1,609 matches
-
Am ramas noi două și prunii. În peisaj au apărut și ginerii. Fostul meu soț era alcoolic, ca și bunicul meu. Un om frumos, harnic...dar cu gâtul veșnic însetat. “Vai de omul care are mâini de aur și gâtul pâlnie de argint!”mă necăjea tatăl meu. Dar avea dreptate. După ce am divorțat și a venit vremea partajului, primul lucru pe care și l-a revendicat fostul meu soț a fost damigeana cu țuică din boxa noastră de la bloc. Acum, că
POVESTEA CELOR 100 DE PRUNI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379882_a_381211]
-
ÎMPIEDICARE Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1654 din 12 iulie 2015 Toate Articolele Autorului (Second Day of Creation - Jacek Yerka) mă împiedic zi de zi de mine și atunci cânt mă ironizez ascult totul ca printr-o pâlnie de sare în care am uitat bucăți mari de vise neîmplinite le tot reconturez până la saturație măsor timpul pierdut. tac. tac între mine și sine aștept incubația nădejdii în verbul a fi între timp încropesc cina de taină a simțurilor
ÎMPIEDICARE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379947_a_381276]
-
taci!” - striga el zadarnic. Ascultă ca un iepure la pândă. Mitraliera încetase. Se-auzeau strigăte, vaiete, țipete și gemete. De undeva de la Canton un cocoș cântă un cucurigu lung. Apoi vocea camaradului: “Soldat Ioniță Andreiiii! Soldat Ionițăăă Andreiii! Punea mâinile pâlnie la gură și striga cât putea: Soldat Ionițăăă Andreiii...” Tăcuse. Voia să salveze fata cu orice chip. Aștepta să se lase seara și să se strecoare cu ea la Canton. “De unde e familia ta?”- o întrebase soldatul. “Din Cluj!” - răspunsese
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
taclale cu tine pe marginea fluviului, te socoteai un învins și-a învins delăsarea. Culcarea, ți-ai zis, nu mai e nimic de făcut, e de privit și de scris, lucrul obișnuit. Tot puful, tot aproapele-ți fusese aspirat de pâlnie. Dafnia translucidă din spate tremură, se frământă, își rupe mâinile, nu știe cum să te facă să-ți iei avânt, să te arunci învolburării. Se strânge arc și te înțeapă, te aruncă șuvoiului. Apă, mâl și nisip, grohotiș adus din
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
trupuri încă tinere, doritoare de plăcerile firești ale celor pe care munca și împlinirea datoriei le merită din plin. Îl expediară urgent pe Belizarie pentru că discuțiile erau secrete. Acesta ieși smerit apoi de piti într-un cotlon unde avea o pâlnie cu care asculta totul, așa că, lucrurile intrară în acea rânduială care domină lumea de la începuturile ei. - Și ’ai zi, fată, cum vezi chestia din sud că ticălosul de Ghirai, marele han al păgânilor, pare și el interesat de nenorocitele alea
POLITICA EXTERNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375516_a_376845]
-
de interese economice, teritoriale și politice. Ca urmare a perpetuării orânduirilor de-a lungul istoriei, speranța omenirii a renăscut după fiecare revoluție. Societățile s-au perindat una după alta și au dispărut în vâltoarea vremurilor precum galaxiile din univers în „pâlnia" uriașă a unui quasar. Deși pare un paradox, pe arena mondială, cel puțin pe fațeta acestuia, capitalismul tinde către ideologia social-democrată, în timp ce fostul comunism își schimbă brusc direcția și pornește ca o avalanșă spre un capitalism dictatorial în care anarhia
MÂNDRIA DE A FI ROMÂN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371951_a_373280]
-
e și asta? spuseră speriați câțiva care nu mai văzuseră niciodată o eclipsă, și toți care mai stătuseră jos se ridicară privind către cele două astre suprapuse. -Apollon se ascunde sub umbra Selenei, spuse cineva, și mulți își puseră mâinile pâlnie la gură și începură să strige sunete guturale. Cornurile romane începură să sune și ele în tot Ierusalimul. Dinspre Marele Templu se auziră sunetele din corn de berbec, apoi loviturile în timpane și tobe. Gaius se ridică și el de pe
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
l aspira? Această chemare către hăuri, monstruoasă, invincibilă, care‑i smulgea inima din loc? „Curent descendent” s‑a gândit într‑o fracțiune de secundă, durată care n‑avea nimic comun cu măsura obișnuită a timpului. El cunoștea genul acesta de pâlnie care‑l absorbea și mai știa că la altitudinea la care se afla nu e posibilă nici o manevră. „Sunt exact deasupra grohotișului și voi fi, inevitabil, placat de peretele muntelui, și‑a mai spus pilotul. Să salvăm ce mai putem
ZBORUL SPRE LUMINĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372345_a_373674]
-
1963 din 16 mai 2016. Pădurea foșnește Copacii se aplecă spre pământ, dornici să-l sărute, iar vântul bate atât de puternic, încât ai senzația că supune tot ce întâlnește în cale. Rochia Carminei se umflă transformându-se într-o pâlnie, iar părul ei zboară în văzduh.Cu toate acestea, ea continuă să urce pe deal. Vrea să pătrundă cât mai repede în ascunzătoarea copacilor. Pădurea îi este dragă, asemeni unui templu.Acolo, în acest loc simte că este liberă.Mă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
sunt singurii ... Citește mai mult Pădurea foșnește Copacii se aplecă spre pământ, dornici să-l sărute, iar vântul bate atât de puternic, încât ai senzația că supune tot ce întâlnește în cale. Rochia Carminei se umflă transformându-se într-o pâlnie, iar părul ei zboară în văzduh.Cu toate acestea, ea continuă să urce pe deal. Vrea să pătrundă cât mai repede în ascunzătoarea copacilor. Pădurea îi este dragă, asemeni unui templu.Acolo, în acest loc simte că este liberă.Mă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
obiceiul satului. Feciorul venea întâi la mamă, căreia îi cerea voie să joace cu fiica. Și mamele, of, Doamne, ce s-ar mai învârtit și ele! Deasupra salonului hanului era o sală mare, plină cu flori și un gramofon cu pâlnie, stil patefon, care era pus în mișcare de un arc, ca la ceas și se învârtea de la o manivelă. De multe ori se juca după muzica plăcilor zimțate ale gramofonului, pe care erau înregistrate melodii ale lui Zavaidoc, jocuri populare
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
Apă curentă avea și ea la gazdă, însă duș prefera să facă la serviciu înainte de plecare spre casă. Vara era mai simplu. Gazdele montase un butoi din tablă de două sute litri pe bucătăria de vară din curte și cu o pâlnie de stropitoare sub butoi, îl utilizau ca duș. Se încălzea apa de la soare și așa se mai spăla când nu mergea la serviciu sau se răcorea când căldura de afară devenea insuportabilă. - Nu mai are o cameră bătrâna și pentru
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371009_a_372338]
-
Am pătruns cu greu printre crengile dese și încurcate până aproape de un izvor, deasupra că- ruia era o vatră de nisip galben și mărunt. Am stat nemișcat cu urechile ascuțite. Nimic. Am început să imit din gât cu mâinile făcute pâlnie la gură glasul căprioarei. După o pauză de câ- teva minute repet aceeași chemare o dată, de două ori și iar fac pauză. De data asta am făcut o pauză mai mare. Undeva, mai sus de vatra de nisip, sub un
O ALTĂ MOARTE A CĂPRIOAREI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371067_a_372396]
-
am dat seama cam cum arătam eu. Ca să mă liniștească, până să urce liftul la 9, ea mi-a zis: -Ia dă oleacă mâna deoparte, să vedem ce s-a întâmplat. Cu greu am luat mâna pe care o țineam pâlnie peste ochiul șiroind, de parcă voiam să țin ochiul să nu sară afară. -Aaaa, nu-i nimic, mi-a zis ea cu un zâmbet forțat. Ai un rid în plus. Mi-am dat seama că vrea să mă încurajeze, dar acum
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345857_a_347186]
-
să fii generos cu prietenii, chiar dacă nu poți să-i suferi. Dar așa erau ele, relaxate, pline de dorința de a trăi în veselie, numai că Marea Marmara nu-și terminase povestea și, asemenea lui Stamate, mai avea ceva cu pîlnia, dar fetele nu pricepeau, mai ales Chipita, care avea sarcina să ducă steagul la patru iulie în fiecare an. Dar trecuse timpul și urma marea tombolă, pentru că la Marea Marmara totul trebuia să fie cutremurător, imens, fabulos, monstruos chiar, iar
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 22-23 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348367_a_349696]
-
explicativ, prin specializarea mea profesională, cum să întreb ? Cum tocmai pregătise sticlele pentru sucul de roșii, iau și eu un polonic și i-l duc. Îmi explică ridicându-l ca și când mi-ar da cu el în cap, că „tolcerul„ e „pâlnie„ , nu „linguroi„ ! Sâmbăta trecută, gazdele mele , gătite ca-n zi de sărbătoare , mă lasă singură în casă, ei plecând la „ospăț„ , pronunțat cumva „uspăț„ , dar cu puțină bunăvoință, am înțeles. Bine, m-am gândit eu puțin, de ce nu-l fac
STRUȚUL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376794_a_378123]
-
seamă. În încăpere se aflau trei persoane: tânte Aurore, o doamnă necunoscută, foarte atrăgătoare, într-o ținută de vilegiatura, si un tanar cam de vârsta mea, cu păr cârlionțat, care ședea în vecinătatea gramofonului, înclinat cu vădita plăcere în direcția pâlniei acestuia. După încântarea cu care ascultă, părea să nu fi avut până atunci habar de existența unui asemenea aparat. Foarte surprins de prezență străină, voisem să mă retrag numaidecât, cu scuzele de rigoare, dar tânte Aurore se grăbise să mă
SFAT DE TAINĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372647_a_373976]
-
cu visul acesta? Ce să mai însemne dacă are și el vreo semnificație? Ca să uite visul, fugi din nou în baie să-și alunge cu un duș rece, teama ce i se strecurase în suflet. Stropii de apă țâșneau din pâlnia dușului, o răsfățau și îi alungă definitiv din memorie visul după amiezii de iulie, în prima sa zi de cazare la malul mării. Revenind în cameră cu prosopul înconjurându-i trupul tânăr, ștergându-și picăturile de apă ce străluceau pe
UMBRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372644_a_373973]
-
mai 2016 Toate Articolele Autorului Pădurea foșnește Copacii se aplecă spre pământ, dornici să-l sărute, iar vântul bate atât de puternic, încât ai senzația ca supune tot ce întâlnește în cale. Rochia Carminei se umflă transformându-se intr-o pâlnie, iar părul ei zboară în văzduh.Cu toate acestea, ea continuă să urce pe deal. Vrea să pătrundă cât mai repede în ascunzătoarea copacilor. Pădurea îi este dragă, asemeni unui templu.Acolo, în acest loc simte că este liberă.Mă
CHEMAREA PǍDURII de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/372141_a_373470]
-
din aceștia, un piticuț tuciuriu, se zbătea cumplit ca-ntr-o lesă (tot de el ținută). Încă puțin și arbitrul l-ar fi trimis în tribună. Ieșea glonț din cușca lui, gata să calce tușa, se zvîrcolea, țipa cu mîinile pîlnie, se lăsa pe vine, amenința pe unul de-ai lui, de la apărare: mă, te mănînc! Tribuna-l ținea în gingășii: bă, croncane, ține-ți pliscul! La care omu', întors către galerie, se înclina cu politețe de șambelan, reintrînd distins în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Doctorul (!), Lordul John, Aprid, Faianță, Fosfor ș.a. Iar cînd din gura lui Japardelea mai iese și perla: "Haoleu, fraților, ce bine-i la Socola!", atunci gîndul că Budai-Deleanu a trecut și el pe-acolo pare aproape sănătos. Cum în urmuzienele Pîlnia și Stamate sau Algazy și Grummer nu vom căuta niciodată cristale ale logicii în gura personajelor, cu atît mai puțin le vom găsi în cele ale ieșeanului care, de altfel, fără jenă, și le plasează în, poftim, celebrul stabiliment de după
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și de cunoștințe (pentru a evalua nivelul de cultură). Selecția întrebărilor și claritatea dialogului vor fi semnele unei documentări minuțioase. Se vor evita întrebările retorice, generale, vagi, lungi, ipotetice, justificative. Cercetătorii din domeniul comunicării clasifică interviul astfel: 1. interviu tip pâlnie - de la general la particular; 2. interviu tip pâlnie inversată - de la un subiect bine determinat către o temă generală; 3. interviu tip tunel - întrebări grupate în jurul aceleiași teme; 4. interviu cu ordinea mascată - alternarea întrebărilor dificile cu cele polemice; 5. interviu
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
cultură). Selecția întrebărilor și claritatea dialogului vor fi semnele unei documentări minuțioase. Se vor evita întrebările retorice, generale, vagi, lungi, ipotetice, justificative. Cercetătorii din domeniul comunicării clasifică interviul astfel: 1. interviu tip pâlnie - de la general la particular; 2. interviu tip pâlnie inversată - de la un subiect bine determinat către o temă generală; 3. interviu tip tunel - întrebări grupate în jurul aceleiași teme; 4. interviu cu ordinea mascată - alternarea întrebărilor dificile cu cele polemice; 5. interviu cu forma liberă - testează inteligența intervievatului. Redactarea interviului
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
œil regarde longuement vers le Nord, vers leș âges ". Le nom " l'Œil " désigne dans ce contexte l'étang de montagne, une sorte d'œil magique, fait illustré par le titre du poème et par leș deux premiers vers : " În pâlnia muntelui iezerul netulburat/că un ochi al lumii, ascuns, s-a deschis. " (" Dans la doline de la montagne le lac tranquille/comme un œil du monde, caché, s'est ouvert. ") Supprimer la majuscule en traduction constitue, à notre sens, une perte
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
păstra în mișcarea sa toată blândețea dimineților de pace. Strada care ducea la gară era presărată cu cioburi de sticlă, cu crengi rupte. Uneori, un copac frânt în două bara drumul. La un moment dat, a trebuit să ocolească o pâlnie uriașă. În locul acela, mulțimea de fugari devenea mai compactă. Îndepărtându-se de pâlnie, oamenii împovărați cu saci, se împingeau și, dintr-o dată, se observau unii pe alții. Încercau să-și vorbească, dar unda de șoc rătăcită în mijlocul caselor țâșnea pe
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]