29,029 matches
-
lăcomia de bani. Lăcomia de bani este păcatul suprem al omului. Consider adevărată această afirmație pentru că de aici se trag toate problemele omenirii, mai ales în zilele noastre. Pentru omul modern nu se mai aplică vorba “cine fură azi un ou, mâine va fura un bou”. Pentru că acum nici măcar boul nu mai tentează pe nimeni, căci el nu mai are nicio valoare pentru omul modern. Vorba ar trebui să sune altfel: “cine fură azi un milion, mâine va deveni un om
DESPRE LĂCOMIE de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380710_a_382039]
-
azi un milion, mâine va deveni un om mare!”. După cum bine cunoașteți, mulți dintre bogații lumii au afirmat uneori: “nu mă întrebați cum am făcut primul milion, căci pe restul le pot justifica ușor!”. Iată că în ziua de azi, “oul” este înlocuit de milionul de dolari sau Euro, iar “boul” nu mai este nicidecum premiul cel mare, ci viitorul “om mare”, cel cu bani mulți, influență și putere. Apoi, lăcomia de bani prezintă întotdeauna o caracteristică distinctă, comună tuturor celor
DESPRE LĂCOMIE de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380710_a_382039]
-
copilăria și adolescența în case de țară sau de mici orașe, cu grădină ori înconjurate de o fermă. Crăciunul exilului era legat de aer curat, de zăpadă, de dealurile ce le puteai zări pe fereastră, de pădure, de cuibarul cu ouă calde, de tăiatul lemnelor pentru foc, de sobă și fotoliile cu perne moi, de afecțiunea bunicelor, care veneau să stea alături de copii și nepoate. La Săvârșin, Crăciunul zilelor noastre a fost de la început unul prețios, prin valoarea lui istorică și
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
muzica tainică a Universului. Era acea atmosferă în care se pregătesc sărbătorile pascale, cu lumina din candelele străvechi din altarele ortodoxe voievodale, care sunt în rugăciune de veacuri. Bisericile Basarabiei, unele pictate în exterior, în această perioadă de sfințenie par ouă încondeiate în timp, prin însemne istorice, scrise cu străvechi simboluri creștine sau precreștine. Am văzut Basarabia până la Nistru - minunat pământ românesc - plin de podgorii, renumite încă de pe vremea lui Ștefan cel Mare, un ținut prin care șerpuiesc râuri înconjurate de
DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380813_a_382142]
-
peșteri uriașe, extinse pe verticală la zeci de metri. Sînt iluminate, amenajate, pot fi vizitate cu uimire pentru hornurile lor și dantelele de calcar ce atîrnă din plafoane. Am fost în Peștera Palatului Ceresc, cu o sală centrală ca un ou uriaș, și în Peștera Bățului Ascuns. În aceasta, vietnamezii ascundeau prăjini de bambus ascuțite pe care le montau la nevoie pe fundul mării ca să rupă vasele inamice cu pescaj mare. Nici o flotă dușmană nu a învins în golful Ha Long
Minuni vietnameze by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10223_a_11548]
-
Lyon. Cu timpul însă a glisat înspre teatrul muzical și de aici, sub îndrumarea lui Pierre Marvaut, Glenn Chambers, Richard Miller și Benoit Ami, a făcut pașii decisivi către slujirea statornică a polifoniei vocale medievale și renascentiste. "Joie, douleur, recueillement ou exaltation, la musique et les mots ont de tout temps joué avec ces sentiments". Da, asta se întâmpla chiar și în Evul Mediu, în fața căruia marxiștii, dialecticieni au ba, și-au astupat nu numai urechile, ci și pleoapele ori mintea
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
Marin Sorescu, în cele 21 de poeme pe care mi le-a trimis, uzează de un procedeu simplu, care însă nu e îngăduit decît talentului spontan. El găsește un punct de vedere, care n-a trecut altcuiva prin minte, așază oul lui ca și Columb spărgînd coaja ș...ț Perspectiva insolită devine un regim normal". Deși a repudiat estetica, G. Călinescu este, între criticii interbelici, capul teoretic cel mai subtil. întîile sale contribuții din Viața literară nu sînt recenzii de cărți
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
rugăciune. Aș fi vrut să-și spun că sunt pe lume înjunghieri mult mai închipuite decât temnița fericirii poetului însingurat monstru zămislit în pântecul cerului. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume întâmplări mult mai importante decât oul de prepelița nins în iulie, amurg șovăielnic licornul sângelui veghează... Aș fi vrut să-ți spun... Numai iubirea poate făgădui... Gând de seară Ultima lectica verde, O felie de pâine uscată, Prima pagină a unui ziar Pe care zace cadavrul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
pleca. Mai era aproape o oră și mi se făcuse foame... Și ea nu era. Aveam s-o aștept. Chiar dacă plecase, o voi aștepta. Aveam să-i arăt că eu rămân corect. Întotdeauna corect. Mai bine mi-aș găti ceva. Ouă în frigider mai sunt. O să-mi fac niște ochiuri. Mi-am pus manuscrisele în hol. Am dat s-aprind aragazul. Nu mai funcționa. Știam că vecinul are o butelie. Bat la ușă. Nu-mi răspunde. O fi plecat? Insist. Degeaba
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
voiaj. Am legat furtunul la butelie. O adaptare de-a mea pentru cazuri când ar fi lipsit buteliile de voiaj. Că acuma de exemplu. Aprind. Merge. Pun țigaia și uleiul. Aud pași pe scări. O fi ea ?! Nu cred. Sparg ouăle. Uleiul sfârâie. Pașii se aud din ce in ce mai distinct. Se apropie. Albușul începe să se albească, ușa se deschide și apare ea. ¯ Mi-e foame! îi spun că un fel de scuză în fața minunăției mele de a nu fi plecat. Ai spus
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
răsăritul Cu lumina lui incertă, Deschizând prima coperta Din ceaslovul cu sfârșitul. Botezat cu ploi de stele, Sufletul primește harul Să iși poarte-n timp calvarul Glăsuit de cucuvele. Cartea Sfântă, în Lumina, A întors o filă nouă; Crucea înroșește ouă Care-ascund era creștină. Ziua crește dintr-o rază, Soarele din ea se naște, Moartea piere-n prag de Paste Când Hristosul înviază. Răsăritul iar vopsește Ceru-n sângele Luminii, Hăituiți mereu, creștinii Îl ascund sub șolzi de pește! EU, POETUL
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de matase și franjurii care se prind de gâtul meu slab că disperatul de creangă unui castan fragil, comestibil”; Sunt o spadă fără podoabe, fără vesminte de purpura, doar un lut în care apă dulce și sufletul cresc că în oul pajurei două aripi”. În această forță de a rămâne mereu proaspătă și mereu nouă stă puterea de artista a Melaniei Cuc. (continuare din numărul trecut) 13 Sunt! Împotriva cerului, niciodată! Sunt! Împotriva rădăcinii, niciodată! Sunt! Cel ce am fost nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
pe masa mea de lucru un morman de cărți. Răsfoiesc cărți mai vechi și cărți mai noi. Încerc să aleg. Alegere nu înseamnă judecată de valoare, ci preferința personală pentru acele opere care corespund nevoilor mele. Și totuși... Le théâtre ou l'instant habité (oare mai e nevoie să explic?). O culegere de laconice eseuri pe marile teme ale teatrului european și a oamenilor care l-au făurit; a clipei când teatrul făcut de ei s-a împlinit. O antologie a
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
rugăciune. Aș fi vrut să-și spun că sunt pe lume înjunghieri mult mai închipuite decât temnița fericirii poetului însingurat monstru zămislit în pântecul cerului. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume întâmplări mult mai importante decât oul de prepelița nins în iulie, amurg șovăielnic licornul sângelui veghează... Aș fi vrut să-ți spun... Numai iubirea poate făgădui... Gând de seară Ultima lectica verde, O felie de pâine uscată, Prima pagină a unui ziar Pe care zace cadavrul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pleca. Mai era aproape o oră și mi se făcuse foame... Și ea nu era. Aveam s-o aștept. Chiar dacă plecase, o voi aștepta. Aveam să-i arăt că eu rămân corect. Întotdeauna corect. Mai bine mi-aș găti ceva. Ouă în frigider mai sunt. O să-mi fac niște ochiuri. Mi-am pus manuscrisele în hol. Am dat s-aprind aragazul. Nu mai funcționa. Știam că vecinul are o butelie. Bat la ușă. Nu-mi răspunde. O fi plecat? Insist. Degeaba
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
voiaj. Am legat furtunul la butelie. O adaptare de-a mea pentru cazuri când ar fi lipsit buteliile de voiaj. Că acuma de exemplu. Aprind. Merge. Pun țigaia și uleiul. Aud pași pe scări. O fi ea ?! Nu cred. Sparg ouăle. Uleiul sfârâie. Pașii se aud din ce in ce mai distinct. Se apropie. Albușul începe să se albească, ușa se deschide și apare ea. ¯ Mi-e foame! îi spun că un fel de scuză în fața minunăției mele de a nu fi plecat. Ai spus
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
răsăritul Cu lumina lui incertă, Deschizând prima coperta Din ceaslovul cu sfârșitul. Botezat cu ploi de stele, Sufletul primește harul Să iși poarte-n timp calvarul Glăsuit de cucuvele. Cartea Sfântă, în Lumina, A întors o filă nouă; Crucea înroșește ouă Care-ascund era creștină. Ziua crește dintr-o rază, Soarele din ea se naște, Moartea piere-n prag de Paste Când Hristosul înviază. Răsăritul iar vopsește Ceru-n sângele Luminii, Hăituiți mereu, creștinii Îl ascund sub șolzi de pește! EU, POETUL
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de matase și franjurii care se prind de gâtul meu slab că disperatul de creangă unui castan fragil, comestibil”; Sunt o spadă fără podoabe, fără vesminte de purpura, doar un lut în care apă dulce și sufletul cresc că în oul pajurei două aripi”. În această forță de a rămâne mereu proaspătă și mereu nouă stă puterea de artista a Melaniei Cuc. (continuare din numărul trecut) 13 Sunt! Împotriva cerului, niciodată! Sunt! Împotriva rădăcinii, niciodată! Sunt! Cel ce am fost nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
decât o granulă de sare. Noua viață a moștenit 23 de cromozomi de la fiecare părinte, în total 46. Această celulă conține tiparul genetic complex al dezvoltării umane - sexul copilului, culoarea părului și a ochilor, înălțimea, nuanța tenului. În zilele 3-4, oul fecundat ajunge prin trompe în uter, se implantează aici și începe să se hrănească. În zilele 10-14 își face semnalată prezența, oprind menstruația mamei. Fiziologul român Nicolae Paulescu afirmă și el că, în momentul întâlnirii celor două celule sexuale, a
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
somn, mai ales că amândoi au căpătat în ultimul timptuse convulsivă și tușesc fără încetare. Vidi se ține bine, ca un cercetaș voinic! Am uitat încă o persoană: servitoarea unguroaică plină de teamă, cu un coș mare cu pui și ouă și cu vioara fratelui meu, un ansamblu hilariant, cu toată tragedia momentului. Cocoșul îi cânta îmtr-una cucurigu, tot timpul voiajului. În fine, iată trenul. Suntem îmbarcați cu mare grijă de șeful devenit serviabilpeste măsură. Plecăm în plin întuneric. De frica
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
University Press, 2000, în special p. 56-64. Lista ar mai putea continua: V. Burrus, Begotten not Made: Conceiving Manhood in Late Antiquity, Stanford University Press, Stanford, 2000; P. Huybrechts, „Traité de la Virginitate de Grégoire de Nysse: Idéal de vie monastique ou idéal de vie chrétienne”, în Nouvelle Revue Théologique, 115, 1993, p. 227-242; V. E. F. Harrison, „Male and Female in Cappadocian Theology”, în Journal of Theological Studies, 41, 1990, p. 441-471; T. Shaw, The Burden of the Flesh: Fasting and
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
coajă, nici un alt fel de zarzavat. Când se desprinde carnea de pe oase și zama devine cleioasă, scoți oala de la foc, strecori și pui usturoi pisat... lași să se închege și garnisești stratul de gelatină cu un rând de felii de ou răscopt. Mai pui zamă deasupra, tot cam de două degete, și o lași să prindă consistență. Peste stratul acesta pui carnea zdrențuită (fără oase) și o lași să se prindă. Când o servești, o scoți din formă, răsturnând-o pe
Păstorel recomandă: piftie de cocoș bătrân by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10015_a_11340]
-
El e respins, în clipa de față, de oamenii de care s-a folosit pentru a conduce dictatorial o țară și a transforma un întreg partid în ograda din spate a casei ciocoiești în care orătăniile ajunseseră să-și autodevore ouăle (dacă-mi permiteți această imagine tipic năstăsiotă!). Un PSD fără Năstase nu poate fi decât mai curat, mai credibil, mai suportabil. Dar și invers: un Adrian Năstase ținut departe de pârghiile puterii ar putea să devină, în câteva decenii, un
Locul 501 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10059_a_11384]
-
valabil nu doar pentru spațiul artei românești, care nu a folosit niciodată culorile de ulei. Ostil prin natura lui față de orice efect, față de orice strălucire exterioară și conjuncturală, el i-a preferat uleiului culorile de apă, în speță, tempera cu ou, tocmai din această pricină. Spre deosebire de tînăra tehnică a uleiului, fastuoasă și volubilă prin însăși materialitatea sa, tempera cu ou are o sonoritate stinsă, o suprafață caldă, absorbantă și atemporală. Lumina nu glisează pe suprafața pictată cu tempera, așa cum se întîmplă
Florin Mitroi (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10082_a_11407]
-
față de orice efect, față de orice strălucire exterioară și conjuncturală, el i-a preferat uleiului culorile de apă, în speță, tempera cu ou, tocmai din această pricină. Spre deosebire de tînăra tehnică a uleiului, fastuoasă și volubilă prin însăși materialitatea sa, tempera cu ou are o sonoritate stinsă, o suprafață caldă, absorbantă și atemporală. Lumina nu glisează pe suprafața pictată cu tempera, așa cum se întîmplă în cazul uleiului, nu se răsfrînge doar pe acea peliculă exterioară, pe care o părăsește apoi tot atît de
Florin Mitroi (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10082_a_11407]