409 matches
-
AM TRĂIT PE STRADA LECA, GHEtoul cu case mărunte, cu școli de rugăciune, cu ovreicuțe tempera mentale care mieunau ca pisicile când le sărutam pe după butoaiele cu murături din prăvălia lui taică-său [sic!], misitul de vinuri Waldman; și cu ovrei Înțelepți ca din Biblie, cum era Schwartz, croitorul, hebraist și talmudist, tatăl plutonierului Sfarț (cum Îl rumânizasem și cum a rămas toată viața), urât la față și pândit de oftică, inteligent și cu humor, generos și bun prieten, capabil de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Vă Închipuiți hazul nostru, al celor care-i cunoșteam pe toți din această bandă, când l-am văzut, curând de tot, atunci când Împrejurările s-au schimbat, pe acest ginere pricopsit al generalului bătându-se În piept și dovedind că este ovrei cușer! Asta ca să scape, credea el, de soarta care tot Îi ajunge cândva pe acești venetici fără Dumnezeu, fără neam și fără patrie, alta decât cea unde pot câștiga cât mai mult din orice și cu complicitatea patrioților de români
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
aspire În ceasurile lui de deznădejde: Je veux créer un poncif! Je veux créer un poncif! [...] RAMIRO ORTIZ ERA UN ITALIAN DIN ACEA NAȚIE MÂNDRĂ de odinioară, mediocrizată prin concursul fatal al istoriei și ajunsă la condiția, aș zice, de ovrei al Europei, așa cel puțin cum i am cunoscut [eu] pe cei pripășiți În țara noastră și greu asimilabili: practici, utilitariști, pozitivi, oportuniști, realiști ai celei mai crude realități, cea a lui Machiavelli și Guicciardini din Cinque cento; pe lângă asta
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
se angaja la aseme nea treburi, afară de câteva țigănci sordide pe la bordelurile de periferie. Atâtea alte ardelence de-ale noastre, printre care poate verișoare și nepoate de-ale mele sau de-ale lui Bucuța, slu găresc cu anii prin casele ovreilor de orice condiție, dorm prin vizuini, fără aer și fără soare, la subsol, deși au deschis ochii peste cea mai frumoasă țară din lume, cum o numește Niculae Bălcescu. Când m-am dus Într-o vară prin Țara Făgărașului și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În ultimii ani (ca În alte țări din zonă : Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Austria), vreo anchetă serioasă care să pună În lumină felul În care este receptat evreul de către populația autohtonă. O carte interesantă de imagologie etnică este Popa și ovreiul, scrisă de un anonim și publicată la Craiova În 1898. Este de fapt o broșură de 32 de pagini, care conține un fel de „dispută imagologică” Între un preot creștin și un negustor evreu, ambii din nordul Moldovei. Preotul trece
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
căci nu vorbesc În numele meu”), o parte dintre viciile pe care românii le pun pe seama evreilor : că se ocupă „numai cu negoț și ghișefturi”, că trăiesc din Înșelăciune și din „paguba altora”, că „Talmudul are legi În contra cristianis mului”, că „ovreii sunt răi”, dar și „fricoși și lași”, că sunt paraziți („nefolositori societăței”), lipsiți de loialitate și de patriotism, că sunt Împotriva căsătoriilor mixte și refuză asimilarea etc. Celălalt personaj al disputei Închipuite, evreul, Îi răspunde preotului la fiecare acuzație, demontând
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
recunoaște Învins. Din antisemit („am fost puțin contra voastră, fiindcă am citit numai jurnale românești”), preotul devine un tolerant : „acuma când te-am ascultat și pe tine judec cu totul altfel și conchid că n-au drept să persecute pe ovrei, nici din causă că sunt de o altă religiune, nici din causă că se ocupă cu comerciul”. Nu este exclus ca autorul anonim al acestei broșuri să fie un evreu supărat de modul În care sunt percepuți evreii de către români
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(505, p. 80)"/>. Pentru pașoptiștii români, sentimentele față de evrei erau amestecate, variind Între milă și dezgust, admițându-se totuși că acești „străini rătăcitori”, pe cât sunt de necesari societății, pe atât sunt de supuși „netoleranței și prejudecăților sălbatice ale norodului”. „Ovreiul - scria Alecu Russo În 1840 -, această ființă degradată și rătăcitoare, alungată de pretutindeni, vârându-se și plictisind, ființa aceasta pe care societatea a pus-o la index, și totuși nu se poate lipsi de ea (la noi, se Înțelege), Îți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Russo În 1840 -, această ființă degradată și rătăcitoare, alungată de pretutindeni, vârându-se și plictisind, ființa aceasta pe care societatea a pus-o la index, și totuși nu se poate lipsi de ea (la noi, se Înțelege), Îți insuflă milă : ovreiul e bătut și batjocorit de mulțime, josnicia lui târâtoare stă În fața netoleranței și a prejudecăților sălbatice ale norodului” <endnote id="(366, p. 109)"/>. Nu este Întâmplător faptul că În programul revoluționarilor români din 1848 se cereau „emancipația graduală a israiliților
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de cenzurare a subiectelor evreiești din spațiul editorial. În toate edițiile postbelice ale operei lui Alecu Russo, În textul Iașiul și locuitorii săi În 1840, pasajele referitoare la evreii din Iași sunt drastic amputate <endnote id="(366)"/>. Scrisoarea XX, intitulată „Ovreii”, a fost exclusă de cenzură din edițiile de după război ale volumului Scrisori către V. Alecsandri de Ion Ghica <endnote id="(381)"/>. Vasile Alecsandri Însuși a fost cenzurat În această epocă, operele sale mai mult sau mai puțin „complete” nu au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
devenise atât de uzuală, Încât unii autori ajunseseră să se autocenzureze. Silviu Angelescu, de pildă, mi-a mărturisit că În 1988, pentru a nu compromite publicarea romanului său Calpuzanii, a exclus de bunăvoie episodul referitor la Rașelica, fiica unui „cârciumar ovrei, jupân Moișă sin Bercului” <endnote id=" (825)"/>. Paginile autocenzurate au fost reintroduse În cuprinsul romanului abia În 1999, În ediția a II-a, revăzută, a cărții <endnote id="(856)"/>. În 1985 s-a publicat În România un volum de miniaturi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru a avea textul complet <endnote id=" (724)"/>. În 1980, Într-o antologie de studii referitoare la Legenda Meșterului Manole, un studiu al lui Lazăr Șăineanu din 1896 a fost cenzurat În același sens : mențiunea privind sacrificarea „unui turc sau ovrei” a fost Înlocuită cu puncte de suspensie <endnote id="(290, p. 84)"/>. Tot Într-o antologie de studii (din 1971), semnate de Vasile Bogrea, editorii au cenzurat etnonimul „jidani” din textul unei legende culese de Simeon Florea Marian <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
noses („Și-au schimbat numele de Moise, dar nu și-au schimbat forma nasului”) <endnote id="(754, II, p. 99)"/>. O idee similară a versificat pe la sfârșitul secolului al XIX-lea românul Theodor Speranția, În satira Botezul lui Ițic : „Un ovrei se botezase/ Și din Ițic și-a spus Stan,/ Se schimbase doar pe nume.../ Dar În colo tot jidan”. Pentru Thomas Mann, doar „dragostea pentru spirit” a evreilor „Îi face să pară mai străini printre germani” decât Îi face să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
scriitorul român Alecu Russo vorbește și el despre „cei doi zulufi indispensabili, coborând În lungul tâmplelor și Încurcându-se de obicei Într-o barbă, pe care niciodată n-o rade” <endnote id="(366)"/>. La rândul său, Ion Ghica descrie un „ovrei muscălit”, cu „obrazul numai mustăți și favorite dese, albe și zbârlite” <endnote id="(824, p. 158)"/>. De fapt, În epocă, imaginea evreului era cam aceeași peste tot În Europa Centrală și de Est : „[Evreii] aveau bărbi și chestiile acelea, perciuni
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
scape de arsură” <endnote id="(315, p. 42)"/>. Tot un grec, Teodoros, slujitor În casa boierilor Ghica În primele decenii ale secolului al XIX-lea, inventa tot soiul de farse la adresa evreilor din cartier, pentru că „nu putea să sufere pe ovrei”. Una dintre ele era să le Încâlcească barba : „Într-o seară - Își aduce aminte Ion Ghica din vremea copilăriei -, pe când era odaia cea mare plină de boieri și de cucoane, intră un biet jidan cu falca umflată și cu barba
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bate joc de Isus spunându-i că va Învia din morți atunci când va Învia cocoșul care tocmai se prăjea În tigaia sa <endnote id="(63, pp. 152 și 282)"/>. Într-o legendă versificată, culeasă Într-o comună din județul Buzău, „ovreii” cred că trecerea lui Isus În neființă este ireversibilă : Maica Domnului s-a sculat Și ovreii au văzut-o Și i-au zis : - Mario, Mario, Când s-o face pânea spic de grâu Și paharul de vin viță de strugure
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tocmai se prăjea În tigaia sa <endnote id="(63, pp. 152 și 282)"/>. Într-o legendă versificată, culeasă Într-o comună din județul Buzău, „ovreii” cred că trecerea lui Isus În neființă este ireversibilă : Maica Domnului s-a sculat Și ovreii au văzut-o Și i-au zis : - Mario, Mario, Când s-o face pânea spic de grâu Și paharul de vin viță de strugure Și ouăle albe de la babă roșii Și cocoșul din strachină o Învia Și din aripi o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Învia Și din aripi o da Atunci fiul tău o Învia ! Dar nici vorba nu sfârșea Și pânea spic de grâu (se) făcea Paharul viță de strugure se făcea Și ouăle albe se roșea Și cocoșul Învia Și pe toți [= ovreii] Îi orbea Și domnul Hristos Învia <endnote id="(30, p. 25 ; vezi și 22, p. 228, și 309, p. 339)"/>. În finalul acestui episod se poate observa o deturnare de sem nificație sau, mai exact, o suprapunere de motive mitice
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
15-16). În literatură și politică Clișeu al literaturii populare, „evreul roșu” a fost preluat și În literatura cultă. La Gogol (Taras Bulba, 1835), de exemplu, printre „jidănușii murdari și zdrențăroși, cu părul creț” din ghetoul varșovian („Ulița jidovească”) apare „un ovrei roșcovan, cu obrazul atât de pistruiat Încât semăna cu un ou de vrabie” <endnote id="(660, p. 172)"/>. Și Liviu Rebreanu și-a „colorat” protagonistul nuvelei Ițic Ștrul, dezertor (scrisă În 1919) cu tușe și Însemne identitare considerate specifice. Hangiu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În timpul nopții, s-au așezat pe unghiile sale” <endnote id="(682, p. 55)"/>. Vorbind despre respectarea normelor de igienă rituală, despre tradiția „spălării cu Îmbăiare” În baia rituală, Pravila lui Matei Basarab (1640) consemnează starea de sănătate a evreilor : „În ovrei, puțini vei afla betegi și, cum am zice, mai nici unul, pentru că păzesc această poruncă ce le poruncise Moisi” <endnote id="(461)"/>. „Despre igienă [jidanii] au destule noțiuni Încă de la Moise, Între care baia cel puțin o dată pe săptămână nu lipsește
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Preceptele iudaice de endogamie sunt stricte În acest sens : „Nu vei Încheia căsătorii cu aceste popoare : nu-ți vei da fiicele fiilor lor și nu vei lua pe fiicele lor pentru fiii tăi” (Deuteronomul 7, 3). „Ce să facă părinții ovrei cu o fată care fuge cu un creștin ? Mare nenorocire !”, spune Manasse, personajul lui Ronetti Roman <endnote id="(650, p. 99)"/>. Fata era „jelită” de către familia evreiască și declarată „moartă”. Când pețitorul era un islamic, situația putea deveni dramatică, așa cum
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mss. 2255), imagina doi evrei - Ruben și Levy - din „ulița jidovească a Sucevei” care se ceartă pentru „treizeci de galbeni” (ce amintesc de prețul trădării lui Iuda) obținuți prin vânzarea frumoasei evreice Hagar unui creștin <endnote id="(685, pp. 238-241)"/>. „Ovreii mai exploatează desfrâul și prostituția”, scria dr. Nicolae Paulescu În 1913. „Ei se desfată prin cel dintâi și se nutresc prin cea de-a doua” <endnote id="(695, p. 95)"/>. În 1903, omul politic și scriitorul Radu Rosetti Încerca să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Marei Britanii și ale capitalelor continentului. Se dovedește că fetele engleze, recrutate astfel, sunt trecute În Olanda, În Franța, În Belgia, În Rusia pe schimb cu fete din acele țări, pe care le aduc În Englitera. Se mai dovedește că ovreii și ovreicele, care fac acest trafic, formează o asociațiune Întinsă ca un polip, organizată după toate formele” <endnote id="(381, p. 440)"/>. Desigur, tot acest presupus trafic internațional trebuia să fie pus În mișcare de „o organizațiune În toată regula
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În mișcare de „o organizațiune În toată regula”, cu „comitete, cantoare și agenții”. Nu putea să nu fie implicată și România, ale cărei fete de la țară erau, chipurile, obligate să se prostitueze În marile orașe ale Orientului : „Și acum ei [= ovreii] - notează În con ti nuare Ion Ghica - cutreeră În bună pace satele și orașele noastre, adună la fete frumoase și sănătoase, și umplu cu dânsele casele de prostituțiune din Constantinopol, din Smirna, din Alexandria” <endnote id="(381, p. 441)"/>. Descriind
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1832, potrivit Regulamentului Organic al Moldovei, „copiii jidovilor” erau acceptați „În școalele publice a pământului” doar cu condiția „să-și ee și forma portului celorlanți școleri, fără vreun fel de osăbire” <endnote id="(536, p. 24)"/>. În 1840, vorbind despre „ovreii noștri”, Alecu Russo observa că aceștia sunt „neclintiți când e vorba de uniforma lor, care e pentru ei articol de lege”, precum și că ei „ar vrea să moară cum s-au născut, cu tichia de catifea și cu toate celelalte
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]