1,143 matches
-
exploatației și drepturi Totalul rubricilor de la 95 la 99 de mai jos. Rubricile 95, 97 și 99 se completează atunci când sunt disponibile date contabile relevante. 95. Teren agricol Teren agricol aflat în exploatarea proprietarului. 96. Culturi permanente Toate plantațiile (cu excepția pâlcurilor și pădurilor și a valorii terenului) care aparțin exploatantului, indiferent de modul de exploatare a terenului. Rubrica trebuie completată, iar sumele incluse aici sunt supuse amortizării de la coloana 7, poziția 316. Plantațiile tinere (care nu sunt în producție deplină) trebuie
jrc5382as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90552_a_91339]
-
Porcine pe bază de contract 310. Păsări pe bază de contract 311. Alte animale pe bază de contract C. SILVICULTURĂ 173. Suprafața împădurită Suprafața acoperită de păduri și codri, inclusiv pepinierele forestiere din codri, precum și plantațiile de plopi. Copacii izolați, pâlcurile și aliniamentele nu fac parte din terenul împădurit, suprafața lor fiind în terenul care le înconjoară. Suprafața împădurită este luată în considerare dacă este administrată de către exploatant, dacă este întreținută de forța de muncă a exploatației agricole cu echipamentele exploatației
jrc5382as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90552_a_91339]
-
sa de oi. Mai târziu când acesta și-a dat duhul, feciorii lui s-au așezat cu traiul aicea, unde au format un cătun și la acest cătun au dat denumirea după tatăl lor. Peste o vreme, a sosit un pâlc de răzeși aduși de Ștefan cel Mare care se întorcea de la o luptă cu tătarii de pe Nistru. În amintire victoriei a fost ridicată Mănăstirea Capriana, situată în vecinătatea acestor locuri. Iar răzeșii s-au statornicit aici păstrând denumirea cătunului. O
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
păduri compacte, în urma defrișărilor sistematice. În mod izolat, vegetația lemnoasa este reprezentată de exemplare de Quercus cerris (cer), Q.robur (gorun), Acer campastre (jugastru), Tilia spp. (tei), Ulmus foliacea (ulm), Crataegus pentagyna (păducel), Cornus sanguinea (sânger), Evonymus europaea (voniceriu). În pâlcurile de arbuști, vegetația ierboasa cuprinde specii că Tamus communis (fluierătoare), Polyfonum spp. (troscot), Lithospermum spp. (mărgelușa), iar în culturi, Agropyron repens (pir), Lolium perenne (raigras), Cirsium arvense (pălămida), Rubus caesius (mur), Setaria viridis (mohor), Dactylis glomerata (golomăț). În pășuni și
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
destul de ascendent, avea deja 14-16 case, Ostrovul numai 4-5, dar au fost strămutate în Drepcăuți. Ștefăneștii se numeau astfel pentru că prima locuință aici și-a făcut-o un oarecare Ștefan, deși oamenii îi mai ziceau Copaci, pentru că era aici un pâlc de copaci. Ostrov, de asemenea, în limba vorbită se folosea, deoarece se afla pe locul numit Ostrov. Așezări omenești, însă, au fost pe aceste locuri și mai înainte. În împrejurimile satului se află 8 movile funerare, rămase de la migratorii asiatici
Drepcăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305137_a_306466]
-
că provine de la o familie de grofi maghiari, Beldi, ce și-au avut moșiile în zonă. Balda este limita administrativă sudică a orașului Sărmașu la circa 4 kilometri sud, în direcția orașului Luduș. Este înconjurat de dealuri mari, cu câteva pâlcuri de pădure răzlețe, majoritatea terenului fiind utilizat pentru agricultură sau pășunat. Satul are forma literei "U" cu baza la șoseaua DJ151 Luduș - Sărmașu și cu brațele înspre vest. Partea sudică a satului este situată pe valea unui afluent al râului
Balda, Mureș () [Corola-website/Science/300108_a_301437]
-
perioada așa zis socialistă (în special perioada 1950-1958) comuniștii obligau micii proprietari de teren să-și predea la stat aproape toată recolta (așa numitele "cote") , astfel că necesarul "de urgență " era obținut cu îmblăciul. Țăranii tăiau - în general cu secera - pâlcuri din grâul însămânțat și doar parțial copt întrucât nu mai aveau ce să mănânce, iar batoza din sat nu putea fi pusă în funcțiune pentru cantitățile infime (pentru batoză) de grâu secerat, astfel că îmblăciul era singura soluție de recoltare
Îmblăciu () [Corola-website/Science/316479_a_317808]
-
satul Bajura, dar prin osteneala preotului Gheorghe Hadârcă venit din Basarabia, cel care a fost și primul învățător din sat titularizat, din anul 1893. Pitorească era fosta bisericuță din bârne de pe Vale. Din descrierile contemporanilor, aceasta era construită într-un pâlc de stejari retezați și care au ținut loc de furci, masa altarului fiind construită dintr-un stejar foarte gros, retezat la înălțimea de un metru, iar podeala făcută din scândură cioplită cu barda, era la distanță de o jumătate de
Bajura, Botoșani () [Corola-website/Science/300889_a_302218]
-
în momentul actual prin care planetele s-au format este cunoscut sub numele de acreție, în care planetele au început sub formă de boabe de praf pe orbită în jurul protostelei centrale. Prin contact direct, aceste boabe s-au format în pâlcuri de până la 200 metri în diametru, care, la rândul său, s-au ciocnit pentru a forma corpuri mai mari, (planetezimale), de ~ 10 km în diametru. Acestea au crescut treptat în continuare, prin coliziuni, cu câțiva centimetri pe an pe parcursul următoarelor
Geneza și evoluția Sistemului Solar () [Corola-website/Science/318632_a_319961]
-
Rezervația reprezintă o zonă naturală pe valea Topologului (în limita de contact a "Podișului Cosmincei" cu cel al "Babadagului") cu rol de protecție pentru specia de liliac "Syringa vulgaris", un arbust ce aparține familiei Oleaceae, care vegetează în spontan în pâlcuri compacte.
Rezervația de liliac Fântâna Mare () [Corola-website/Science/328937_a_330266]
-
adăpatul animalelor. Din anul 1977 se impune în peisajul comunei prezența lacului de acumulare de pe râul Prut în a cărui zonă adiacenta este situată și comuna Manoleasa. Vegetatia este reprezentata prin mici ochiuri de stepă destinate în general pășunilor și pâlcuri de pădure (de: stejar, cireș, soc, tei, arțar, frasin etc.).Vegetația intra zonală este reprezentată prin mici areale cu specii halofile și hidrofile. Fauna reflectă caracteristicile zonei de interferență a elementelor central-europene cu cele asiatice. Sub raport economic o importanță
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
cețurile și burnițele sunt deosebit de frecvente. Petroșaniul are o floră de tip central-europeană cu elemente arcto-alpine, în părțile înalte ale munților și infiltrații mediteraniene în zonele mai joase și cu condiți ecologice speciale mai ales pe calcare. Vegetația este diversă: pâlcurile de anini și zăvoaiele din lungul apelor, nu rareori învecinate cu cătinișuri zburlite și tufișuri de zmeură, până la făgetele de pe versanți și cu pădurile de rășinoase de deasupra lor. Cea mai mare pondere în vegetația Petroșaniului este ocupată de pădurile
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
blândă. Mare parte din teritoriul țării este format din câmpii mănoase și dealuri joase. Într-un peisaj leton tipic, un mozaic de vaste păduri alternează cu câmpii, ferme și pășuni. Terenurile arabile sunt delimitate cu șiruri de mesteceni și cu pâlcuri de pădure, care reprezintă habitat pentru numeroase plante și animale. Letonia are sute de kilometri de țărm maritim sălbatic—litoral cu păduri de pin, dune și plaje continue cu nisip alb. Letonia este pe locul 5 în Uniunea Europeană după ponderea
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
păduri compacte, în urma defrișărilor sistematice. În mod izolat, vegetația lemnoasa este reprezentată de exemplare de Quercus cerris (cer), Q.robur (gorun), Acer campastre (jugastru), Tilia spp. (tei), Ulmus foliacea (ulm), Crataegus pentagyna (păducel), Cornus sanguinea (sânger), Evonymus europaea (voniceriu). În pâlcurile de arbuști, vegetația ierboasa cuprinde specii că Tamus communis (fluierătoare), Polyfonum spp. (troscot), Lithospermum spp. (mărgelușa), iar în culturi, Agropyron repens (pir), Lolium perenne (raigras), Cirsium arvense (pălămida), Rubus caesius (mur), Setaria viridis (mohor), Dactylis glomerata (golomăț). În pășuni și
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
Craiului|Piatra Craiului]], iar în nord-est [[munții Leaota]] și [[munții Bucegi|Bucegii]]. Munții Leota sunt cei mai apropiați, la circa 50 km. Comuna Dobrești are în componență satele Dobrești și Furești fostă proprietate a mânăstirii Râncăciov și clădit de un pâlc de refugiați panduri ai lui [[Tudor Vladimirescu]]. Printre aceștia a fost și tatăl așa numitului haiduc Radu lui Anghel din Greci. Datorită comportamentului său, a fost izgonit și s-a stabilit câțiva km spre nord, în satul Greci, com. Boțești
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
înconjurată de o mică pădurice de brazi, iar drumul de la castel spre sat era mărginit de o perdea de malin și salcâm. Parte din perdeaua de malin și salcâm încă se mai păstrează pe marginea drumului , sub forma unor mici pâlcuri , în pofida țărânilor colectiviști care au încercat să distrugă orice urmă a fostului castel. De altfel, din prostie și exces de slugărnicie față de conducerea CAP-ului, colhoznicii au acoperit cu pietre și pământ chiar și puțul cu apă potabilă a castelului
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
din anul 1632, staționând acolo împreună cu oastea moldoveană. Cetatea Hotinului a fost eliberată din mâinile turcilor de mai multe ori în acest secol de către cazacii zaporojeni. În perioada 1648-1653, cazacii organizați în detașamente de câte o sută (sotnii), reunite în pâlcuri, conduse de hatmani, au dus lupte împotriva polonilor pentru a ieși sub dominația acestora. S-au purtat lupte între zaporojeni și poloni, inclusiv în zona Hotinului. Conducătorul cazacilor, hatmanul Bogdan Hmelnițchi a ocupat cetatea în primăvara anului 1650, pentru o
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]
-
Mare în jurul orei 3 după amiaza, când o parte din cavaleria moldovenească (aproape 4.000 de oameni) a atacat tabăra musulmană. Trebuie spus că un alt corp de oaste de aproximativ 1.000 de oameni a fost ascuns într-un pâlc de pădure, acest grup de călăreți având misiunea de a-i ataca din flanc pe cei care i-ar fi urmărit pe cei care deschideau lupta. Mahomed Cuceritorul, dorind să rezolve într-o singură bătălie decisivă soarta campaniei, ordonă riposta
Bătălia de la Valea Albă () [Corola-website/Science/306667_a_307996]
-
sunt prinși în focul încrucișat al tunurilor moldovenești și al trupelor de arcași și arbaletieri moldoveni. Mai mult, la aceasta ambuscadă se adaugă și atacul din flanc și din spate al celor 1.000 de călăreți lăsați de Ștefan în pâlcul de pădure. Această acțiune a dus la decimarea și dezorganizarea totală a cavaleriei ușoare turcești. Pentru a reechilibra lupta, Mahomed a ordonat trupei de infanterie de elită de care dispunea (ienicerii) să atace pozițiile moldovene, dar aceștia, după aproape o
Bătălia de la Valea Albă () [Corola-website/Science/306667_a_307996]
-
uneori scris "Campanula cochleariifolia") este o plantă din genul Campanula și din familia Campanulaceae. Clopoțelul pitic de stâncă are numeroase tulpini scunde, cu lungimea maximă de 100 mm. Tulpinile sunt înghesuite. Frunzele de la baza tulpinii sunt stufose, în rozetă, formând pâlcuri mici. Ele sunt aproximativ rotunde, au dinți rari și ascuțiți pe margini și au codițe lungi. Frunzele de pe tulpină sunt mai mici, mai rare și ascuțite. Florile au culoarea albastru-deschis. Cresc câte l—5 pe codițe lungi la capătul tulpinii
Clopoțel pitic de stâncă () [Corola-website/Science/323397_a_324726]
-
un fapt foarte grav, aceste trupe putând ataca armata din spate și mai ales putând captura sau dispersa furgoanele cu muniții și material, periclitând capacitatea armatei de a continua lupta. În anul 1812, la Bătălia de la Borodino, o serie de „pâlcuri” de cazaci au ajuns în spatele liniei franceze. Aceste trupe nu puteau realiza mare lucru, deoarece nu erau susținute de artilerie sau infanterie, dar simpla lor prezență atât de aproape de furgoanele de aprovizionare a stârnit o asemenea panică în rândul comandanților
Războiul în epoca napoleoniană () [Corola-website/Science/312671_a_314000]
-
deși mai tînăr, se găsește deasupra localității Poiana Țapului, pe drumul spre cascada Urlatoarea. Între speciile cu răspândire sporadică în Carpați și caracteristice acestui etaj de vegetație menționăm în primul rând tisa , care se află în exemplare izolate sau în pâlcuri în câteva stațiuni, și anume la :stâncile Sf. Ana (2 exemplare); valea Peleșului; sub stâncile de sub Poiana Stânci, la 1050 m, și deasupra carierei de piatra Piatra Arsă; pe Jepii Mici; pe valea Comorilor, la circa 1250 m; pe Caraiman
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
până sub 800 m, la Noua. Speciile de foioase împăduresc zonele deluroase din această zonă. Sunt de remarcat "fagul", cu variațiile sale, și "alunul". În trecut, depresiunea era acoperită cu întinse păduri de "stejar". Astăzi mai pot fi întâlnite câteva pâlcuri lângă Cristian, și la Poiana Narciselor, declarată rezervație naturală. Pe lângă "narcise", în locul din urmă se mai întâlnesc și alte specii rare, ca "bulbucii de munte", "tămâioare", "stânjenelul siberian" și altele. În mlaștina eutrofă de lângă Dumbrăvița sunt de remarcat speciile de
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
infiltrațiile de conifere etc. Vârstă acestor arbori variază între 150-200 ani. Codrii de Arama sunt situați în comuna Agapia pe dealul Filioara, fiind alcătuiți în cea mai mare parte din goruni seculari. La poalele dealului se află pârâul Filioara cu pâlcuri de răchitișuri și mici mlaștini. În jur sunt pajiști. La asfințit se poate admira sub lumina razelor de soare “văzduhul tămâiet” descris de Mihai Eminescu în "Călin - file de poveste". Toamnă odată cu schimbarea culorii frunzelor peisajele au culori care fac
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
tineri. La începutul secolului al XIII-lea, prin Europa bântuiau cete de săraci rătăcitori. Acești oameni fuseseră alungați de la casele lor de schimbările economice care forțaseră numeroși țărani săraci din nordul Franței și Germaniei să-și vândă pământurile. Membrii acestor pâlcuri rătăcitoare erau denumiți "pueri" (în latină "băieți"). În 1212, un "puer" francez numit Stephen și un "puer" german numit Nicholas au început în mod separat pelerinaje, fiecare pretinzând că a avut vedenii cu Isus Cristos. Alături de ei au venit săracii
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]