352 matches
-
clădirile, una cîte una. Erau macarale cu mingi de demolat și buldozere enorme blindate, ale căror șoferi aveau căști și ochelari de protecție și le manevrau din cuștile lor de oțel. De fiecare dată cînd se prăbușea o clădire, muncitorii ovaționau, după care Încărcau bucățile de moloz În camioane gigantice, cu care le duceau la groapa de gunoi. Acest lucru s-a Întîmplat cîteva săptămîni la rînd. Străzile erau pline de fum și de praf și de mugetul mașinilor, și din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
păsări și fără frunze. Desenate cu degetul pe praful de pe trei dintre ochiurile geamului erau o svastică, secera și ciocanul și steagul Statelor Unite. Desenasem cele trei simboluri cu săptămâni în urmă, la sfârșitul unei dispute despre patriotism avută cu Kraft. Ovaționasem entuziast pentru fiecare simbol, demonstrându-i lui Kraft ce înseamnă patriotism pentru un nazist, un comunist și un american. „Ura! ura! ura!“ exclamasem eu. Neobosită, Helga depăna firul povestirii, țesând o biografie la războiul nebunesc al istoriei moderne. A scăpat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
prin centru, i s-a făcut o manifestație spontană de simpatie. Trecătorii, în plus cei de prin prăvălii, chiar edecurile care nu se lasă a părăsi crâșmele și se mulțumesc cu o limonadă cu lămâie și Vichy, au ieșit toți, ovaționându-l, agitând pălăriile, strigând : Trăiască armata română ! Comparase spectacolul cu cel de la 10 Mai, când bietul Ferdinand a trecut prin mijlocul unei mulțimi mute și nepăsătoare. Amicul Victor a avut chiar un moment de grandilocvență, mărturisind că sentimentele lui coincideau
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
niște pocnete Înfundate. Mai Încolo, pe culoar, doi bețivi morți și o ușă Închizîndu-se. Petievich trase și spulberă ușa. Un bărbat traversă În goană aleea. Jack Își goli Încărcătorul. Omul sări peste un gard. Strigăte de pe trotuar: jucătorii de barbut ovaționau. Jack puse alt Încărcător, sări gardul și ajunse Într-o curte. Un doberman se repezi la el, mîrÎind și rînjind. Jack Îl Împușcă pe loc. CÎinele Începu să verse sînge. Jack auzi Împușcături și văzu gardul explodînd. Doi polițiști În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
atât de prostesc. Acesta e plin de vervă. — Râd, glumesc, mă distrez și încerc să descriu în lucrările mele toate destinderile nevinovate pe care omul și le poate permite în această viață anostă... Aplauzele devin furtunoase. Publicul, în picioare, îl ovaționează. Vipsania zâmbește, îmbunată. Din spate, Labienus o bate pe umăr. — Aș dori și eu o copie a cărții lui, dacă se poate. Dar e un adevărat succes! Îi vine să sară în sus de bucurie. De ce era așa de mâhnită
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
un fel de manechin ciudat făcut pentru o paradă de stradă. Păși mai adînc În apă, se aruncă Înainte și ieși curat din nou, scuturîndu-și apa din păr. Fraser rîse și se aplecă Înainte. Își puse mîna la gură și ovaționă la fel ca ceilalți de pe dig. Părea la fel de plin de viață ca băieții - avea antebrațele goale și bronzate, iar părul lung Îi sălta pe frunte. Apoi se așeză la loc, zîmbind. Trase din nou din pipă, apoi aprinse un alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
pot uita. Binecuvîntez ceasul cînd te-am zărit așa. Brusc, izbucni o altă voce. Asta era adîncă, profundă și libidinoasă. Dă-mi fata cu ochi de cer Căreia-i place de n-o vrei, dar vrea de-o ceri! Cineva ovaționă. — Cine naiba mai e și ăsta? spuse Fraser nevenindu-i să-și creadă urechilor. — Nu știu, zise Duncan, aplecîndu-și capul să asculte. Poate Atkin? La fel ca Giggs, Atkin era dezertor. Era un cîntec pe care-l cîntau servitorii. Dă-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
zonă... Fraser se calmă. În următorul minut, se declanșă semnalul că pericolul trecuse, iar el tremură pentru ultima oară, Își trecu mîneca peste față și rămase nemișcat. În clădire era liniște. Nimeni nu stătea la fereastră să fluiere sau să ovaționeze. Oamenii care stătuseră Înțepeniți ca el, sau ghemuiți, Își ridicau acum capetele, Își Întindeau membrele pentru a testa liniștea nopții, și se prăbușeau epuizați. Numai ofițerii se agitau: ieșiseră ca niște gîndacii de sub o piatră. Duncan le auzea pașii pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
orice alt artist prin producțiile sale culturale nu vin să spună în fața publicului occidental: „Așa e România!“. Ci, într-un mod spectaculos, prin calitatea poveștilor, a creațiilor lor, spun de fapt: „Asta poate România!“. Poate să câștige, poate să fie ovaționată prin reprezentanții ei, poate să ne stârnească nouă, celor de-acasă, câte un puseu de mândrie. Și uneori asta e chiar mai mult decât suficient. Românii e deștepți Sinsenc-ul președintelui Radu Pavel GHEO Era o seară de vineri. Veneam cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
lui Ralph. Nici măcar nu se osteni să le arate meniul. Fran alegea întotdeauna pui Dopiaza, iar Ralph curry-ul cel mai picant pe care-l aveau. Odată mielul Vindaloo fusese atât de condimentat, încât bucătarul și întreg personalul veniseră să-l ovaționeze pe Ralph în timp ce golea farfuria fără să scoată o vorbă. Chelnerul insistă să-i ofere apoi o halbă de bere indiană Kingfisher din partea casei. — Tatăl tău, declară chelnerul într-un elan de incorectitudine politică, ar fi trebuit să administreze Imperiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
mai În vîrstă decît Jim, cu fețe copilărești și nas fără oase. Stăteau lîngă avioanele lor În lumina fierbinte a soarelui, gonindu-și nervoși muștele de la gură, cu chipurile Încordate, În timp ce șeful escadrilei Îi saluta. Chiar și atunci cînd Îl ovaționară pe Împărat, zbierînd răgușiți la auditoriul de muște, nici unul dintre tunarii de la antiaeriană nu-i remarcase, iar soldatul Kimura, traversînd peste straturile de roșii ca să-l cheme pe Jim de la gard, părea uimit de preocuparea lui. Jim deschise manualul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
arăta la fel. Ca un saltimbanc într-un mare circ. Uralele mulțimii și strigătele soldaților din garda de la intrare anunțară sosirea celui mai important om din principate, generalul Kutuzov. Cei prezenți se ridicară în picioare. Fu îndelung aplaudat și chiar ovaționat de către plenipotențiarii ruși. Cei turci se limitară la câteva zâmbete firave. Dar fleacurile astea nu mai aveau acum nici o importanță. Generalul se simțea mai tânăr ca niciodată. Cu o seară înainte petrecuse în compania unei văduvioare durdulii, care învârtea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
În bulevard, unde era așteptat de mulțimea gălăgioasă, adusă din tot imperiul. Printre bătăile sacadate ale tobelor se auzea murmurul gloatei, un freamăt amenințător, văzu chiar pumni ridicați În semn de ură. Gloata chiuise la pronunțarea sentinței, căci mulțimea Îi ovaționează doar pe stăpînitori. Conștiința acelui gînd Îl va copleși. Capul i se lăsă pe piept, umerii i se chirciră de parcă se aștepta la o lovitură (chiar fu aruncată o piatră) și se Încovoie și mai mult de spate. De-ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
sunt incapabil să deosebesc un cal-putere de o tijă de piston. Cumva, insatisfacția lui Amory față de propria-i lipsă de entuziasm a culminat printr-o Încercare de a arunca vina pentru Întregul război asupra strămoșilor generației sale... asupra celor care ovaționaseră Germania În 1870... asupra tuturor materialiștilor agresivi, a tuturor celor ce idealizau tehnica și eficiența nemților. Așa că Într-o zi a audiat un curs de literatură engleză și, auzind citate din Locksley Hall, a căzut Într-o stare de neagră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
din locurile disputate în alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial. Și au fost nebune de bucurie. Până la sfârșitul lui noiembrie, fiecare oraș avea zilnic o paradă a femeilor, un șir de bărbați morocănoși care le priveau și alți bărbați care le ovaționau. Jefferson Dayles permisese ca alegerile să se desfășoare cinstit, deoarece era realmente interesat să cunoască situația exactă. - Femeile, îi spuse el lui Kay, ar trebui să descopere cât nu este prea târziu că politica este o treabă dureroasă pentru cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
iulie, participă la concursul pentru Cupa "Aurel Vlaicu", unde ocupă locul 10, totalizând 94.723 puncte. Câteva zile mai târziu, pe 9 iulie, concurează pentru Cupa Aeroclubului Brașov, unde se clasează pe locul 9 (cu 76.844 puncte), și este ovaționată pentru felul cum evoluează la meetingul aerian de la Râmnicu Vâlcea Malul Alb (16 iulie). Pe 27 august 1939 concurează pentru Cupa și Marele Premiu al FARR (Federația Aeronautică Regală Română), care constă într-un raid aviatic pe traseul București Galați
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
1. Eliberarea deținuților politici și 2. Desființarea lagărelor de concentrare. S-au luat o serie de măsuri de securitate a capitalei și a țării. Vestea transmisă prin radio de către rege a adunat, pe timp de noapte, o mulțime de bucureșteni, ovaționând, dansând și strigând în gua mare, cu toate că era camuflaj și restricții de noapte. O delegație, formată din: Lucrețiu Pătrășcanu, Barbu Știrbey, general Dumitru Dămăceanu și Ghiță Pop, pleacă la Moscova în vederea semnării Armistițiului ce a fost semnat la data de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
1. Eliberarea deținuților politici și 2. Desființarea lagărelor de concentrare. S-au luat o serie de măsuri de securitate a capitalei și a țării. Vestea transmisă prin radio de către rege a adunat, pe timp de noapte, o mulțime de bucureșteni, ovaționând, dansând și strigând în gua mare, cu toate că era camuflaj și restricții de noapte. O delegație, formată din: Lucrețiu Pătrășcanu, Barbu Știrbey, general Dumitru Dămăceanu și Ghiță Pop, pleacă la Moscova în vederea semnării Armistițiului ce a fost semnat la data de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
astăzi au fost unele decizii luate în favoarea echipei campioane în momente cheie ale jocului. Eroul principal a fost arbitrul principal, Florin Dragomir, care a reușit performanța să ridice de mai multe ori sala în picioare și nu pentru a-l ovaționa. Dimpotrivă. Trebuie spus că respectivul a dat gălățencelor toate duelurile mai dubioase de la fileu. Apoi, domnul cu pricina a ezitat să intervină la mai multe greșeli ale “minunii blonde” de la una din linii, care mai mult ca sigur că greșise
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
enigmatică, dotată cu abilități botanice peste medie, femeia imposibil de ținut minte, studenta pariziană, stăpâna casei din Intrarea Vâlcului, fata din poză, în rochia pastel! Ești mulțumit de tine. Ai ghicit ce vrea să facă autorul. E timpul să te ovaționăm. „Vezi piatra asta?“ îmi spunea Lea când eram mic și rămâneam, ca un pirat hulpav de comori, cu ochii la cel mai mare și mai neobișnuit dintre inelele ei. „E inelul lui Solomon. A fost al unui prinț arab.“ Te
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
În bulevard, unde era așteptat de mulțimea gălăgioasă, adusă din tot imperiul. Printre bătăile sacadate ale tobelor se auzea murmurul gloatei, un freamăt amenințător, văzu chiar pumni ridicați În semn de ură. Gloata chiuise la pronunțarea sentinței, căci mulțimea Îi ovaționează doar pe stăpânitori. Conștiința acelui gând Îl va copleși. Capul i se lăsă pe piept, umerii i se chirciră de parcă se aștepta la o lovitură (chiar fu aruncată o piatră) și se Încovoie și mai mult de spate. De‑ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
am uitat să vă spun că muncitorii au scos din fabrici macaralele, camioanele, tramvaiele, ce mai încolo încoace, era o adevărată revoluție, deci omul nostru stătea cocoțat pe cabina camionului, cumva într-o rână, de parcă ar suferi de hemoroizi, piața ovaționa, "tu ești Conducătorul, tu ești Conducătorul", cineva i-a întins o portavoce, de unde au apărut aceste portavoci, de veacuri nu s-a văzut așa ceva, omul nostru are o portavoce în mână și nu știe cum s-o mânuiască, un tânăr
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
tobei le aminti și petrecăreților și pripășiților din satele de refugiați propagate în primitorul Bărăgan, încă din secolul XIX, de faimoasele înfrângeri ale echipelor de fotbal adverse. La fiecare explozie de artificii, oaspeții de la Sans-Souci se simțeau îmboldiți să urle, ovaționând, întrucât majoritatea dintre cheflii fuseseră, odinioară, oameni de ordine, cu distinctă banderolă roșie pe mână, angajați pentru supraveghere la mitingurile cu flamuri fâlfâind deasupra maselor entuziaste prin cutumă. În mijlocul străzii înzăpezite, înjunghiară patru scroafe, de peste 100 de kilograme fiecare, lăsându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
celor ce năzuiau să acceadă în Mausoleul de marmură roșie. Trebui să se culce cu acea necunoscută, cu ochi stinși și trup deșirat și strâmb, drapat în sarafan stacojiu, cu Mesalina, în timp ce mase de copii, monitorizați îndeaproape, erau puși să ovaționeze, intonând, concomitent, asurzitorul refren: Măslina cu Slănina, Măslina cu Slănina! Îi era o silă cumplită de ventuza ei, știrbă și rece, ca o gură de pui de rechin, zăcând mort pe o plajă de zăpadă, dar Mesalina avertiza: E prețul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
e reală; ești de nerecunoscut. Nicăieri, se pare, lucrurile nu merg prea bine... Magistratul a ținut, ieri, în fața mulțimii adunate în dreptul Primăriei, o cuvântare. Lumea l-a primit cu reținere - și-a amintit de multe -, dar la sfârșit l-a ovaționat îndelung. Nimeni nu rostea mai bine oamenilor; Romancierul, un alt folositor de vorbe, spunea, aproape totdeauna, lucruri cu mai multe înțelesuri; unele fraze nu aveau nici unul, pentru că se nimerea ca două-trei cuvinte să fie necunoscute ascultătorilor; un fudul. A zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]