8,824 matches
-
asemenea particule depășește limitele stabilite de OMS. Unele dintre aceste particule sunt evacuate prin coșurile fabricilor sub formă de fum negru, dar cele mai periculoase sunt particulele fine care pot pătrunde în alveolele pulmonare. Majoritatea conțin dioxid de sulf și oxizi de azot, transformându-se apoi în nitrați și sulfați. În unele orașe majoritatea particulelor din atmosferă rezultă din transformarea bioxidului de sulf în sulfați. În alte orașe predomină nitrații. Hidrocarburile. Numite uneori și compuși organici volatili (C.O.V.) sau
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
laborator, unul din fiecare zece voluntari trebuie scos din camera experimentală din cauza unor insuficiențe respiratorii. La animalele de laborator, ozonul cauzează cicatrizări și o distrugere a celulelor asemănătoare cu cele care se constată la fumători. Datorită faptului că emisia de oxizi de azot și hidrocarburi a crescut, cantitatea de ozon, chiar în zonele rurale, s-a dublat și se apropie de concentrația toxică pentru multe specii de viețuitoare. Plumbul. Acest metal greu, care este toxic sub toate formele, constituie un pericol
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
puțin 1,2 milioane de tone de substanțe toxice. U.S. Environmental Protection Agency apreciază că expunerea la acești poluanți cauzează anual între 1700 și 2700 de cazuri de cancer. În atmosferă se deversează foarte multe tipuri de substanță, între care: oxizi de azot, sulf, care produc ploi acide și cantități de dioxid de carbon, care fac să se accentueze efectul de seră. Problemele mediului depășesc granițele naționale și cer soluții globale. De asemenea, practica de a conduce și a aplica anumite
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
foioase, cât și cele de rășinoase. În Franța, 5 000 ha de pădure au fost grav atinse, iar alte 3 000 ha dau semne de deteriorare. Cauzele sunt legate astăzi de poluarea atmosferei mai ales cu Dioxid de sulf și oxizi de azot. Ploile acide atacă vegetația, în primul rând frunzele acestora (prin blocarea sistemului respirator și perturbarea proceselor de fotosinteză), dar și rădăcinile copacilor (prin neutralizarea elementelor nutritive din sol). Efectul ploilor acide este mai violent în zonele reci, unde
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
Un pericol potențial este legat și de nitriți, care sunt percursori esențiali în sinteza nitrosaminelor, substanțe deosebit de toxice, dintre care multe, în concentrații foarte mici, sunt cancerigene. Acestea se formează chimic prin interacțiunea, la pH acid, a nitriților și a oxizilor de azot cu aminele secundare. Agricultura afectează nu numai proprietățile chimice ale solului, cât și pe cele fizice (structura, textura, regim aerohidric), contribuind și la eroziunea solului, mai ales pe terenurile în pantă. Complexitatea solului, ca mediu de viață pentru
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
umană din societatea modernă, fiind un fenomen legat în primul rând de viața urbană. Programe de control al poluării aerului în centrele urbane Folosirea automobilelor cauzează mai multă poluare decât oricare altă activitate umană, de aici provenind aproape jumătate din oxizii de azot produși prin activitățile umane, două treimi din cantitatea de monoxid de carbon și, în țările industrializate, aproximativ jumătate din hidrocarburi, ca și întreg conținutul de plumb din aer, în țările aflate în curs de dezvoltare. În majoritatea țărilor
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
scăderea activității unor enzime * tulburări în dezvoltarea unor țesuturi adulte * modificarea capacității de răspuns al organismului la alte substanțe toxice * iritarea mucoaselor Azotul (N) - prezența azotului în organism este legată de compoziția proteinelor, ca element componenet. Efecte nocive determinate de oxizi de azot se exercită asupra: * căilor respiratorii, edem pulmonar acut; * fenomene de vasodilatație. Amoniacul (NH3) - gaz iritant, larg răspândit în natură și în mediul locuit de om. Generat de industrie, cât și de descompunerea rezidului organic. Carbonul (C) - Carbonul stă
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
de descompunerea rezidului organic. Carbonul (C) - Carbonul stă la baza formării substanței organice prin fotosinteză și este constituent al tuturor țesuturilor vii. Dintre combinațiile carbonului în număr de peste 500.000, multe dintre ele fiind toxice sau sunt poluanți ale naturii: oxizi (CO și CO2), hidrocarburile, aldehidele, acizi carboxilici, substanțe, petroliere, biocidele, pesticidele, detergenți, mase plastice. Dioxidul de carbon (CO2) - Poate constitui un agent toxic cu efecte mortale la o concentrație de peste 10%. Exemplu: în cazul unor fermentații, emanații - apă minerală, mofete
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
industria electrolizei sării; apare bronhoconstricție; inhibiția mișcărilor respiratorii; senzații de arsură, iritație, sângerări, lăcrimare. Sulful (S) - cel mai important element chimic pentru om, având rol benefic în calitate de component al organismului. * compușii sulfului au un rol toxic, mai ales cei anorganici (oxizi, acizi, sulfuri) * proporția populației expuse la noxe, aflată în atmosfera urbană crește odată cu urbanizarea și cu creșterea industrializării anumitor zone. Acidul sulfuric - ploaia acidă. Fierul (Fe) - importanța sa în organism este dat de rolul său de transport al oxigenului în
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
cu rugămintea de a i se acorda un privilegiu exclusiv de 19 ani pentru dubirea accelerată, mecanică, a pieilor prin „must de coajă și însuși coajă de stejar în vase astupate și supuse unei mișcări [și] prin salamuri (săruri) și oxid cu acrimi metalice”. Faptul că în această ramură a industriei nu s-a înființat nici o instalație mecanică în această perioadă, este pe deplin explicabil, marea majoritate a poporului folosind încălțăminte confecționată din piei argăsite rudimentar (opinca și ciubota). Pieile fine
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Alimentației și Pădurilor , nr.199/24.09.2003, al Ministrului Economiei și Comerțului și nr. 126/2004, al Ministrului Administrației și Internelor pentru aprobarea Ghidului privind elaborarea propunerilor de programe de reducere progresivă a emisiilor anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot și pulberi rezultate din instalațiile mari de ardere; * HG nr.163/2004, privind aprobarea "Strategiei Naționale în domeniul Eficienței Energiei"; Implementare: În luna septembrie 2003, s-a finalizat inventarul emisiilor de SO2, NOx și pulberi, pentru anii 1980
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
a fost înființat prin OMAAP nr. 1052/2003 și va funcționa odată cu începerea activității propriu-zise a Agențiilor Regionale pentru Protecția Mediului. A fost elaborat "Ghidul privind elaborarea propunerilor de programe de reducere progresivă a emisiilor anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot și pulberi provenite din instalații mari de ardere", în vederea pregătirii planului național de reducere a emisiilor, conform Directivei 2001/80/ CE. Ghidul a fost aprobat prin Ordinul comun al MAAP nr. 712/24.09.2003, al MEC nr.
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
organismului uman, păstrarea sănătății, igiena personală, igiena mediului și indirect de protecția mediului. Dezvoltarea armonioasă fizică și intelectuală a ființei umane, este posibilă numai într-un mediu natural curat. Unii factori poluanți precum zgomotele, particulele de praf, unele substanțe anorganice (oxizii de carbon, azot, sulf, etc.) și organice (hidrocarburi, compuși organici volatili, etc.) în anumite concentrații constituie factori de risc pentru sănătatea umană. La lecțiile de genetică și evoluționism, elevii primesc informații privind originea speciilor de plante cultivate și de animale
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
ajunge la substrat. Mulți polimeri, în special polietilena și polipropilena, absorb modest radiația infraroșie a laserilor CO2 și Nd:YAG. Capacitatea de absorbție poate fi îmbunătățită prin amestecarea cu pigmenți, în cantități de aproximativ 0,1 % din volum. Pigmenți precum oxizii metalici sau mica, în particule de 2 - 3 µm diametru, îmbunătățesc capacitatea de absorbție, fără a degrada calitatea marcării. În cazul aplicațiilor din industria alimentară și care implică ambalarea, pigmenții corespunzători nu trebuie să modifice culoarea sau proprietățile mecanice ale
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
echivalent, variante viabile existând deja pe piață, bazate pe topirea anumitor pulberi sau geluri colorate pe suprafețele de marcat. Ornamentare Ornamentarea cu laser a suprafețelor reprezintă un proces în plină dezvoltare. Marcajele sunt produse prin creșterea unor straturi discrete de oxizi; grosimea acestora determinând caracteristicile marcajului. Prin controlarea atentă a parametrilor de proces, se poate obține o varietate de culori. Un laser Nd:YAG, alături de un cap de marcare cu livrare a fasciculului pe calea unei rețele de oglinzi, reprezintă un
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
la concluzia că utilizarea unei viteze medii de 300 mm/s pentru un fascicul laser cu puterea în intervalul 300-400 W, poate să conducă la obținerea unei scrieri / inscripționări uniforme, cu o textură bună și lipsită de depuneri masive de oxizi pe zona indentată în cazul aliajelor de aluminiu. Un fascicul laser cu puterea în intervalul 600-800 W, poate să conducă la obținerea unei scrieri / inscripționări uniforme, cu o textură bună și lipsită de depuneri masive de oxizi pe zona indentată
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
depuneri masive de oxizi pe zona indentată în cazul aliajelor de aluminiu. Un fascicul laser cu puterea în intervalul 600-800 W, poate să conducă la obținerea unei scrieri / inscripționări uniforme, cu o textură bună și lipsită de depuneri masive de oxizi pe zona indentată în cazul aliajelor Variația grosimii stratului afectat prin inscripționare în funcție de puterea fasciculului, pentru cele două superaliaje baza Ni Variația grosimii stratului afectat prin supra inscripționare în funcție de puterea fasciculului, pentru aliajul baza Al Tehnologia optimă de inscripționare a
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
puternică a zonei expuse fasciculului, cu depuneri masive de Al2O3 pe zonele marginale ale marcajului. Imagini SEM cu determinarea dimensională a caracteristicilor după realizarea supra inscripționării paletei din aliaj de aluminiu: a delimitarea lățimii de inscripționare și poziționarea masivă a oxidului de aluminiu pe direcția de inscripționare. Mărire X 1.000; b vizualizarea inițierii inscripționării cu o amprentă de topire de circa 50 µm. Mărire X 2.000; c particularitățile de topire ale materialului și disiparea acestuia din cavitatea de inscripționare
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
130 eV), cu punerea în evidență a distribuției elementelor din straturile expuse la radiația laser. Analiza a fost efectuată în zona expusă fasciculului. Picurile corespund intensităților radiațiilor X caracteristice elementelor componente aflate în limita de detecție a aparatului, cu evidențierea oxizilor formați, în principal 137 de Al și de Mg formați - pe hărțile de distribuție pentru elementele identificate în microzona de analiză. În Fig. 5.11 este redat buletinul de analiză EDX cantitativă, ce pune în evidență formarea cu precădere a
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
formați, în principal 137 de Al și de Mg formați - pe hărțile de distribuție pentru elementele identificate în microzona de analiză. În Fig. 5.11 este redat buletinul de analiză EDX cantitativă, ce pune în evidență formarea cu precădere a oxizilor de Mg și Al, amplasați în zonele ce delimitează lateral fasciculul laser. Fig. 5.11. Buletin de analiză EDX cantitativă Fig. 5.12. Analiza de microscopie electronică SEM (pe direcția săgeții) a marcajului nanolaser. Mărire X 500 În Figura 5
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
rugozității zonei. Lățimea benzii de inscripționare crește la circa 90 95µm. Parametrii de rugozitate față de situația precedentă au tendința de a crește de peste 10 ori. La depășirea valorii de 800W și la suprapunerea traseelor de inscripționare, apar importante depuneri de oxizi, rezultați din topirea superficială a exteriorului paletei. Contururile de inscripționare nu se mai mențin și calitatea inscripționării scade (conform Fig. 5.20). Fig. 5.23 conține analiza EDX cu punerea în evidență a distribuției elementelor din straturile expuse la radiația
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
în evidență a distribuției elementelor din straturile expuse la radiația laser. Analiza a fost efectuată în zona expusă fasciculului din zona asociată imaginii SEI. Picurile corespund intensităților radiațiilor X caracteristice elementelor identificate, în limita de detecție a aparatului cu evidențierea oxizilor. S-a identificat și existența unor silicați de tip silico-calciu și potasiu, ce au impurificat zona la operațiile de debitare a paletei. În Fig. 5.24 este prezentat buletinul de analiză cantitativă EDX. Analiza pune în evidență distribuția elementelor în
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de analiză cantitativă EDX. Analiza pune în evidență distribuția elementelor în zona expusă la radiația laser. În zona inscripționată se observă o ușoară pierdere prin evaporare a elementelor constitutive din stratul superficial al paletei și formarea cu precădere a unor oxizi de Al-Fe-Ti. Fig. 5.21. Zona expusă fasciculului laser și analizată EDX calitativ și cantitativ. Imagine SEI (de electroni secundari).Mărire X 2000 Fig. 5.22. Analiza EDX asociată imaginii SEI pune în evidență hărțile de distribuție pentru Cr și
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
laser și analizată EDX calitativ și cantitativ. Imagine SEI (de electroni secundari).Mărire X 2000 Fig. 5.22. Analiza EDX asociată imaginii SEI pune în evidență hărțile de distribuție pentru Cr și Ni în zona expusă fasciculului și formarea de oxizi Fig. 5.23. Analiza EDX cu punerea în evidență a distribuției elementelor din straturile expuse la radiația laser 142 Fig. 5.24. Buletin de analiză cantitativă EDX Pregătirea probei s-a efectuat ulterior pentru vizualizarea zonei de fund a marcajului
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
cu punerea în evidență a distribuției elementelor din straturile expuse la radiația laser. Analiză în zona expusă fasciculului din zona asociată imaginii SEI. Hărțile de distribuție de elemente Ti;Cr;Co și Ni în zona expusă fasciculului și formării de oxizi. S-a identificat o contaminare cu oxizi de sulf și aluminiu, probabil rezultați din operația de secționare a paletelor. 149 Fig. 5.41. Zona expusă fasciculului laser și analizată EDX calitativ și cantitativ. Imagine SEI (de electroni secundari). Mărire X
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]