13,312 matches
-
ieșean de artă, mă opresc... nostalgic în dreptul autoportretului. Formidabil: ceea ce nu observasem acum jumătate de secol, observ acum: garoafa din dreptul inimii ritosului hidalgo e, văd bine, o Românie cu petala Basarabiei mai aprină decît celelalte. Întîrziată stupoare! Cum trecuse pînza de inchiziție? Cum se sustrăsese Boușcă pușcăriei? Într-un an, cînd eu însumi mă retrăsesem, în necesară recluziune, la Socola, îl văd, o secundă, în curtea stabilimentului pe autorul autoportretului. În lejerul halat-uniformă... Tot acolo, altă dată, într-o toamnă
Însemnări by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13422_a_14747]
-
Eu sînt balerina, nu? Da, tu ești. Tiranicul orgoliu al șarmantei: totul trebuie să graviteze în jurul ei, în jurul ombilicului ei omologat. Tot ce fac acum, aici, să stea sub semnul ei! Altă dată, intrîndu-mi în atelier, tocmai termin o mare pînză abstractă. Eu sînt acolo, nu? decide ea interogativ. Fără umbră de umor. Da, tu ești, îi răspund cu aceeași, simetrică, lipsă de umor. Vernisaj, 1995, cu ale mele Uși ieșene celebre. Din asistență se desprinde necunoscutul care e nelipsit din
Însemnări by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13422_a_14747]
-
zece-cincisprezece ani - adevărate veterane ale căilor ferate - apoi, prin dreptul Chiajnei (mă fascinau aici ruinele unei biserici vechi și părăsite) începeau să adoarmă una câte una lovite parcă de o boală contagioasă, încremenite în atitudini inconfortabile, lascive, ca într-o pânză de Pallady, dormeau cu gura întredeschisă torcând stridențe atonale, și rămâneam într-o singurătate dezolantă, frustrantă într-un fel, cu cartea în mână, privind pe geam desfășurarea unui peisaj ce-mi devenise cu timpul total indiferent, ba chiar ostil - citeam
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
albele cetăți cretane / mama mea în chimonoul verde / tata în fața catedralei” /.../ dar nu mai e vremea / să-ți scoți pieptul alb la lumină / pe străzile fără iarbă / crește o lume critică / mai bine în neștire să mergi / cu capul în pânze de heliu”), distanța dintre trăire și posibilitatea expresiei, regizată de “arbitri” constrângători, insinuează sentimentul inautenticității și cere tăcerea: “aici sunt vorbele / dincoace e inima / între acestea un arbitru amabil / îți cere mereu să repeți / poveștile lui preferate // uite că tac
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
consacră Soranei Gurian în cartea sa, intitulată Pe firul de păianjen al memoriei. Trecînd peste portretul extrem de sugestiv al prietenei cunoscute în cenaclul lovinescian, precum și peste lecția de "strategie" în raporturile cu criticii, pe care i-o dă autoarei romanului Pînza de păianjen cea care încă nu debutase editorial, e de reținut mai întîi informația referitoare la ameliorarea bruscă a situației ei materiale spre sfîrșitul anului 1940: acum, ea are o ținută elegantă, este însoțită peste tot de doi ogari și
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
fapt pentru că "prin relațiile sale a înlesnit aducerea lui". Mai elocventă e relația prietenei scriitoare cu ministrul antonescian al Sănătății, Dănulescu, pe care îl vizitează, la minister, însoțită de memorialistă, "ca să ia o rețetă pentru un medicament". La reacția autoarei Pînzei de păianjen � "Am înghețat"), prietena i-a precizat că ministrul în cauză "nu e ca ceilați [...] e un sfînt", că "și printre ei evita să spună legionari sînt cîțiva...". Povestea are însă și o continuare peste cîtva timp: "... într-
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
25 "Demascarea" aceasta este scrisă neîndoielnic de un jurnalist versat. Ea mustește, precum se vede, de ură și cîteva informații sînt vădit distorsionate. Însă altele, foarte detaliate, coincid cu cele furnizate de Cella Serghi, încît s-ar zice că autoarea Pînzei de păianjen a avut sub ochi acest text, ceea ce e greu de crezut. Și, de asemenea, cu cele din "agendele" Sburătorului. În acestea, E. Lovinescu menționează cîteva vizite pe care i le face protejatei sale, "bolnavă în ghips". După vizita
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
Cele peste o sută de lucrări strânse laolaltă punctează traiectoria unei prodigioase cariere artistice, întărindu-ne convingerea că suntem în fața unei opere de o vigoare și o rotunjime puțin obișnuite. Liviu Suhar e personal nu doar prin unitatea stilistică a pânzelor, ci mai ales prin permanenta prezență a gândului îndărătul formelor și culorilor. Pictura sa își trage consistența dintr-o reflexivitate gravă, dramatică aproape, din care pricină nu e destul să o privești, trebuind să o și înțelegi. Într-o vreme
Vederi din Iași by Alexandru Dobrescu () [Corola-journal/Imaginative/14204_a_15529]
-
roua iadului, răsfăț savant, și naiv, și tămăduitor. Sensul, aprent indiferent, ca vîntul, va bate întruna. Nici nu-i nevoie să-l cauți, te găsește el pe tine, îți îndoaie frazele către rosturi depășindu-ți înțelegerea. Ești mînat, împins în pînzele bombate (o!, vechile desene din cărțile cu aventuri maritime!), bălăcit în golfuri de insule feerice, cu vegetații în extaz, cu animale elegante, imperturbabile, cu nemaipomenite comori în văgăuni înflăcărate, în cratere vulcanice stinse... Bineînțeles, îngerul apare și dînsul un pic
Fi-vei primul cetățean de dezonoare al urbei (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14516_a_15841]
-
m-am cufundat prea mult în gânduri și că zăpada căzută azi dimineață era pe punctul de a dispărea. Acum străzile văzute de la fereastră erau acoperite de un strat alb murdar, cu mici porțiuni de alb, exact ca bucata de pânză cu care eu obișnuiesc să șterg pianul de praf. Deodată am auzit cântecul picăturilor de pe acoperișuri. Zăpada topită de pe acoperișul impozantei noastre case "cânta" în urechile mele: Drip, drap, drop, nea de zahăr de pe creasta unui aiurit de mare top
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
mă urc în vișinul copt de la marginea plațului coboram pe la amiază cu gura-ncuiată cerul gurii roș-albastru-nnegrit astăzi cînd nimic din toate acestea nu-mi mai e la-ndemînă caut doar cuvîntul ce nu vrea să(-mi) rămînă Moștenire Precum paianjenul pe pînza lui proaspătă lasă și poetul bietul moștenire o dîră de viață perimată pe nisipul de sub apele calde Aurea libertas Sunetul aerului cum vocile în creștere ale morților cînd se întorc de pe-o parte pe alta a timpului lor secund
Poezii by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/14490_a_15815]
-
început nu era Cuvîntul și-a ridicat cu grijă de pe piatră capul să nu-l simtă dintre cei mici cel mai mic singurul născut în zodia iepurelui ceasul era nici noapte nici zi își ascunse sub piatră sandalele aprinse o pînză veche din in afumîndu-și picioarele așa cum îi descînta bunica în copilărie o dată pe an să-l ferească de mușcătura de șarpe luă toiagul cu care-i învăța pe cei mici cum să-și apere rangul după ce vor intra cîți vor
Poezii by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/14490_a_15815]
-
de gestație în jurul burților materne acolo unde preaplinul cărnii începe să se reverse după treizeci și de ani sau că împungeau axilele mamei cu fontanelele de unde groaza țâșnea în jeturi groase ori povestesc înfiorate cum își strecurau palmele umede pe sub pânza ce se odihnea pe relieful de vulcan activ al sânilor materni aflați în necontenită ruminație, cerșind de la acest unghi un spor de securitate biologică, atunci când deveniseră ele însele un catarg de feminitate de al cărei miros se răstigneau lacomii culegători
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
ghiduri și istorii publicate atunci (de la Dimitrie Pappazoglu și Ulysse de Marsillac pînă la Frédéric Damé și Anton Bacalbașa), scriitorul realizează un îndrumar detaliat și ierarhizat. Se poate vorbi de o adevărată rețea de borne geografice, așternută peste oraș ca pînza de păianjen, făcînd posibilă reconstituirea planimetriei din epoca primului rege Carol. O rețea diferențiată prin frecvența înregistrărilor statistice, tehnică prin care, mult mai tîrziu, vor cerceta peisajul urban Yves Luginbuhl sau Kevin Lynch. Concomitent, în interiorul rețelei, Caragiale a introdus detalii
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
răsucit în carnea odăii, așteptam, doldora de insomnii, trezit de spaime ascuțite în chiar clipa ațipirii, pîndeam momentul de a-mi convinge concetățenii că e foarte înțelept să înțeleagă iminența autumnală. Și iarăși desfăceam sufletul cîte unui tom legat în pînză aspră la pipăit, rătăceam pe rîndurile negre, încremeneam apoi cu privirea pe varul gălbui, repetam în gînd, murmurat, cu glas tare, urlat, că da, da, s-a iscat toamna. Pe urmă ieșii pe stradă. Și atunci, vai, ce întîmplare! Mă
Iminență autumnală (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14594_a_15919]
-
de culoare închisă. "Cuconița" care copia portretul în galeria franceză, în 1905, spune Mateiu, semăna perfect cu modelul - ne putem întreba: ca o reîncarnare a Mariei Mancini în virtutea acelei metempsihoze în care credea neabătut craiul Pașadia? - în așa măsură încît pînza dreptunghiulară a lui Mignard părea o oglindă în care se privea și se vedea, costumată ca-n secolul al XVII-lea, pentru a-și face un anacronic autoportret. Prin analogie, și ținînd seama de opoziția structurală masculin/feminin care informează
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
Petrei, rămasă la mine după procesul de înfrigurată reabilitare ce-l încercase. Am deschis un album cu "naiadele" sculptorilor din familia Stork. Modelele erau antice, eline. "Aproape nudistele" închipuiau gestul venusian al acoperirii sexului cu mâna peste niște falduri de pânză. Am tot așezat poza mică, tip buletin, a Petrei, pe rând, peste fețele nudurilor. Privirile din fotografie chiar deveneau misterios-inocente... Parcă erau conștiente că mâna de pe pântec ascundea ceva. Rememorând acum toate acestea în tăcerea cu care am înlocuit porția
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
un os de cal/ într-o căldare de aramă// într-unul din coarne/ îi sclipește/ un șurub de aur/ într-un picior poartă o opincă/ dintr-un fier de călcat/ un cablu de înaltă tensiune/ îl urmează/ tîrîndu-se pe pămînt/ pînze de circular/ i se bălăngăne/ pe piept/ și cu o voce de burlan/ răcnește ceva indescifrabil/ în capul străzii// computerele delirează/ Micul dejun plouă mărunt/ plouă didactic/ soarele mic alburiu/ ca o linguriță de argint/ se scufundă/ în aburul norului
Poezie by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/14796_a_16121]
-
ale prietenilor, amicilor, colegilor sau pur și simplu cunoscuților, i-aș putea da lui Florin încă o bucată bună de viață, să facă ce vrea el cu ea. Pentru că Florin, dacă a sărit să te ajute, chiar te ajută până-n pânzele albe. Se luptă cu monstrul electronic până-l dovedește. Uneori, îl simți că nici măcar el nu mai crede că există soluții, da’ nu se lasă până nu le găsește. Iar asta poate să presupună uneori și 24 ore de chin
Despre Florin Iaru by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21311_a_22636]
-
decât Paganini.” “ Liniștea este cea mai ieftină muzică.” ‘...... Music is your only friend untill the end.‘ (Jim Morrison) ‘Muzică - o compensație, poate, pentru raiul pierdut.’ Muzică este balsam pentru suflet și odihnă pentru spirit. (Achim Schmidtmann) ‘Muzică - o broderie pe pânză bucuriei.’ ‘Muzică poate face dintr-un suflet răvășit o catedrală.’ ‘Nicio muzică nu ar fi mai divină decât recviemul înarmării și al poluării.’ ‘Lumea este asemeni unui măreț concert de muzică; să nu fii în dezacord cu ea.’ ‘Cărțile educa
Sfârşitul verii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82580_a_83905]
-
atunci cand realizarea voastră este doar o copie (să-i zic externă ?) oribilă ? de ce este necesar un nume de rezonantza internatzionala când românia și VOI înșivă - chiar nu sunteți demni de GRANITZE ?! spre ex : să mă așez eu la șevalet în fața pânzei și să pensulez “mont sainte-victoire” a lui paul cezanne ? că doar spuneai că ți-ai terminat facultatea în d-ale artelor ( și în ... în rest , daca esti ceva mai realist și nu numa` bluogherist ( care transbordează temele de pe alte bloguri
Vremea Casandrelor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82692_a_84017]
-
mult mai departe mult mai târziu. între cei patru pereți fericirea e o herghelie de căluți de mare. mare curaj ai avut. II ai ajuns dar încă nu ai venit. până atunci de mii de ori voi țese voi destrăma pânza tăcerii. lăsați-mi doar războiul în camera goală. și destul fir. nu cer altceva. așteptare. veghe. destul fir. cât să-nconjuri pământul de câteva ori. încă nu ai venit. ce ziua țesea, noaptea destrăma. ziua covoare din neasemuite cuvinte. strigăte se
sapte cântece pentru altădată by Leon Volovici () [Corola-journal/Imaginative/10288_a_11613]
-
să ai grijă, mi-au spus ca mortului să nu i se împrăștie de tot măruntaiele și pielea să nu-i zboare pe marginea drumului sau pe câmp pielea aceea pe care medicii o legaseră-n grabă ca pe o pânză putrezită cu vreo câteva sfori tocmai bune pentru un balot de carne de 88 de kilograme Vitalie, Vitalie, sufletul tău zburase departe ce-ți păsa că eu țineam ficatul tău umflat și inima învelită în câteva straturi groase de grăsime
Poemele cu Tătuca - o poveste basarabeană pentru Ruslan by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/10571_a_11896]
-
al Greciei, anul 1922 înregistrează încă o căsătorie, a principesei Marioara (Mignon) cu Alexandru al Iugoslaviei și momentul de covârșitoare importanță al încoronării de la Alba-Iulia a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria. Acestea ar fi punctele de reper, pentru că altfel pânza narațiunii se dovedește ceva mai largă. Și de astă dată figura de prim plan este a autoarei, conturându-și încă mai apăsat portretul, ale cărui trăsături le cunoscusem din volumele anterioare. Mândră că se trăgea din cel mai pur sânge
"Soacra Balcanilor" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10477_a_11802]
-
lucrările lui, Regii decăzuți, ciclu uluitor, foarte apropiat de El Greco - vroiam să-l aduc la Toledo, cu o expoziție personală. Un rege Lear, prăbușit sub blestmeul fiicelor. Nu mi l-a refuzat, dar a cerut timp, să-l "consolideze", pentru că pânza de la Fondul Plastic era tratată cu mult gips, care se măcina și distrugea minunea culorilor, cum se pare că s-a întâmplat cu multe din lucrările sale. Administratorul, care știa bine obiceiurile casei, s-a arătat binevoitor, și chiar de
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]