8,467 matches
-
în care s-a ridicat prima pensiune, în prezent fiind deja funcționale șase. Complexul este construit în mijlocul unei păduri de molid. În împrejurimi, turiștii pot face drumeții pe Vârful Ineu, Vârful Omu, în Munții Suhardului, Poiana Narciselor, Grădina Zânelor, la Pârâul Zânelor și Lacul Lala. Capacitatea de cazare este de 150 de locuri, toate camerele având sistem de încălzire, băi și restaurantul cu 70 de locuri, complexul mai dispune de cinci saloane, însă există și posibilitatea ca turiștii să-și prepare
Agenda2006-17-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284942_a_286271]
-
o amplă misiune de depistare și sancționare a celor care în această perioadă încalcă Legea Pescuitului. Astfel, într-un timp destul de scurt, jandarmii, împreună cu inspectorii au străbătut în lung și în lat, pe jos sau cu mijloacele auto din dotare, pârâurile Bega Veche, Măgheruș, râul Timiș, canalele și mlaștinile de la Satchinez, din zona Carani - Calacea și zona inundabilă a râului Mureș, de la Periam până la Cenad. Până la finalul misiunii, jandarmii au aplicat sancțiuni contravenționale unui număr de 32 de persoane, în valoare
Agenda2006-21-06-politie () [Corola-journal/Journalistic/284983_a_286312]
-
cantitățile de apă la viituri, pe de o parte este necesar ca terenurile adiacente cursurilor de apă să fie eliberate și utilizate în scopul inițial de zonă de protecție, iar pe de altă parte se cere curățirea albiilor râurilor și pârâurilor. Dacă pe baza studiilor existente, din toamna acestui an se va trece la ecologizarea Canalului Bega (inclusiv curățirea malurilor de vegetații și dragarea depunerilor de nămol) - proiect care va dura 6 - 7 ani, pentru 2007 prioritară devine întărirea digului pe
Agenda2006-23-06-general 1 () [Corola-journal/Journalistic/285026_a_286355]
-
am aflat că, la ora actuală, în zona noastră de interes sunt în execuție/refacere drumuri forestire care totalizează aproape 30 km, respectiv: între Cheia și Valea Largă (10,3 km); de la Cheia la Valea Șasă (6,5 km); Bretea- Pârâul Mare (1,6 km); Ticolinii (2 km); Hamoș (7 km). Direcția Silvică Timișoara beneficiază, de asemenea, și de un suport financiar de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru reabilitarea D.A.F. Cârlionțu (3,5 km). Se cuvine să facem precizarea
Agenda2006-26-06-general2 () [Corola-journal/Journalistic/285098_a_286427]
-
125 cmc), Andrea Dovizioso, Jorge Lorenzo, Yuki Takahashi (250 cmc), Valentino Rossi, Loris Capriossi și Marco Melandri (Mo-to G.P.). l Cea de-a doua ediție a Maratonului „D. H.L. - Ștafeta Carpaților“ se va desfășura sâmbătă pe traseul Poiana Brașov - Râșnov - Pârâul Rece - Predeal, are ca scop strângerea de fonduri pentru copiii ce suferă de autism și va beneficia de prezența personalităților importante din showbizul autohton. Competiția se bucură de susținerea vicecampioanei olimpice de la Sydney, Violeta Beclea Székely. Taxa de participare este
Agenda2006-25-06-Sport () [Corola-journal/Journalistic/285085_a_286414]
-
a fost învinsă la Ploiești de reprezentativa Bulgariei cu scorul de 1-3, irosind astfel orice șansă de a mai accede la turneul final al competiției. Bulgaria este lidera clasamentului grupei C, iar România ocupă ultima poziție. l Pe traseul Predeal - Pârâul Rece - Râșnov - Po-iana Brașov s-a desfășurat maratonul D.H.L. , la care au participat peste 500 de atleți din 11 țări. Proba masculină a fost câștigată de Pavel Moia (Italian Expres), iar cea feminină de Hiroko Ogawa (Walmark). Duminică, 25 iunie
Agenda2006-26-06-Sport () [Corola-journal/Journalistic/285108_a_286437]
-
odăjdii pe brazi și punând blănuri de hermină pe crengile cedrului; oblojindu-i cu vată și feșe de argint mirosind a tămâie, sau, transformându-i în fantastici urși polari plecați la plimbare printre banchizele de gheață de pe malurile gârlei și pârâului. Un gând zănatec o îmboldea să-și lepede șuba de lup și tot ce-avea pe ea, și, goală, ca-n toiul verii, să se arunce în copca desferecată, să se închine izvoarelor din adâncul altarelor de gheață, dar chemarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
factorilor rurali, 9 aveau plecarea din Fălticeni, 4 din Broșteni și câte unul din Borca, Pașcani, Ruginoasa, Lespezi, Gara Heci-Lespezi și Gara Liteni. Toate comunele erau străbătute de factori poștali, cu excepția comunei Dolhasca, deservită de servitorii primăriei. La Iesle, pe pârâul Suha Mare, cam la jumătatea drumului dintre Fălticeni și Broșteni, se preschimbau expedițiile poștale între aceste localități. Drumul peste Munții Stânișoarei, lung și anevoios, va determina Direcția Generală să propună în aprilie 1895 și județul să aprobe, înființarea unei curse
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
lungime cu versanți verticali, numeroase surplombe, marmite și mici peșteri (Munticelu, Suhardului). Porțiunea cea mai spectaculoasă poartă numele de Gâtul Iadului, străjuită la înălțime de Piatra Altarului. La obârșia Bicazului, în anul 1837, a luat naștere Lacul Roșu, prin bararea pârâului cu materiale aduse de pe versantul Muntelui Ghilcoș (Ucigașu), în urma unei alunecări. Materialele rezultate au umplut albia Bicazului formând un baraj natural între Muntele Ghilcoș și Muntele Suhardul Mic. Carpații Meridionali cuprind un carst mult mai extins, atât la suprafață cât
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
casă până de curând, ei bine acolo, nu avea cine să-l tulbure cu asemenea vești. Doar cerul, razele soarelui și uneori ploaia îi erau tovarăși. Dacă n-ar fi fost vântul de noaptea trecută, ar fi privit și acum, pârâul ce curgea în vale. - Ești sigură de ceea ce spui? Îmi pari a fi destul de apetisantă, nu văd de ce n-ai sfârși, la rându-ți într-un borcan de compot. - Eu??? Vezi tu, mulți au trecut pe aici de când a început
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
cu familia lui la C.A.P., ultimii trei copii ai lui mâncau ridiche neagră ca pe mere A fost și grădinar la C.A.P., grădinăria era în tarlaua „Podul Tansei”, ce se afla la marginea pădurii. Aici se află un pârâu numit „Călina”, unde oameni satului au făcut o ezătură barînd pârâul pentru a se aduna apa. Iar pe șesul cu pricina au construit o casă în care locuia grădinarul șef, adică Tonu, care era și paznicul grădinii de legume. În
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
mâncau ridiche neagră ca pe mere A fost și grădinar la C.A.P., grădinăria era în tarlaua „Podul Tansei”, ce se afla la marginea pădurii. Aici se află un pârâu numit „Călina”, unde oameni satului au făcut o ezătură barînd pârâul pentru a se aduna apa. Iar pe șesul cu pricina au construit o casă în care locuia grădinarul șef, adică Tonu, care era și paznicul grădinii de legume. În iaz au pus pește, iar cât a fost iazul peștele a
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
unde avea teren mai mult și avea și viță de vie. Cea de a două casă se află în capul drumului ce coboară prin partea de nord a casei trecând pe lângă fântâna cu colac de piatră și ajunge pe malul pârâului ce desparte satul în două, în lungul lui. De aici drumul continuă peste un pod șubred din lemn și începe să urce o pantă de patruzeci și cinci de grade, trecând pe lângă casa Sultănicăi și pe lângă a lui Beșleagă la
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
un opțional la geografie, mai ales la clasele liceale (X - XII). Dedic acest modest studiu de geografie celui de la care am învățat „alfabetul” geomorfologiei, regretatului profesor Marcel Vârlan. Autoarea. CAPITOLUL I POZIȚIA GEOGRAFICĂ A UNITĂȚII DE STUDIU Bazinul hidrografic al pârâului Lohan este situat, din punct de vedere geografic, în Podișul Bârladului, subregiunea Podișul Central Moldovenesc. Din punct de vedere matematico geografic, bazinul Lohan este situat între 46ș35’ - 46ș50’ latitudine N și 27ș52’ - 28ș02’ longitudine E. În trasarea limitelor hidro-morfologice ale
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
P. Jeanrenaud și A. Saraiman au efectuat un studiu geologic asupra Moldovei Centrale dintre Siret și Prut, desigur, incluzând și arealul vizat de prezentul studiu. CAPITOLUL IV RELIEFUL 1. ALCĂTUIREA PETROGRAFICĂ. Unitatea naturală avută în vedere, respectiv bazinul hidrografic al pârâului Lohan, se suprapune în întregime Platformei Moldovenești. Cele două componente ale acesteia, soclul (fundamentul) și cuvertura sedimentară reflectă stadii diferite de evoluție, fundamentul fiind etapa mobilă de geosinclinal, iar cuvertura - etapa de stabilitate (platformică), în care depozitele acumulate în cicluri
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Cuvertura. Cuvertura, în cazul bazinului Lohan, este alcătuită exclusiv din depozite sedimentare, aparținând Sarmațianului și Meoțianului (sedimente acumulate în ciclul de sedimentare Badenian superior - Meoțian). La acestea se adaugă depozite cuaternare, mai ales terasele ce însoțesc artera hidrografică principală, respectiv pârâul Lohan. Sarmațianul este prezent cu etajele: Basarabian și Chersonian. Basarabianul (Sarmațianul mijlociu) se găsește în aproape tot cursul inferior al Lohanului. În profilul văii Lohanului și al afluenților săi din această parte a bazinului apar depozite argilo nisipoase (cu grosimi
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
morfologice ale structurii sunt mai pregnante, mai ales pe versantul stâng al Lohanului. Astfel, pe structura monoclinală a bazinului Lohan, datorită existenței stratelor de roci mai dure (gresii) s-au format câteva platouri structurale: dealul Lohanului, situat la est de pârâul Lohan, Dealul Bobești, la nord de satul cu același nume, caracterizate prin înclinarea suprafeței lor în sensul în care sunt înclinate și stratele dure. Marea mobilitate a depozitelor geologice care alcătuiesc aceste platouri (depozite dominate de formațiunea nisipoasă) favorizează o
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
superioară, această frunte este protejată de o placă dură, pe seama căreia s-a format o cornișă, continuată, la bază, de un taluz sculptat în roci mai moi. Flancul drept al văii Lohanului este marcat de prezența reversului de cuestă al pârâului Crasna, care este, de fapt, un platou structural modelat în roci moi (marne, argile, nisipuri). Structura monoclinală a regiunii a influențat și morfologia văii principale a Lohanului și a afluenților săi. Astfel, valea Lohanului, de la obârșie și până la nord-vest de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
în care nu se cunosc accidente tectonice majore, fundament acoperit de depozite sarmațiene și meoțiene, formate din roci predominant nisipoase sau argiloase, slab ondulate. Analizând Harta seismică a României (R. Ciocârdel și colab., 1965) se constată că bazinul hidrografic al pârâului Lohan, ca și zonele limitrofe, se înscriu ca arii de maximă intensitate seismică (gradul 8). Această încadrare a fost confirmată de cutremurul din 10 noiembrie 1940, dar mai ales de cel din 4 martie 1977, care a provocat mari distrugeri
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
în cuprinsul complexului nisipos superior (de vârstă meoțiană). • pânzele de apă de pe pantele coluviale și deluviale. Aceste ape se nasc prin degradarea pânzelor captive și se scurg pe sub mantaua dezagregată ce acoperă panta. • pânzele de apă captive. Fragmentarea adâncă de către pârâul Lohan a structurii geologice a regiunii a deschis pânze de ape etajate, ce se pot urmări prin izvoarele care apar sporadic în lungul coastei Lohanului. Aceste pânze pot fi mai greu urmărite, fiind des întrerupte prin fragmentarea scoarței de eroziunea
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
ce se preling pe pantă, intensificând procesele geomorfologice actuale. 2. APELE DE SUPRAFAȚĂ. Apele de suprafață, respectiv apele curgătoare, se manifestă ca unul din cei mai activi și mai eficienți agenți modelatori ai reliefului. Principala arteră hidrografică din bazin este pârâul Lohan. Lohanul este afluent al Crasnei și izvorăște din zona înaltă a platformei Poiana Mare - Lohan. În hidrografia Moldovei Centrale, valea Lohanului este considerată ca o apariție morfologică târzie. Formarea ei s-ar fi produs în Cuaternar. Acest fapt morfologic
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
fost obținute prin cartometrie pe harta bazinului Lohan, scara 1:25.000. La baza analizei a stat clasificarea rețelei de drenaj pe baza sistemului elaborat de R. Horton (1945) și completat de A. Strahler (1952). În acest sistem de clasificare, pârâul Lohan are ordinul de mărime 4. a). Numărul segmentelor de râu de diferite ordine. După clasificarea rețelei de văi de pe hărțile topografice și după stabilirea ordinului de mărime s-a trecut la numărarea segmentelor de râu de diferite ordine. Datele
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
unor bogate pânze acvifere. b). Talvegurile elementare sau segmentele de ordin unu orientează, în general, scurgerea de versant. Frecvența talvegurilor elementare se obține din raportul dintre numărul total de segmente de ordinul unu și suprafața bazinului: f=N1/S. Pentru pârâul Lohan, f = 280/110 = 2,54, segmentele de ordinul unu dovedind faptul că rețeaua hidrografică din bazinul Lohan are tendința de a se ramifica și, deci, de a acumula în continuare noi cursuri de ordin inferioare. H. Baulig (1960) considera
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
oarecare, bazinului îi sunt necesare mai multe cursuri de ordine inferioare, în comparație cu un bazin de aceeași mărime din zona de câmpie, dar cu un raport de confluență mult mai mic. Dar, tot din analiza curbei, se poate trage concluzia că pârâul Lohan nu este analizat suficient pentru ordinul pe care îl poartă. Aceasta dovedește că sistemul este într-un proces continuu de evoluție, regiunea studiată găsindu se într-un echilibru dinamic, datorită proceselor denudative foarte active. c). Raportul de confluență - Rc
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
există studii speciale de pedologie, totuși din harta editată de Comitetul geologic la scara 1:2.500.000 privitoare la zonele de soluri din România, din indicațiile geografului V. Butnaru care a cercetat în vara anului 1956 solurile din bazinul pârâului Lohan, ale geografului I. Gugiuman, cât și din unele observații proprii pe teren se constată existența următoarelor tipuri de soluri: a) solurile de pădure podzolite ocupă întreaga zonă a dealurilor înalte de la obârșiile Lohanului (Platforma Poiana Mare - Lohan - Dobrina). Formarea
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]