de transmitere de stăpânire din același sat Durăști are
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lui Ionașco Balș „o vie de cumpărătură la sat la Spărieți”, ținutul Putna, la urmă citim: „și eu, Ion diacul ot (din) Boziești, am scris”. La fel, zapisele din 29 iunie, 29 iulie 1678 poartă aceeași mențiune, „Eu, diacul Ion ot (din) Boziești, am scris”. Anul anterior, 1677 august 5, un zapis de transmitere de stăpânire din același sat Durăști are în final numele altui scriitor de zapise, el fiind „Calodi, pisar din Boziești”. În grupul actelor privind vânzarea satului Durăști
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ca sub acest nume să se ascundă același „Ion diac de Boziești”, scrisul respectivelor acte fiind izbitor de asemănător, poate chiar identic. O rezervă se impune prin faptul că, în zapisul din 1677, încheierea diferă ca formulă: „scrie Calodi, pisar ot Boziești” față de „Și eu, Ion diacul de Boziești, am scris”. Rămâne ca un grafolog să lămurească această problemă. Oricum, prezența unuia sau a doi dieci la Boziești, în acest timp, este un lucru deosebit în peisajul documentar al știutorilor de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Totuși, foarte cuvioasă / Va răspunde dumneaei. / Și răspunsul a venit / Prompt, cum nu l‐ ar fi gândit: / ‐ Dragă, ai dreptate mare,/ Prost arăt la‐nfățișare / Foile‐mi abia se țin / Și pătate sunt din plin,/ Iar coperta mâzgălită / Peste t ot și jerpelită ! ... / Dar te‐ai fost, tu, întrebat / Mâini prin câte am umblat?/ Ochi câți s‐ au plecat pe mine / ʹN clipe grele ori senine? / Unii poate‐ au plâns pe pagini / Ca și toamna prin paragini ,/ Precum alții‐or fi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
perioada 1913 ‐1919 și după cum se spune în „Cuvânt înainte” își propunea, ca și revista „Ion Creangă”, să strângă „felurite mărturii scrise ale trecutului nostru, documente, inscripțiile, însemnările și altele - care nu zugrăvesc de cele mai multe ori decât o viață t ot românească.” Redacția și administrația în Bârlad, strada Cor bului. Administratorul revistei era V.C. Nicolau. Revista preconiza un Institut pentru Studiul Europei Sud‐estice și a realiza, în parte, un Muzeu regional de istorie și etnografie al Tutovei (Din Revista „Miron
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
spaniolilor care au ales-o urgent din galantarul internetului la modica sumă de aproape un milion de euroi. Și ce dacă frunza asta o mai purtau și alții de prin lumea mare, aceia nu cunoșteau chichirezul frunzei Elenei de România ot Pleșcoi, pe când a lor costa șaptezeci și cinci de cenți adică mai puțin de un euro, ea comandase aceeași frunză dar la preț aproape de un milion mai mare deoarece știa încă de la taică-su, Udrea ăl bătrân, că dacă ieftin cumperi, ieftin
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
un neam mare, și-au luat, ca nume de familie, nume vechi, de neam mare. Bunăoară, la 1790, martie 20, în vremea cînd Vasile Iurașcu încă era copil, un preot paroh semna, ca martor, pe un zapis: "Constantin Iurașc paroh ot Stăneștii de jos"50. Acest sat, dimpreună cu Tureatca și cu Nahorenii de alături, prin succesiune, au fost în stăpînirea neamului Iurașco, fost pîrcălab de Hotin, dar numele de familie Iurașcu nu s-a perpetuat în aceste sate. Preotul putea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
este depășit, fie „di n prima", prin realizarea unui buget mai mare, fie pe parcurs, din diverse cauze. Un sfat profesional și totodată dezinteresat relativ la buget poate să vină de la un consultant cu experiență. În ceea ce privește tipologia costurilor, ele se p ot clasifica în: costuri inițiale (hardware, conversie, consultanță, instruire) și costuri continue (în principal de mentenanță). Cu scopul de a crea o imagine mai clară, proiecția asupra costurilor trebuie să aibă un orizont mai mare (de preferat p e cinci ani
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
zilnice. La un moment dat, pot apărea conflicte asupra priorității: proiectul este impor tant, trebuie respectate termene, dar aceasta nu înseamnă că firma nu lucrează în acest timp. Diplomația managerului de proiect și influența sa în rândul angajaților îl p ot ajuta să depășească aceste vârfuri de sarcină. Rolul managerului de proiect este dificil și prin prisma poziției sale de lider al echipei de proiect pe care o alcătuiește. Echipa p roiectului este mai mult decât un grup de persoane care
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
concentrându-ne asupra elementelor centrale ale reformei: descentralizarea, depolitizarea și profesionalizarea administrației publice. Dacă citim titlurile proiectelor de twinning realizate de România în domeniul reformei administrației publice, lucrurile sună promițător, printre ele figurând proiecte cum ar fi: PHARE RO2002/IB/OT/01 - „Întărirea capacității instituționale a administrației publice românești, pentru a realiza descentralizarea fiscală”; PHARE RO2004/IB/OT/01 - „Coordonarea procesului de descentralizare și deconcentrare de către administrația centrală” (Olanda); PHARE RO2004/IB/OT/02 - „Întărirea autonomiei financiare a autorităților locale prin
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de twinning realizate de România în domeniul reformei administrației publice, lucrurile sună promițător, printre ele figurând proiecte cum ar fi: PHARE RO2002/IB/OT/01 - „Întărirea capacității instituționale a administrației publice românești, pentru a realiza descentralizarea fiscală”; PHARE RO2004/IB/OT/01 - „Coordonarea procesului de descentralizare și deconcentrare de către administrația centrală” (Olanda); PHARE RO2004/IB/OT/02 - „Întărirea autonomiei financiare a autorităților locale prin continuarea procesului de descentralizare fiscală și financiară” (Danemarca); PHARE RO01/IB/OT01 - „Întărirea capacității instituționale a Ministerului
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
figurând proiecte cum ar fi: PHARE RO2002/IB/OT/01 - „Întărirea capacității instituționale a administrației publice românești, pentru a realiza descentralizarea fiscală”; PHARE RO2004/IB/OT/01 - „Coordonarea procesului de descentralizare și deconcentrare de către administrația centrală” (Olanda); PHARE RO2004/IB/OT/02 - „Întărirea autonomiei financiare a autorităților locale prin continuarea procesului de descentralizare fiscală și financiară” (Danemarca); PHARE RO01/IB/OT01 - „Întărirea capacității instituționale a Ministerului Administrației și Internelor de gestionare a reformei administrației publice”1. Sunt însă rezultatele acestor proiecte
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
al Comisiei privind România, recrutarea și promovarea funcționarilor publici locali necesită aprobarea din partea autorităților centrale. Realizarea unui sistem coerent și adecvat de finanțare a autorităților locale este obiectivul principal al proiectului care include și componenta de twinning RO/2002/IB/OT/011. În cadrul acestuia, unul dintre indicatorii de evaluare stipulați este realizarea unui sistem fiscal descentralizat eficient. Dat fiind faptul că una dintre sursele de evaluare a acestui indicator o reprezintă rapoartele Comisiei Europene, se poate spune că obiectivul nu a
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
sub comanda lui Tudor Vladimirescu) În războiul ruso-turc din 1806- 1812. Prea cinstiți Dum( nea ) v (oastră) boeri ispravnici, Cu neîncetate lacrămi și cu smerită umilință fac Dum ( nea ) v ( oastră ) plecată arătare să am dreptate cu un căpitanu Răduțoiu ot satu Steicu din plasa Baia, că numitul aflăndu-se căpitan În vremea răsvrătiri (i) muscalilor și că după vreme ne pusasăm și noi panduri supt a lui căpitănie, eu cu altul un văr al meu Stănomir Godescu. Într- acea vreme avănd
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]