2,327 matches
-
în stare, Silvestru Trandafir moare cu demnitate. Cu toate lungimile, cu toată prolixitatea, Letopiseți, altă piesă a lui S., în versuri, rezistă lecturii, dacă nu și luminilor rampei. Aici se evocă domnia lui Ion-Vodă cel Cumplit și lupta lui împotriva otomanilor. Așezând-o, pe scara valorilor, alături de Vlaicu-Vodă, Ion Trivale observa, într-un articol de un entuziasm nereținut, că drama lui S. o completează pe aceea a lui Al. Davila. Dar poate și mai direct, Letopiseți întregește viziunea din trilogia istorică
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
aceea, primul fapt atestat în legătură cu pătrunderea textului biblic în literatura română este manuscrisul unui Evangheliar slavon, copiat la 1405 de Nicodim de la Tismana, călugăr athonit originar din Prilep (Macedonia) și exilat la nord de Dunăre după ocuparea Peninsulei Balcanice de către otomani. În chip firesc la un popor creștin, textul Noului Testament precede apariția celui vechi-testamentar, fenomen accentuat în anii care vor urma, când copiștii anonimi continuă opera de transcriere și multiplicare a textelor Scripturii, în mănăstirile reorganizate după modelul athonit de către
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
numea Catrina ori Catinca, a fost omorât de tătari în 1711156; sfetnicul lui Neagoe Basarab, Harvat din Grozești, însurat de două ori: întâi cu Maria, fiica lui Ianăș Clucer, apoi cu Zorzo, străbunică a Buzeștilor, a murit combătându-i pe otomani etc.157; Schender pașa l-a tras în țeapă - prin 1618 - pe Lupu Mehedințeanu - căsătorit cu Maria, fiica marelui postelnic Staicu din Bucov -, om al lui Gavril Movilă; tot o moarte atroce i-a rezervat”, doi ani mai târziu, același
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de au luat de la dumnealui Costandin stolnic mai osebit multe altele”. Radu Căpățână a fost mare vornic în timpul lui Radu de la Afumați și a căzut în luptele cu turcii purtate de vijeliosul Domn. Pomelnicul Mănăstirii Argeș îl înscrie între victimele otomanilor, dar actele nu ne spun dacă a avut nevastă și copii. Prezența copiilor scoate - cel puțin din punct de vedere oficial - existența soțiilor de sub semnul întrebării. Marele stolnic Barcan din Merișani, inamic al lui Radu Mihnea (căruia îi și găsise
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ion Barbu: „Aleph vibrând, /Pol criptic, în fapt inexistând/ Îl afli teoretic, postulând” (Modul barbian), dublate de muzicalitatea preluată direct din cântecul folcloric: „Auzit-ați de un Vlad/ Dus de mic la Țarigrad/ Să deprindă din Coran/ Suflet rău de otoman?” (Balada Vladului). Tonul și tematica se diversifică în următoarele plachete, În punctul de criză (1981) și Sonete euclidiene (1983), sobrietatea fiind nuanțată de lirism și melancolie. Deși se consideră „robul rațiunii”, V. practică și un discurs în care sensibilitatea pesimistă
VASILIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290462_a_291791]
-
necesitatea Încheierii cât mai grabnice a unei convenții militare cu Rusia. Marele Duce Nicolae Îi scrisese lui Carol I În ianuarie 1877 că a preluat comanda trupelor rusești, scopul Rusiei fiind acela de a-i apăra pe creștinii oprimați de otomani, fără nici o intenție de invadare, de cucerire sau de ambiții războinice. Pentru a putea să-i sprijine pe creștini, Rusia avea nevoie de a ajunge la o Înțelegere practică cu Guvernul princiar, o Înțelegere pur militară, fără caracter politic, pentru
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Sf. Sava de Gr. G. Tocilescu, pe atunci elev în clasa a cincea de liceu, iar după câteva luni, la 4 octombrie 1867, N. r. tipărea mai multe poezii ale elevului V. Conta din Iași (Căderea Istanbulului sau Viziunea unui bun otoman, Viața, Timpul). R.Z.
NAŢIUNEA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288365_a_289694]
-
Este, probabil, regiunea unde funcționează asociația internațională cel mai bine organizată, cu reviste și congrese ce au loc periodic. Dacă studii privind regiunea În ansamblu erau deja cunoscute celor preocupați de istoria Imperiului Roman, a celui Bizantin sau a celui Otoman, definirea acestei arii culturale, În care viața imperiilor citate mai sus constituie doar etape, se datorează lui Nicolae Iorga. Și aici, numele geografice ,,sud-est” sau ,,balcanic” ascund, În fapt, o realitate socială, aceea a popoarelor trăind În această regiune. Elementul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
determinant, ce stăruie și apare În mai toate situațiile analizate, istoria comună, vecinătatea, viața socială comună. După o primă unificare prin includerea În Imperiul Roman, urmează lunga prezență a Imperiului Bizantin, urmată de aproape cinci secole de conviețuire În cadrul celui Otoman. În secolul al XIX-lea popoarele balcanice se eliberează unul după altul și se orientează, spontan, fiecare În parte, spre Centrul și Apusul Europei, spre Occident. Se imită coduri de legi, moduri de viață venite de acolo. Al doilea război
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
însă, pe măsură ce ardoarea tinereții se domolește, iar anii și varicele sporesc, pe măsură ce cugetul își impune pauzele solemne și o oboseală generală îi copleșește pe sătulul nostru Pașă, dragostea lui de fete e înlocuită cu dragostea de confort și de virtute: otomanul nostru pășește într-o fază a pocăinței și a neputinței, își abjură haremul și-l dizolvă și, devenind un moșneag exemplar și morocănos, cutreieră singur-singurel meridianele și paralelele, rostind rugăciuni și punîndu-i în gardă pe leviatanii cei tineri, să nu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
jurnalului oral românesc, indexul tipologic și de motive și antologia de texte. A cules folclor din douăzeci de localități cu populație turco-tătară din Dobrogea, alcătuind și o arhivă fonogramică a graiurilor turcesc și tătăresc din România. În studiul Românii și otomanii în folclorul românesc, publicat în 1998, după un capitol de considerații istoriografice, examinează, în două ample secțiuni, relațiile românilor cu preotomanii și cu otomanii, reflectate în cântecele bătrânești și în proza populară. În controversata problemă a baladei Marcu și Gerul
CALIN-BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286038_a_287367]
-
alcătuind și o arhivă fonogramică a graiurilor turcesc și tătăresc din România. În studiul Românii și otomanii în folclorul românesc, publicat în 1998, după un capitol de considerații istoriografice, examinează, în două ample secțiuni, relațiile românilor cu preotomanii și cu otomanii, reflectate în cântecele bătrânești și în proza populară. În controversata problemă a baladei Marcu și Gerul - care a făcut obiectul unui celebru studiu al lui P. Caraman și al unei celebre polemici pe această temă între D. Caracostea și Petru
CALIN-BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286038_a_287367]
-
culturnicilor epocii, ci unul autentic, anticomunist, care circula pe ascuns. SCRIERI: Jurnalul oral, București, 1993; Legendele și tradițiile Dunării, București, 1994; Etern și emblematic în devenirea neamului românesc (în colaborare cu Dan Bodea), pref.Ioan Godea, București, 1994; Românii și otomanii în folclorul românesc, București,1998. Antologii: Cât e țara-n lung și-n lat, București, 1973; Folclorul rezistenței anticomuniste, I-II, introd. și postfață Dan Bodea, Cluj-Napoca, 1999-2001 (în colaborare cu Ion Nichita). Repere bibliografice: Irina Maciu, Tradiția, ca supremă
CALIN-BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286038_a_287367]
-
72; Florentin Popescu, Rara avis. Dan Bodea, Cornelia Călin, „Etern și emblematic în devenirea neamului românesc”, „Vocea României”, 1995, 19 iulie; Ancu Damian, Emil Păunescu, Șantierul naval Giurgiu. Cartea centenarului (1897-1997), Giurgiu, 1997, 91-94; Gelku Maksutovici, Cornelia Călin-Bodea, „Românii și otomanii în folclorul românesc”, „Albanezul”, 1998, 7; Dan Bodea, O carte de excelență: „Folclorul rezistenței anticomuniste”, DEP, 1999, 225; Adrian Stănescu, O carte de excepție, „Curierul românesc”, 1999, 6; Adrian Tertecel, „Folclorul rezistenței anticomuniste”, „Revista istorică”, 1999, 5-6; Gh. Istrate, Românii
CALIN-BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286038_a_287367]
-
folclorul românesc”, „Albanezul”, 1998, 7; Dan Bodea, O carte de excelență: „Folclorul rezistenței anticomuniste”, DEP, 1999, 225; Adrian Stănescu, O carte de excepție, „Curierul românesc”, 1999, 6; Adrian Tertecel, „Folclorul rezistenței anticomuniste”, „Revista istorică”, 1999, 5-6; Gh. Istrate, Românii și otomanii, „Curierul românesc”, 1999, 9; Mihai Maxim, Romanya daki Türkler, Örnek Türk-Romen Ortak yașamî [Un exemplu recent de cercetare a turcilor din România], „Türk Edebiyotî” (Istanbul), 2000, 31; Gh. I. [Gheorghe Istrate], Dosarele istoriei. Cornelia Călin-Bodea, „Folclorul rezistenței anticomuniste”, „Curierul românesc
CALIN-BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286038_a_287367]
-
de greșeli, cine altul decât un smintit ar cuteza să afirme că va înfățișa fără nici o abatere „fapte” care s-au petrecut cu atâtea veacuri mai înainte, între neamuri atât de barbare și de lipsite de civilizație (cum era cel otoman la începuturile sale)? Aceasta se va vădi în însuși sânul operei, cu atât mai mult cu cât vom înfățișa și ne vom strădui să îndreptăm cele spuse sau scrise pe dos de către nu puțini istorici, de altfel de o mare
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
marcat apologetică, cu intenție educativă în spiritul vremii. De la 1570 până la 1602, istorisirea urmărește relațiile feudalilor cu țărănimea, interesele negustorimii și ale bisericii în Moldova, Țara Românească și Ardeal, venirea lui Mihai Viteazul pe tron, relațiile politice cu Habsburgii și otomanii, voința de unire a domnitorului român, fresca având, în pofida tendențiozității, o bogată paletă a culorii de epocă. A. a mai ilustrat romanul istoric cu fapte de arme petrecute la Castelul Cnejilor de pe Valea Bistriței moldave, la sfârșitul secolului al XVII
ALMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285308_a_286637]
-
pădurile de pin de pe munți. Uzinele metalurgice și fabricile de textile nu Înconjurau orașul, umplând aerul de pâclă. Bursa arăta - cel puțin de la trei sute de metri deasupra - cam așa cum arătase de vreo șase secole Încoace: un oraș sfânt, necropolă a otomanilor și centru al comerțului cu mătase, cu străzi liniștite, În paragină, Împodobite cu minarete și chiparoși. Lespezile Moscheii Verzi se albăstriseră de vreme, dar asta era cam tot. Cu toate acestea, Desdemona Stephanides, chibițând de departe, privea În jos spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
că fiecare capitol este bine proporționat și sugestiv sub raportul conținutului. Pe baza mărturiilor vremii, autorul a reușit, în primul capitol, să reconstituie cu destulă fidelitate statutul Dobrogei în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Privit mult timp de otomani ca un punct de legătură cu Hanatul Crimeii sau unul de tranzit ori de staționare a trupelor otomane, teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră era integrat în sistemul administrativ otoman, constituind sangeacul Tulcea, o provincie sărăcăcioasă, puțin prielnică așezărilor umane, cu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
prevederilor tratatului de pace de la Berlin, lucrare realizată de către profesori din cadrul Universității "Ovidius" din Constanța 18. Capitolul 1 Dobrogea în istoria românilor I. 1. Dobrogea sub dominație otomană Dobrogea teritoriu românesc cuprins între Dunăre și Marea Neagră a fost ocupată de către otomani la începutul secolului al XV-lea, fiind desprinsă din sistemul administrativ al Țării Românești după încheierea domniei lui Mircea cel Bătrân (1386-1418), provincia aflându-se, probabil, pentru scurt timp, sub autoritatea fiului lui Mircea, Mihail I (1418-1420). Integrarea definitivă a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
plină ascensiune fiind, în același timp, un teritoriu de tranzit sau de staționare a trupelor de ieniceri și de spahii ce asigurau supravegherea Țărilor Române situate în nordul Dunării 28. Referindu-se la sistemul de fortificații și cetăți realizat de către otomani pe malul Dunării Nicopole, Silistra, Hârșova Evlya Celebi menționa că ostașii otomani "stau de strajă în fiecare noapte pentru că aici este margine (serhat) iar în partea cealaltă aflându-se țara românilor necredincioși [creștini, n.n.] tare se tem"29. De o
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a fost construită în preajma expediției lui Osman al II-lea împotriva Poloniei din anul 1620, pe înălțimea care domina apele Dunării 30. Pentru a asigura provincia împotriva unor eventuale atacuri dinspre mare întreprinse de către cazaci, la mijlocul secolului al XVII-lea, otomanii au construit cetatea Kara-Harman (azi Vadul)31. Tot în secolul al XVII-lea începe construcția unei fortificații destinată a proteja importantul centru administrativ de la Babadag, dar aceasta nu a fost finalizată 32. În schimb a fost ridicată o fortăreață pe
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
strămutat în Bugeac 30 000 de tătari nogai din ordinul sultanului Selim al II-lea. În prima jumătate a secolului al XVII-lea Poarta s-a confruntat cu dorința de emancipare a hanilor tătari din Crimeea, astfel că, în 1638 otomanii i-au strămutat pe tătarii din Bugeac pe Nipru și Don spre a-i îndepărta de gurile Dunării. Nu după mult timp aceștia au revenit în locurile de unde fuseseră deportați. Tătarii încep să se retragă din nou din Bugeac în preajma
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pe alte întinsuri românești"71. Mihai Ionescu-Dobrogeanu afirma că "a se ocupa cineva de mocani este a atinge una din cestiunile cele mai importante ale agriculturii acestei țări (...) Este a vorbi de veniturile cele mari, pe care le aduc statului otoman"72. Mocanii s-au stabilit în număr mare la Hârșova. Astfel, satul Varoș din apropiere de Hârșova, precum și Gârliciu și Groapa Ciobanului erau populate, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, de mocani veniți din Transilvania 73. În aceste
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
s-au desfășurat pe teritoriul Dobrogei. În 1809 unitățile rusești aflate sub comanda prințului Bagration au trecut Dunărea, ocupând principalele orașe din Dobrogea. În anul următor, armata rusă ce regrupa efective de 125 000 de oameni a purtat lupte cu otomanii la: Hârșova, Ostrov și Silistra 74. Căderea Silistrei va conduce la încheierea războiului și semnarea tratatului de pace de la București prin care Rusia ocupa Basarabia, granița cu Imperiul Otoman fiind stabilită pe brațul Chilia 75. În 1817, la puțin timp
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]