19,586 matches
-
doi șerpi înfășurați, Colacul Valac de Capul Veacului, pentru Cavalerul Eponim, Colacul Pita Pythonica, Pythona Cornuta a Copiilor Pioși, Dă-mi Pâinea Fetei Cea Curată în grâu, din holda Curăturii, Cu întâiul Copil Cap Numai Cap, de șarpe, capăt de pâine de veac. ...Și se dădu de trei ori peste cap, se făcu El, trei Feți, Trei Copii Călăreții Kabyri, Făt Frumos în piele de șarpe, Făt Frumos în piele de colun, Făt Frumos în piele de lup al Râpailor din
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
lăsându-mă într-o zi fără sfârșit; umărul ei stâng se făcea tot mai alb sub trandafirul gri, necredincios. Era vremea petrecerilor. Bisericile își mușcau buzele privind spre sălcii ușoare: se dezveleau inimi de păsări smolite, crescute cu greu, cu pâine mestecată de mamele tinere; cutele cearșafurilor de pe brațe se îngropau pentru totdeauna. Așa coboram încet, mult după miercurea nopții: ca o mânecă, înapoi, la brățara unui ceas. Lăsasem mereu pe masă o iarnă albă, pe jumătate golită, când femeile începeau
Adrian Bodnaru prezentat de Șerban Foarță by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7977_a_9302]
-
e bună. Simțeam fără tăgadă că nu cu așa ceva trebuie să mă hrănesc eu ca să-mi fie bine. Începusem să cred că mi se-nvârtesc altfel rotițele. Mi se părea că n-am nevoie să mestec carnea lor de pui, pâinea lor albă, cartofii și morcovii și că n-am nevoie să-nghit merele lor pasate, nici să beau laptele lor. Mâncarea mea preferată și băutura mea preferată erau cuvintele, cuvintele adunate-n povești. Fiecare își trage puterea din ceva, cu
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
de-atâta vreme răvășit, am aprins focul în sobă, am deschis pentru câteva minute ferestrele și-apoi am desfăcut o cutie cu cremwursti și alta cu brânză topită, singurele pe care le mai aveam în frigider, si, în lipsă de pâine proaspătă, am pus pe masa o pungă cu pesmeți. Dar Daniel n-a vrut s-auda de niciunele. Mi-a cerut doar să-i Mocuiesc păhăruțul din mână cu o cană de băut apă, si asta a fost deocamdată tot
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
ți-ar curge printre degete și s-ar întinde pe ciment și kirilă: pesemne nu ați înțeles bine, e colonel și doctorul: e ca un aluat, dacă aș pune puțină făină și aș frământa puțin, inima lui s-ar face pâine, și kirilă: din inima lui a încolțit grâul? și doctorul îl privește pe kirilă, lovește cu degetele în perete: cardiac și kirilă: e colonel și doctorul: ascultă, i-au intrat epoleții în inimă și o strâng și nu mai vor
spitalul ilfov by Teodor Dună () [Corola-journal/Imaginative/8138_a_9463]
-
înduioșător, realitatea nu-i așa cum pare, Lumea nu-i ticăloșită de tot, încă mai are pentru cine Să înflorească dimineața trandafirul de hîrtie, Încă mai are cui să-i întindă inima aburindă Femeia născută pentru dragoste... Dacă poezia ar fi pîine, vă dați seama cum ar ieși Dimineața flămînzii pe stradă, Cum ar smulge-o din mîinile poeților Și cîinii ar trage de ea, foamea s-ar citi printre rînduri, Mîinile hulpave ar sfîșia paginile pline de subînțelesuri, În cancelariile lumii
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/8351_a_9676]
-
adânc îmi fac bine lacomă îmi smulg răsuflarea teamă îmi e doar de puținul ce mă ascunde porților ei cu un surâs veninos mă adulmecă marea Detalii Zori luminați doar de lacrimă vin cu aceleași vechi rânduieli cum ar fi pâinea și apa tristețea de fiecare zi cartea împăcarea cu sine o suită pe care o înduri zâmbitor cuprins uneori de o sete amară lângă tine arbori se aprind și se sting în aceeași nemărginire o buburuză brațul ți-atinge în
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/8396_a_9721]
-
i-a poftit să intre. Păreau obosiți, sigur că umblaseră mult, de acolo de unde veneau. Le-a oferit să ia loc pe o banchetă, după ce a șters-o repede de praf cu poala șorțului. S-a dus să le aducă pâine și brânză și câte un pahar cu vin fiecăruia, și s-a așezat de cealaltă parte a mesei, privindu-i. Îngerii mâncau satisfăcuți, apucau pâinea cu mâinile lor bătătorite și-și dădeau din ochi părul rar, pe care sudoarea li
O povestire de Teolinda Gersão - Bătrâna by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13147_a_14472]
-
a șters-o repede de praf cu poala șorțului. S-a dus să le aducă pâine și brânză și câte un pahar cu vin fiecăruia, și s-a așezat de cealaltă parte a mesei, privindu-i. Îngerii mâncau satisfăcuți, apucau pâinea cu mâinile lor bătătorite și-și dădeau din ochi părul rar, pe care sudoarea li-l lipea de frunte. - Sunteți g-gata? a întrebat în cele din urmă unul dintre ei fără să-și ridice ochii din farfurie. Ea a dat
O povestire de Teolinda Gersão - Bătrâna by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13147_a_14472]
-
fote largi înseamnă a fi dat și tu, Putere politică, în mintea copiilor. Stau și mă gândesc din cerebelul cui o fi ieșit parascovenia: din a lui Mister Palmier? Din a ex-ministrului de la Informații, omul obișnuit să mănânce diversiuni pe pâine? Din a șmecherașului ajuns căpetenia oștirii? Sau chiar din a marelui bos? Încerc, așa cum mi-am promis, să nu mai rostesc numele bandei de la guvernare, dar văd că-mi vine foarte greu. Mă aflu în situația celui care se luptă
„Care e problema?” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13253_a_14578]
-
Ștefănescu jurnalului inedit al lui Ion Călugăru, de care se mai ocupase cândva. Mai exact, e vorba de fragmente de jurnal. Ele ne dezvăluie o altă față a scriitorului, cunoscut în anii ’50 doar prin romanul „realist socialist” Oțel și pâine. Cum se știe, Ion Călugăru fusese redactor la ziarul Cuvântul, alături de Mircea Eliade și Mihail Sebastian. El notează că scrie zilnic, publicând chiar două și trei articole într-un număr. Trăia în mijlocul unei redacții de mare efervescență intelectuală, patronată firește
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
schimbi asemenea convingeri. Cînd se apropie Ziua lui Ceaușescu, unii dintre cei care îl regretă îl invocă tînguios-amenințător, ca pe un sfînt dintr-un calendar cu o singură sărbătoare pe an, la 26 ianuarie. Duminica trecută mă duc să iau pîine de la brutăria din piață. Era și acolo coadă, o biată rîmă în comparație cu șarpele uriaș care ieșea din ușa Loteriei, răsucindu-se de mai multe ori printre tarabe, înainte de a se întinde gros pe zeci de metri din trotuarul bulevardului. La
Ceaușescu și premiul cel mare la Loto by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13251_a_14576]
-
din piață. Era și acolo coadă, o biată rîmă în comparație cu șarpele uriaș care ieșea din ușa Loteriei, răsucindu-se de mai multe ori printre tarabe, înainte de a se întinde gros pe zeci de metri din trotuarul bulevardului. La coada la pîine mă nimeresc lîngă o domnișoară nițel scriitoare, nițel ziaristă. Și începe ea să mi-i foarfece pe cei de la coada la Loto. |știa sînt românii! Nu s-ar duce să muncească, vor să cîștige la loterie! Bagă ea de seamă
Ceaușescu și premiul cel mare la Loto by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13251_a_14576]
-
istoria cu rromul care făcuse rost de o ulcică cu lapte. Scriitorul e un ales, nu-și poate permite să intre la concurență cu oamenii de rînd, la loterie. (Decît, eventual, ca să piardă, m-am gîndit.) Ba poate! zic. Cumpăr pîinea și-i spun la revedere domnișoarei. Nu se lasă - dintre pisălogii ăștia se aleg activiștii politici și misionarii. Nu-i așa că aș dona marele premiu, dacă l-aș cîștiga, societăților de caritate? Asta în nici unc az! După care mi-
Ceaușescu și premiul cel mare la Loto by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13251_a_14576]
-
cantități agricole de mizerii de la câinii de companie; * dacă cumva îți trece prin cap să mănânci un sandviș în Jardin du Luxembourg, trebuie să accepți că se vor așeza pe tine, se vor găinată colorat și îți vor ciuguli din pâine zeci de porumbei, vrăbii și chiar pescăruși; vei fi însă fotografiat de un japonez surâzător; * am văzut gări (Montparnase sau St. Lazaire) care seamănă cu niste muzee de artă, un muzeu de pictură impresionista care inițial fusese gară (d’Orsay
Parisul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13243_a_14568]
-
duo-ul Katz-Florian. Tot ce pot spune e că în urma „monitorizării” pe care mi-au aplicat-o mă simt profund defăimat. Minciuna potrivit căreia aș fi inventat un citat — acuză de-o extremă gravitate în cazul cuiva care-și câștigă pâinea în mediul academic — nu poate rămâne nesancționată. Din acest motiv, mă văd obligat să mă adresez organizației americane care-i patronează spre a-i aduce la cunoștință modalitatea incalificabilă, întru totul dezastruoasă pentru prestigiul său, în care d-nii Marco M.
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
surîsul și optimismul din fierea mea” (Embleme). Entuziasmul standardizat ori mievreria îl oripilează așijderea: „Versuri patriotice ritmuri de broscuțe subtile/ dialoguri de frișcă roză în fum de țigară violetă// prefer poezia tăcută fîlfîitul foilor de ceapă și trosnetul/ cojii de pîine însoțit de monologul amurgului” (Menuet, 3). În chip caracteristic, orizontul perioadei postdecembriste apare întunecat de fariseism și impostură, în accente de sarcasm aproape jurnalistic, precum o complinire firească a delicateței visătoare. Ne aducem aminte cu emoție de acele zile fierbinți
Poezia lui Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13322_a_14647]
-
esența fenomenelor, cu atît mai tulburătoare cu cît ele aparțin zonei abandonate, perimate: „Iubito din bucătăria noastră dispare treptat/ mirosul metafizic al legumelor însăși perdeaua/ asistă atentă la transformările umbrelor calme/ persistă pretutindeni un gust de sare umedă/ se întunecă pîinea frumoasă a zilelor/ iar peștele verii bolește în fîntîna din cer/ auzi cum clopoțeii de lemn pe sfori de vînt/ anunță o trecere și mai adîncă? dispare treptat/ urma de argint a păianjenului de pe tavan roagă-te/ îngerului închis în
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
orașe și sate, cifra devine înspăimântătoare) discursul resentimentar al lui Vadim reprezintă totul. El nu propune soluții, ci sugerează că va avea grijă să-i aducă la același nivel și pe cei care, de bine, de rău, mai au o pâine pe masă. Ceea ce, în starea de disperare și dezumanizare în care se află nefericiții foști susținători ai lui Iliescu, li se pare a fi chiar Soluția. De la imaginea idilică a ciobănașului care doinea printre oi pe însoritul plai mioritic, ne-
Monte-Cristo, varianta în zdrențe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13356_a_14681]
-
poncifele totalitarismului (spunem noi, acum. Preda ar fi zis "să insufle spiritul revoluționar"). Multe articole sunt transcrise integral în Marele singuratic care, printre altele, prezintă un peisaj idilic al închisorii politice: "Ce făceau? Păi, dimineața era scularea. Pe urmă masa. Pâine (...), cafea, pe urmă venea prânzul: pâine (...), castroane mari cu fasole, cu varză. Mâncau, și pe urmă se întindeau pe pat gemând, bine mai era la pușcărie, paștele mă-sii". Enormitatea enormităților o reprezintă, însă, soluția pe care o propune Preda
Jumătatea de măsură by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11997_a_13322]
-
ar fi zis "să insufle spiritul revoluționar"). Multe articole sunt transcrise integral în Marele singuratic care, printre altele, prezintă un peisaj idilic al închisorii politice: "Ce făceau? Păi, dimineața era scularea. Pe urmă masa. Pâine (...), cafea, pe urmă venea prânzul: pâine (...), castroane mari cu fasole, cu varză. Mâncau, și pe urmă se întindeau pe pat gemând, bine mai era la pușcărie, paștele mă-sii". Enormitatea enormităților o reprezintă, însă, soluția pe care o propune Preda în Convorbiri cu Florin Mugur problemei
Jumătatea de măsură by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11997_a_13322]
-
elita urbană, iar din acest punct de vedere, intelectual vorbind, nu e bine să știe lumea. Poate fi chiar compromițător, fiindcă acolo se petrec drame sociale, iar omul simte nevoia să plângă (că n-are bani pentru cheltuielile comune, pentru pâine, haine, rechizite școlare etc., etc., etc...) și o face pe furiș, ascuns pe unde poate pentru a nu fi penibil. Mai rar, membrii familiei plâng în grup, cu nerușinare; în această situație, de regulă, cina devine un fel de pelerinaj
Sonată tv pentru scumpiri, guvern și cimpoaie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12015_a_13340]
-
lui Vieru, sau Sorescu, Alecsandri, sau Eminescu, Când urca-n cer, coboara-n sat, Să stea cu țara lor, la sfat Sa are, când, cât de adânc, S-ajunga fiecărui tanc, Ce să le dea, din ei, să fie Și pâine, dar și poezie Poeții noștri de la țară, Chiar dacă vor, nu știu să moară, Doar se întorc la ei, în sat, Să facă sfinților, curat Și sfinții stau, cuminți, în rame Atâția tați, si-atatea mame, Cât nu încap nici în
Poezii. In: Editura Destine Literare by Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/75_a_292]
-
Tu puți pur și simplu. Toată camera pute a tine. Cum v-am spus, eu nu simt nimic. Dumnezeule, chiar și fără dinți aș vrea uneori să mestec ceva. I-am spus asta femeii. Mi-a adus o felie de pîine fără coajă și mi-a vîrît jumătate din ea în gură. Nu am reușit. Femeia a rîs și a mîncat singură bucata de pîine. Unghiile mele cresc încă, probabil și unghiile de la picioare. Știu pentru că una din femei mi-a
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
vrea uneori să mestec ceva. I-am spus asta femeii. Mi-a adus o felie de pîine fără coajă și mi-a vîrît jumătate din ea în gură. Nu am reușit. Femeia a rîs și a mîncat singură bucata de pîine. Unghiile mele cresc încă, probabil și unghiile de la picioare. Știu pentru că una din femei mi-a spus: Ai unghii așa de lungi că-mi faci silă. Da, de acord. Dar nici una din femei nu-mi taie unghiile de la mîini. Unele
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]