409 matches
-
și mai și cântându-i manele: Ghiujul ăsta bătrân s-ar tot deda la rele! Cafeneaua de noapte De la o vreme-n-coace poetul m.c. pătrat adormea spuindu-i doamnei Lubeniță poezii. Seara-n pat. Fă ce vrei da' eu mă fac ovrei, dragă, și pace; spunea poetul m.c. pătrat de la o vreme-n-coace. Grăind cu glas feeric; la lumina stinsă, învelit în scutece mari de întuneric. Atunci, nu mai bem?! se agita doamna Lubeniță având nume de botez Ludmila. Ba da. Însă
Poeme by Petru M. Haș () [Corola-journal/Imaginative/10977_a_12302]
-
puține, debile, nu ca la noi. Ca popor ne-or lipsi multe, nu și belșugul de ocări, unde sacrul s-a îngemănat cu profanul, contopind anatomia și religia, ridicând tensiunea beligeranților până când suduitura se transformă-n bocet. În culmea disperării, ovreiul îți urează "să crăpi", românul nostru te ia de la naștere și botez, ca să te cădelnițeze apoi prin biserici cu grijanii, până la groapă, fără să-ți uite morții mă-tii, după ce te-a invitat la incest. Înjurătura îi însoțește pasul deopotrivă
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
ridice. Și-așa a fost, numai că acum Gherasim îi cerea să-l vindece pe Spilka cu o dulce impotență, de care rusul n-avea nevoie, presimțind că la așternut nu l-ar ajuta nicio frânghie. Ce să-i zică ovreiul? Decât că boala lui Spilka o să-i treacă oricum. Trebuie numai răbdare, că bunul Dumnezeu știe ce face. Poate, pentru început, puțină bromură nu strică. Când a auzit Spilka ce-a hotărât doctorul, s-a dus la crâșma lui Gică
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
viață, printre boieri și golani, / Să-i storc de sub coajă mireasma amară...“ Din adâncimi, urcă la suprafață îndrăzneli echivalente cu descoperirea identității, energii eliberatoare: „Dac-ai știi, astăzi nici de gușa bătrânilor/ nu mai mi-e frică. Nici de măcelarul ovrei. Nici de comicul ce sare pe cap,/ redingotă și ochi răsuciți...“. Procesul normal de maturizare aduce distanțare de „serile acelea putrede de august“ (Palinodie), încărcate de vetust balast melancolic („Inima s-a zvântat de atunci“), zările se deschid altor zodii
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
face? ,șade la dânsul în birou dezghioacă hălci de poem șase pe zi" sigur El s-a jucat cu șerpii el cu securile el până a sclipit ca ele și a izbit cu țeasta în mesteacănul din Carelia să iasă ovreiul cel viu și să mestece coiful El și-n vremea asta eu trăgeam din răsputeri de țâțele mamei mă răsteam la Ofelia și la chipul nebun al melancoliei dam din piciorușele mele tălâmbe (între noi fie vorba semănau perfect - piciorușele
Poezie by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/11204_a_12529]
-
putere, către părțile Răsăritului s-au dus, precum puțin mai sus am semnat, unde și pre armeni și pre parți până la Arvile au supus. De acolo, iarăși câtvași trecând, iarăși gătindu-se bine de oștire, au mers către Asiria, împotriva ovreilor, carii rădicase cap împotriva romanilor ce să afla în Eghipet, la Chiriiani, care zic că au fost ucis ovreii până la 40.000 de oameni, și nu numai atât au făcut, ci și carnea ucișilor au mâncat și cu sângele lor
Urgii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11005_a_12330]
-
parți până la Arvile au supus. De acolo, iarăși câtvași trecând, iarăși gătindu-se bine de oștire, au mers către Asiria, împotriva ovreilor, carii rădicase cap împotriva romanilor ce să afla în Eghipet, la Chiriiani, care zic că au fost ucis ovreii până la 40.000 de oameni, și nu numai atât au făcut, ci și carnea ucișilor au mâncat și cu sângele lor pe obraz s-au uns. Această dară crudă și vrăjmașă obrăznicie și cutezare a ovreilor ca să potolească acea răzmeriță
Urgii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11005_a_12330]
-
că au fost ucis ovreii până la 40.000 de oameni, și nu numai atât au făcut, ci și carnea ucișilor au mâncat și cu sângele lor pe obraz s-au uns. Această dară crudă și vrăjmașă obrăznicie și cutezare a ovreilor ca să potolească acea răzmeriță și să-i pedepsească. Miră-să însă mulți acea sculare a ovreilor și grozăvie ce făcuse romanilor (...) Că iată, de la Tit-Vespasian, dintr-al doilea an al împărăției lui până la al optsprezece, adecă a lui Traian ce era
Urgii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11005_a_12330]
-
făcut, ci și carnea ucișilor au mâncat și cu sângele lor pe obraz s-au uns. Această dară crudă și vrăjmașă obrăznicie și cutezare a ovreilor ca să potolească acea răzmeriță și să-i pedepsească. Miră-să însă mulți acea sculare a ovreilor și grozăvie ce făcuse romanilor (...) Că iată, de la Tit-Vespasian, dintr-al doilea an al împărăției lui până la al optsprezece, adecă a lui Traian ce era atunci, numai ce trecuse ani 34, și nu să domiriia nici și-aducea aminte ce
Urgii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11005_a_12330]
-
aducea aminte ce pățise; că atuncea ei iar sculându-se și rădicând cap, au mers asupra lor acel împărat Tit, fiind de la Hristos ani 72 și, ocolind Ierusalimul și cetatea, o au fărâmat, și biserica cea mare ce avea atuncea ovreii o au ars și o au stricat, și au tăiat atuncea romanii mai mult de 300.000 de ovrei, cum pe larg istoriile dovedesc. Ci dar ovreii cu aceia nu se îndestulise, ci în scurtă vreme aceia iar ca acelea
Urgii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11005_a_12330]
-
Tit, fiind de la Hristos ani 72 și, ocolind Ierusalimul și cetatea, o au fărâmat, și biserica cea mare ce avea atuncea ovreii o au ars și o au stricat, și au tăiat atuncea romanii mai mult de 300.000 de ovrei, cum pe larg istoriile dovedesc. Ci dar ovreii cu aceia nu se îndestulise, ci în scurtă vreme aceia iar ca acelea scornise și făcuse, cum mai sus s-au zis...". * ...,Așa deci apoi, Adrian mergând în Siria cu mare și
Urgii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11005_a_12330]
-
Ierusalimul și cetatea, o au fărâmat, și biserica cea mare ce avea atuncea ovreii o au ars și o au stricat, și au tăiat atuncea romanii mai mult de 300.000 de ovrei, cum pe larg istoriile dovedesc. Ci dar ovreii cu aceia nu se îndestulise, ci în scurtă vreme aceia iar ca acelea scornise și făcuse, cum mai sus s-au zis...". * ...,Așa deci apoi, Adrian mergând în Siria cu mare și tare gătire, luând multe alte coșteie și stricându
Urgii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11005_a_12330]
-
zicea ce iaste Mesia, mântuitorul iudeilor. însă dupre ce s-au luat cetatea și cu bătăile dupre afară ce se făcuse, puind de au numărat morții, să vază câți vor fi, s-au aflat zic cinci sute de mii de ovrei, afară de cei ce de foame, de ciumă au murit, pre carii nu i-au putut mai număra. Și atuncea puterea ovreiască cât mai fusese, s-au sfărâmat și s-au zdrobit. Acestea Carion în Viața lui Adrian, măcar că can pe
Urgii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11005_a_12330]
-
seară la restaurant. Cîrciumarul i-a cerut adresa, mai mult ca să-i facă o plăcere lui Haikis care, altfel, i se plîngea că afacerile sale cu grîu mergeau prost. Autoritățile se temeau de ofertele lui de grîu ieftin, fiindcă era ovrei, dar acceptau prețuri nerușinate din partea angrosiștilor români, iar după aceea se plîngeau că tot jidanii sînt de vină, că ridică prețul la pîine. Începuse, după părerea lui, un uriaș balamuc al cererii și ofertei din cauză că mareșalul voia să-i scoată
Vila și vinul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7397_a_8722]
-
de fixat (n.m.) - „Un incident mai puțin grav și care s-a soldat în favoarea noastră a avut loc la simpozionul despre Charlie Chaplin. Printre vorbitori era și Mihail Sebastian. Cînd i-a veni rîndul, cineva de la galerie a strigat «Un ovrei despre alt ovrei»... Mihai Sebastian.... a rupt foile.. Aveam de gînd să vorbesc despre un anumit aspect al artei lui Charlot, a spus... dar am să vorbesc ca evreu despre evreul Charlot... Sala a izbucnit în aplauze... A prezentat un
Jocul și visul. by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/3901_a_5226]
-
Un incident mai puțin grav și care s-a soldat în favoarea noastră a avut loc la simpozionul despre Charlie Chaplin. Printre vorbitori era și Mihail Sebastian. Cînd i-a veni rîndul, cineva de la galerie a strigat «Un ovrei despre alt ovrei»... Mihai Sebastian.... a rupt foile.. Aveam de gînd să vorbesc despre un anumit aspect al artei lui Charlot, a spus... dar am să vorbesc ca evreu despre evreul Charlot... Sala a izbucnit în aplauze... A prezentat un Charlot pe care
Jocul și visul. by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/3901_a_5226]
-
că, deși am avut multe, grele și foarte urîte păcate, la Judecată mă voi apăra cu strășnicie în fața Dreptului Judecător... Nu mă voi lăsa cu una cu două... Mă voi bate pentru mîntuirea mea! Îi voi vorbi Domnului ca de la ovrei la ovrei ...". Așadar o judecată mutuală. Nu putem a nu ne-o aminti pe Simone Weil, acea "sfîntă a exclușilor și marginalizaților", după cum a denumit-o André Gide. Evreică, franțuzoaică și creștină, ființă contradictorie, oscilînd violent între contraste, modestă și
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
am avut multe, grele și foarte urîte păcate, la Judecată mă voi apăra cu strășnicie în fața Dreptului Judecător... Nu mă voi lăsa cu una cu două... Mă voi bate pentru mîntuirea mea! Îi voi vorbi Domnului ca de la ovrei la ovrei ...". Așadar o judecată mutuală. Nu putem a nu ne-o aminti pe Simone Weil, acea "sfîntă a exclușilor și marginalizaților", după cum a denumit-o André Gide. Evreică, franțuzoaică și creștină, ființă contradictorie, oscilînd violent între contraste, modestă și orgolioasă, smerită
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
Virgil Duda: , Într-adevăr, dacă încerci să-ți imaginezi, cu partea bolnavă, și aberantă a minții (care nu lipsește, din păcate, aproape niciunuia dintre noi), ce anume l-o fi apucat pe acel soldat german să tragă într-un trecător ovrei, un om matur și oarecare, rămîi destul de descumpănit. L-o fi enervat faptul că jidanul făcuse rost de o pîine și, în loc să o ascundă în sacoșa de pînză, îndrăznea să o țină cu demnitate sau cu inconștiență la vedere? Era
Revelații în lumea nouă / veche by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11491_a_12816]
-
în mulțime de limbi străine, în care monologhează... Am uitat că-l cheamă Schatz; ceea ce vrea să spună... comoară. O comoară de... întâmplări... E cazul lui Redivivus al meu, și el, tezaur de vrute și nevrute. Dar să vedem ce imaginează Schatz... Ovreiul. Care spune atâtea lucruri... E deajuns să răsfoiești cartea lui Gary.... Dar cestălalt, Rânzei, care îmi aparține?... E cunoscută limbarița lui. - Dragă domnule, - are momente când vorbește ca un om cu carte - liber ești mai puțin într-o țară ca
Rânzei redivivus? by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7872_a_9197]
-
ispășitori pentru dezastrul înfrângerii vine foarte repede și e dată pe față, fără menajamente: "Azi voi, ardelenii, nu sunteți tocmai... dezirabili. De ce să ne astupăm urechile? Trei sferturi din cei ce fac opinia publică aici sunt convinși că voi și ovreii sunteți pricina înfrângerii. Un general strigă în gura mare că în Ardeal n-a găsit decât trădători... De ce nu v-a admis în armată? De ce? Nu ți-ai pus întrebarea? Cu multe stăruințe au fost primiți doi-trei. Atât. încolo, la
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
vieții literare, după 1989 se disting, fiecare în alt fel, N. Steinhardt, Mihail Sebastian și Max Blecher. „Jurnalul fericirii“ al „Monahului de la Rohia“ a cunoscut câteva ediții, după prima apărută în 1991, la Ed. Dacia. Rămân memorabile sfaturile tatălui său: „Ovreiul de peste 82 ani, micul pensionar din București, mi s-a dovedit dintr-odată, și în chipul cel mai simplu, capabil de simțăminte autentic senatoriale. După ce i-am povestit cum s-au petrecut lucrurile, mi-a vorbit: - Ce-ai mai venit
Agenda2005-26-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283874_a_285203]
-
prin crearea statului Israel. A revenit adesea la ideea matcă de sionism. În februarie 1919 scriind despre Luigi Luzzati, fost prim-ministru al Italiei, care s-a pronunțat ferm pentru acordarea drepturilor civile evreilor din România, preciza că "de atunci, ovreiul fără barbă, fără perciuni, fără ghetto și maltratat cu o splendida insistența - a rămas ovrei și încă sionist. Adică o religie fără ritual, fără carne Kuser, fără spălare pe mîini, fără cabala și fără rabin obligatoriu. Evreii au devenit sioniști
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
scriind despre Luigi Luzzati, fost prim-ministru al Italiei, care s-a pronunțat ferm pentru acordarea drepturilor civile evreilor din România, preciza că "de atunci, ovreiul fără barbă, fără perciuni, fără ghetto și maltratat cu o splendida insistența - a rămas ovrei și încă sionist. Adică o religie fără ritual, fără carne Kuser, fără spălare pe mîini, fără cabala și fără rabin obligatoriu. Evreii au devenit sioniști în Italia ferice că și în România". Polemiza, tot în 1919, cu ziarul liberal Viitorul
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
fiind convins că va fi arestat. După cum se știe, i se vor da trei zile de gândire, argumentul forte fiind, evident, bătrânețea tatălui său, care nu poate fi lăsat să moară ca - firește - un câine. Reîntors acasă, este beștelit de către "ovreiul de peste 82 de ani": "Ce-ai mai venit acasă, nenorocitule? Le-ai dat impresia că șovăi, că poate să încapă și posibilitatea să-ți trădezi prietenii. În afaceri, când spui lăsați-mă să mă gândesc înseamnă că ai și acceptat
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]