1,291 matches
-
de lipsită de imaginație și foarte pragmatică, privind valoarea artei. Dar În acel moment, aveam altceva În minte. Am luat-o de braț și am condus-o la o colecție de tablouri care Înfățișau trupe de aslt cu maxilare de otel, aranjate În front de un artist care arăta oricum, numai a stereotip arian nu. Am vorbit cu voce scăzută: — De când am plecat de la apartamentul lui Sahm, mi s-a părut că suntem urmăriți, i-am spus lui Inge. Ea se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
În aer, mânjind ca În cărțile dă roman fața sturzului, de s-a făcut neagră dă funinge. Iera Într-un hal fără hal: ginitorii dă la bar râdeam ținându-ne dă burdihane. După toată ilaritatea, pântecosu s-a topit dân otel, și-a lipsit casa dă valorosu lui ajutor. Zarlenga s-a inervat cu furie și a zis că care ie glumețu dă pusese fumeganta. Io zic sus și tare că mai bine să nu te pui cu furioșii: așa că mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dat pă gât, fără să-i cer socoteala că cum venise ca bumerangu la han. Ceaiu ăla mate dă egzil Încă-mi mai frige beregățile. Matale o să spuneți că Limardo s-a purtat ca anarhistu, călcând poronca bosului dă la otel; da tre văzut și ce Înseamnă să te lipsești dă ogeacu care a adus la propietari atâtea dureri dă cap și care d-acu i-al doilea naturel al lui. Că m-am zorit la mate m-a dat dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dau drept palaces, pân punere dă anunțuri. Mai pă șleau, elementu nu oferă perspective care să deie curaj la chilipirgiu creol. Sectoru fete În casă răspunde cu Întârziere și nasol la pretențiile dă degustător sever și, cât privește clientela dân otel... Te scutesc dă lista dă nume fără legătură și trec la marea veste că p-acilea ce ne lipsește ăl mai puțin sunt babele atrase dă o Fata Morgana dă ape sulfuroase. Răbdare, frate-miu. Monsieur L. Durtain, patronu, ie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
că nu-s mare sculă. Și de-i pui la umbra lu vârfu Aconcagua, mult trâmbițatu Dent du Chat tre să-l cați cu lumânașterea. Pline ochi cu bolnavi și gutoși, care Îi duc la terme, micile omnibuze dă la oteluri veselesc În felu lor traficu urban. Cât privește edificiu lor, oservatoru, ș-ăl mai dilimache o bunghește că-i copia În meniatură la gara Constitución, da mai puțin Încliftată, ie drept. În jur ie un lac mic, da cu pescari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
s-a schimbatără așa dă nume. Maimuța bătrână nu să suie-n tufă putredă; pă mine nu mă Îmbrobodesc cu una, cu două și-arunc și io Întrebarea dacă alde ăștia, pentru care n-au ajuns ăi doi hamali dân otel, or fi pă bune granguri pă cai mari sau numai niște prăpădiți dă ficiori dă imigranți, care s-a umplutără la buzunar. În via Domnului ie dă toate. O tărășenie care să pare ca toate alelante mi-a dat coraj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
toate precauțiile care le cerea profilurile situației; Într-o pornire dă Încredere care n-o s-o uit cu una, cu două m-a trimis galop la gară, să caut paznicu. M-am egzecutat momental. Nici n-am ajuns bine la otel, că jăndaru a Început să-i Înterogheze pă toți, până hăt noaptea târziu, da canci. Cu mine a parolat o vreme și, fără să-mi sufle vrunu, am răspuns la toate Întrebările. N-a rămas cameră necăutată. A mea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
o secundă ș-am tulit-o În aer liber, da am vizionat că ecou la pașii noștri iera mai curând toată famelia, bașca Poyarré, care s-adăugise și mergea festiv pă urma noastră. Pentru trasport am luatără omnibuzu dă la otel, care mi-a ieșit mai ieften. D-aș fi știut că pă malu lacului aveam restorant care, bașca, mai iera și luxat, mi-aș fi Înghițit limba nainte să propun șpațiru. Da d-acu iera prea târziu. Cu coatile pă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
care reclamă oareșce interes. Nu mai departe dă ieri, la ora dă ceai, Chantal a intrat În salonaș c-un blid dă clătite pline ochi cu căpșune, care ea singură, prin politeța lu patiseru, le pregătește chiar la bucătăriile dân otel. Jacqueline a servit tutulor un five o’clock și mi-a Întins o ceașcă. Pă neașteptate, baronu a dat atacu la bunătăți: a luat câte două odată, care ne făcea să murim dă râs, când cu cazuri, când cu bancuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
alde Grandvilliers m-a invitatără să mâncăm În onoarea mea, la restorantu care ie lângă lac! La depozitu de-l ține un algerian am Închiriat haine Încliftate și perechea potrivită dă jampieri. Îmi dăduse Întâlnire la șapte În baru dân otel. La șapte jumate trecute fix s-a apărut baronu și, punându-mi o mână pe umăr, mi-a zis făcând un spirit dă glumă d-ăl mai prost-gust: „Predă-te pă loc.“ Venise fără restu fameliei, da toți iera d-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ce-am sosire, am șters-o impacient la Gualeguaychú, patria iubită a lu Ruiz, dă unde poetu Își semnează scrupulos toată biliografia. Prima cercetare am făcut-o cât dam gata tonica cafea cu lapte, mână-n mână cu patronu dân otel, bărbat democratic și simplu, care nu s-a simțit Înjosit să să paroleze cu servitoru. Don Gambartes mi-a turuit că alde Ruiz iera antic În meleag, că sosise cu intervenția care o ordonase Yrigoyen și că ăl mai Împortant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
modele. Aș fi vrut să ies c-un mate În mână, da așa o Învestiție dă capital nu făcea parte dân planu meu dă cheltuieli. Cum a sublineat Julio Camba În Broasca voiajoare, viața dă turist ie o diaree dă oteluri. Cum m-am Întors la Buenos Aires, m-am și Înstalat la unu dân Piața Constituției, cu gându să-mi pregătesc viitoarea călătorie În La Plata, care am făcut-o cu microbuzu. Domnu șoferu dă autobuz, care a fost gata să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Generalul Talysin se duse la cazarma gardei Preobrajenskoi și, sub pretext că au izbucnit tulburări în oraș, puse să ia armele un batalion, comandat de Talbanof. Acest batalion plecă fără zgomot la nord de Câmpul lui Marte, trecu podul din fața otelului Rivas, apoi traversă grădina de vară spre a împresura palatul Mihail. Însă acolo se putu recunoaște cum soarta imperielor depinde câteodată de la împrejurările cele mai neînsemnate. Teii bătrâni din grădina de vară serveau noaptea de azil la mii de cioare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și demoralizării, ale stingerii meseriilor indigene și suplantării lor prin produse străine, a decăderii calităților fizice și intelectuale ale rasei române chiar. Pe de altă parte am trebui să arătăm cum țara noastră străveche nu mai e patrie, ci un otel mare, în care un milion de străini din câteșipatru unghiurile lumei își dă rendez-vous. Iată ceea ce, în fața marelui aparat al proclamării Independenței și a tuturor succeselor formale cu care se împăunează atât de mult oamenii dirigenți, ne strânge inima cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vorbe late și cu apă rece. Pentru patru din cinci părți ale locuitorilor acestei țări ea este patrie în sensul adevărat al cuvântului; pentru o a cincea parte, pentru milionul de străini și pentru patrioții de meserie, ea este un otel și un otel confortabil. Nu e deci de mirare dacă unul din chelnerii acestui otel, d. C. A. Rosetti, [î]și laudă tot aranjamentul făcut în favorul mosafirilor lui și dacă acești mosafiri găsesc că totul merge de minune. Pe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu apă rece. Pentru patru din cinci părți ale locuitorilor acestei țări ea este patrie în sensul adevărat al cuvântului; pentru o a cincea parte, pentru milionul de străini și pentru patrioții de meserie, ea este un otel și un otel confortabil. Nu e deci de mirare dacă unul din chelnerii acestui otel, d. C. A. Rosetti, [î]și laudă tot aranjamentul făcut în favorul mosafirilor lui și dacă acești mosafiri găsesc că totul merge de minune. Pe noi însă, cari
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ea este patrie în sensul adevărat al cuvântului; pentru o a cincea parte, pentru milionul de străini și pentru patrioții de meserie, ea este un otel și un otel confortabil. Nu e deci de mirare dacă unul din chelnerii acestui otel, d. C. A. Rosetti, [î]și laudă tot aranjamentul făcut în favorul mosafirilor lui și dacă acești mosafiri găsesc că totul merge de minune. Pe noi însă, cari nu considerăm nici viața ca un tren de plăceri, nici țara ca
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
superioară celei de la 1850, ci, din contra, inferioară, nici vrun progres se vede în activitatea științifică. Plagiatori de texte străine fără sentiment de demnitate, iată cine ocupă catedrele universitare, destinate iubirii dezinteresate de adevăr, setei de știință. Dar acesta-i otelul patrioților de meserie și a străinilor privit cu ochii noștri. Patria adevărată, patria lui Matei Basarab e săracă și ignorantă. Daca măcar sănătatea ei fizică și morală n-ar fi adânc atinsă de corupția păturilor de populație străină și semistrăină
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
critica această teză a d-lui Boerescu, noi credem că ea e prea circumscrisă și se poate generaliza asupra țării întregi. Nu numai Dunărea, țara asta întreagă e a nimărui și a tuturor. Țara întreagă nu mai e decât un otel ce aparține musafirilor eventuali cari se scurg din câteșipatru unghiurile lumii pe acest pământ; Parlamentul e un otel pentru oameni fără tradiții și fără patrie hotărâtă, pentru Gianii și Cariagdii de toate categoriile; demnitățile statului sunt un otel pentru absolvenții
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
asupra țării întregi. Nu numai Dunărea, țara asta întreagă e a nimărui și a tuturor. Țara întreagă nu mai e decât un otel ce aparține musafirilor eventuali cari se scurg din câteșipatru unghiurile lumii pe acest pământ; Parlamentul e un otel pentru oameni fără tradiții și fără patrie hotărâtă, pentru Gianii și Cariagdii de toate categoriile; demnitățile statului sunt un otel pentru absolvenții a patru clase primare și a unui curs de violoncel; ministeriile sunt otele pentru cele patruzeci de terenuri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
decât un otel ce aparține musafirilor eventuali cari se scurg din câteșipatru unghiurile lumii pe acest pământ; Parlamentul e un otel pentru oameni fără tradiții și fără patrie hotărâtă, pentru Gianii și Cariagdii de toate categoriile; demnitățile statului sunt un otel pentru absolvenții a patru clase primare și a unui curs de violoncel; ministeriile sunt otele pentru cele patruzeci de terenuri de voiajori deosebiți care le-au populat în curs de șase ani și populațiile provizorii a acestei țări dau întregei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
acest pământ; Parlamentul e un otel pentru oameni fără tradiții și fără patrie hotărâtă, pentru Gianii și Cariagdii de toate categoriile; demnitățile statului sunt un otel pentru absolvenții a patru clase primare și a unui curs de violoncel; ministeriile sunt otele pentru cele patruzeci de terenuri de voiajori deosebiți care le-au populat în curs de șase ani și populațiile provizorii a acestei țări dau întregei activități publice un caracter provizoriu. Noua Americă dunăreană seamănă mult cu prăvăliile improvizate ale târgurilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
absolut ca el să fie acelaș care-a determinat caracterul țării de la 1200 - 1700 și de la 1821 - 1866. O țară care ar apuca căile americanismului deplin devine indiferentă pentru român și e cel mult o espresie geografică, o firmă, un otel, nu o patrie, nu un stat național. Dar, zice "Cumpăna", atât în lumea fizică cât și [în] cea morală există și domnește numai ceea ce are puterea intrinsecă de-a exista și domni. Este o ciudată filozofie aceea care se silește
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a doua. Supuind-o, capitalul bănesc va dicta în stat, el va imprima caracterul său organizării sociale, organizării muncii, banul va deveni măsura caracterului, a naționalității, a idealelor acelora pentru care se cer sacrificii ce produc inegalitatea, patria va deveni un otel și naționalitatea o marfă. Când raportorul consiliului județean de Iași vorbește de marea importanță a culturii mari paralel cu cea mică uită că acea importanță este apreciabilă pentru statul român numai pe cât cultura mai mare va fi exercitată de români
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se știa atât de bine aceasta încît străinii de altă lege erau opriți de-a avea moșii, iar domnii espropriau cu bani din visterie chiar pe străinii ortodocși. De aceea însă pe atunci țările noastre erau o patrie, nu un otel, naționalitatea o cestiune de valoare istorică, nu o cestiune de pungă. Din acest punct de vedere - al relațiilor firești dintre proprietatea fonciară istorică cu muncitorul agricol - trebuie se se rezolve cestiunea tocmelelor, nu dintr-acel, cosmopolit, al raportului între capitalul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]