671 matches
-
focul. Șuvoaiele flăcărilor se întindeau și se încolăceau pe buruienile maidanului, aprindeau gunoaiele de prin curți și urcau stflpii cătrăniți ai porților. Tot malul gropii ardea, și rampa, și drumul de lemne. Cădura se întețea. Mirosea a baligă încinsă. Apoi pârjolul coborî malurile, într-un cerc de scântei. - Arde! Arde! se auzeau alte țipete. Acoperișurile se spulberau într-o clipită. Zidurile de paiantă se prăbușeau și muierile strigau, strîngîndu-și lucrurile și ce mai putea fi scăpat. Cerul fumega. Focul trecuse gardurile
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
lui magaziile și sărea peste salcâmii cuprinși de flăcări. Se aprinseseră și duzii din grădina oltenilor. Pe străzi alergau câinii cu părul zburlit. Cineva spunea: - Să se ducă la pompieri, vecine, la gară, c-o trăsură! Stere înțelese că, dacă pârjolul trecea de biserică, se duceau și casele lui. Strigă năprasnic la băiatul de prăvălie: - Pune mâna pe topor și haide după mine! Săriră și alți vecini, cu niște cazmale. Pe drum a luară și pe Tilică. Cârciumarul apucă o coadă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
dădeau focului hrană și-l potoleau. Femeile 265 aduseră un furtun de vin din prăvălie, și o muiere pompă apă din gura cișmelei Veta căra cu maică-sa căldări de apă și le dădeau bărbaților. Aceștia le zvârleau în calea pârjolului. Vâlvătaia se domoli. Trunchiurile duzilor erau umede și nu ardeau decât foarte încet. Oamenii răsuflară ușurați. Preotul făcea cruci mari, cu fața la biserică. Abia la vreun ceas sosiră și pompierii. Până să așeze tulumbele, focul ostenise. Ardea, numai într-un jar
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
asemenea dezlănțuiri de vitalitate, soțului nu-i rămâne decât să se resemneze, admițând că toate femeile sunt la fel. Mai înțelept ar fi să se evite căsnicia, căci femeia îi pune mereu cinstea în primejdie, dragostea ei este „țarnă stearpă”, „pârjol” 389 . Sunt interesante aceste metafore asociate cu focul. „Pe om 382 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 306. 383 Ibidem, p. 307. 384 David Aers, Chaucer, Langland and the Creative Imagination, Boston, Routledge & Kegan Paul, 1980, p. 149. 385 „Woman is a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Letiția Obreja, iar secretari: Vasile Ivașcu și Dumitru Chirilă. Pentru cunoașterea legilor statului și pentru preîntâmpinarea abaterilor săvârșite de unii cetățeni, au acționat în exercițiul funcțiunii lucrătorii postului de miliție al comunei: Constantin Prisăcaru, Ion Agache, Spirache Filip și I. Pârjol, apoi polițiști ca I. Popa și C. Strat, împreună cu factori din administrația comunală, precum: Gh. Curteanu, Vasile Țarălungă, Neculai Baban, Mihai Puțeanu, Neculai Oprișan, Gheorghe Baban, Liviu Prosie și Romică Prosie, oameni ai datoriei și legii, care au folosit prilejul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1944: Brânză și Ursache; după 1945: sg.maj. Mitache, sg.maj. Marin, Ioan Sofrone, Ioan Damian, sg.maj. Constantin Prisecaru, Vasile Hogea, Petrică Ailincăi, Găman, Ion Tudorache, Cimbru, Filip, Dospinescu, Agache, plt.maj. Ioan Asimionesei, sg.maj. Ion Moraru, Ioan Pârjol, slt. Șmilț, sg.maj. Văsâi, plt.maj. Ion Lupu, adjutant C-tin. Negru, sg.maj. C-tin Popa și C-tin Strat. Se poate afirma că, atât jandarmeria, cât și vechea miliția ori poliția de astăzi ulterior anului 1989, s-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
asemenea dezlănțuiri de vitalitate, soțului nu-i rămâne decât să se resemneze, admițând că toate femeile sunt la fel. Mai înțelept ar fi să se evite căsnicia, căci femeia îi pune mereu cinstea în primejdie, dragostea ei este „țarnă stearpă”, „pârjol” 389 . Sunt interesante aceste metafore asociate cu focul. „Pe om 382 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 306. 383 Ibidem, p. 307. 384 David Aers, Chaucer, Langland and the Creative Imagination, Boston, Routledge & Kegan Paul, 1980, p. 149. 385 „Woman is a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
al acestora poate fi întrecut doar de kilogramele de pământ scoase din șanțurile mereu desfundate de primării dar nu și de lopețile de zăpadă aruncată lângă carosabil ! Am susținut întotdeauna necesitatea ajutorării nevolnicilor (nevoiași - fără putere de muncă) dar și pârjolul prin fonduri pentru acest motiv trebuie să ne dea de gândit. Când îi văd pe vecini, de la bl. 32, cântând toată ziua, jucând barbut, înjurând, trândăvind, mă întreb cât mai poate încuraja statul nemunca ? E drept că unii "sătui" de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
borangic, de ștergare de cap și de marame din borangic, de brâie și bete, bundițe, cojoace și sumane. Colecția de ceramică cuprinde peste 600 de vase din lut achiziționate din centrele de ceramică de la Oituz, Frumoasa-comuna Balcani, Băhnășeni și Pârjol-comuna Pârjol, Cucuieți și Solonț-comuna Solonț și Răchitoasa. Cele aproape 1100 de piese aparținând ocupațiilor tradiționale privesc agricultura, viticultura, pomicultura, creșterea animalelor, albinăritul, vânătoarea și pescuitul dar și unor meșteșuguri precum firăritul, dogăritul, confecționarea coșurilor și coșărcilor. Este știut și dovedit științific
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
limba româna cu caractere chirilice, și un covor cu pomul vieții, în culori vegetale, datat 1843, provenit din biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Bacău. ceramice care erau active în ultimele decenii ale secolului trecut: Oituz, Băhnășeni și Pârjol-comuna Pârjol, Cucuieți și Solonț-comuna Solonț, Frumoasa-comuna Balcani și Răchitoasa. Imagini din timpul procesului de confecționare al acestei ceramici, care a fost în esență de factură utilitară, roata și masa olarului, malaxorul pentru lut și uneltele folosite pentru confecționarea vaselor întregesc prezentarea
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
escaladării conflictelor militare, menite să "rezolve", de fapt să escamoteze criza economică. Pentru primul pas, Israelul e gata să atace Iranul, de unde credeți? Din Georgia. Parcă încep să se explice unele lucruri, dar dacă se va întîmpla așa ceva, va fi pîrjol în tot Orientul Mijlociu și nu numai. Să sperăm că agenda secretă despre care vorbeam are alte priorități. Vom putea intui cîte ceva după viitoarea reuniune a Grupului celor 20. Totul depinde de politica externă pe care o va duce Obama
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
umple dintr-odată de zgomote. Lenox va descrie furtuna care se dezlănțuise: Ce noapte rea! S-au prăbușit de vânt, Pe când dormeam, hogeagurile casei, Și vaiere-n văzduh s-au auzit Se zice, stranii gemete de moarte, Cumplite voci vestind pârjoluri crunte Și zile tulburi, proaspăt răsărite În veacul de restriști. Și toată noaptea S-a tânguit întunecata cobe. Spun unii că pământul, prins de friguri, S-a fost cutremurat 1. Și o va face exact în momentul în care Macduff
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Abu Sa’id la anul 217 al Hegirei/839 e.n.; potrivit acestor calcule, durata totală a lumii ar fi de 12 000 de ani. Deoarece pînă atunci se scurseseră deja 11 700 de ani, Abu Sa’id trăgea concluzia că pîrjolul final avea să se producă peste 300 de ani91. Shahrast@2@n@1@ ar fi trebuit, prin urmare, să fie martor la judecata de apoi. Toate izvoarele confirmă că așa-numitul Frashegird, combustia lumii, va dura 1468 de ani, timp
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
nr. 5371/7 decembrie 1961. Lucrări și articoletc " Lucrări Și articole" Bălan, Ion, „Mișcări țărănești În județul Vlașca. 1949-1950”, Arhivele Totalitarismului, nr. 2-3/1996, pp. 59-64. Bălan, Ion, Regimul concentraționar din România, 1945-1964, Fundația Academia Civică, București, 2000. Breazu, Florentin, „Pârjolul din Vlașca”, Magazin Istoric, nr. 10/octombrie 1999, pp. 17-21. Călin, Cornel P., „7 iulie 1950 - răscoala țăranilor din Vlașca”, Memoria, nr. 8, f.a. (c. 1993), pp. 120-125. Cătănuș, Dan, Roske Octavian (ed.), Colectivizarea agriculturii În România. Dimensiunea politică, vol
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
primăvară", "Izvorul" descoperă lumi cu peisaje halucinante. Dialogul cu divinitatea este dramatic, ierburile umflate au ucis aerul, apa arde ca un iad, vitele sunt de aur, taurul este o grămadă de pietre scumpe. Peisajul este realizat în manieră expresionistă, apocaliptic. Pârjolul a cuprins cerul și Dumnezeu a murit din propria-i răzbunare ("O, Doamne, vitele s-au înecat/ în iarbă!"). Poemele exprimă cunoașterea de sine, ele reprezintă insul istovit spiritual, oferă deschideri spre volumele viitoare, în care poetul suferă de prea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
îngheța afectiv sentimentele lui Emanuel. Același efect îl produce aupra lui Aschenbach, personajul din Moartea la Veneția, al lui Thomas Mann, dispariția tinerei fete. Interogația din finalul romanului Muntele vrăjit, al aceluiași autor: ,,oare din această sărbătoare a morții, din pârjolul netrebnic care a incendiat de jur împrejur cerul acestei înserări ploioase, se va înălța într-o zi dragostea?"276, trădează, în fapt, aceeași lipsă a afectivității de care suferă și personajele blecheriene. Plecând de la aceste considerente putem identifica în textul
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
exemplifica, vom reda mai jos un pasaj dintr-o descriere a orașului Iași, realizată în anul 1793 de unul dintre numeroșii călători străini: „(...) ulițe neregulate, fără alinieri, case joase, tupilate în fundul ogrăzilor, clădite din lemn și amenințând târgul cu un pârjol neîncetat, dugheni aflate la marginea străzilor, (...) ulițe podite cu scânduri masive, sprijinite la margine pe căpătâie, cu torente întunecate de noroi, ascuns sub podeală, și aruncat în sus, prin crăpăturile grinzilor”. În plus, accentuata nevoie de bani a domnilor moldoveni
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
au prelungit și datorită incendiului catastrofal dezlănțuit în oraș, la 10 august, incendiu care aproape că l-a prefăcut în cenușă, pulberăriile și depozitele de muniție fiind apărate cu prețul vieții de soldații mobilizați ce au izbutit să stingă flăcările pârjolului înainte de a se produce un dezastru ireparabil 404. Transformând Varna într-un loc cu totul inospitalier, ce era totodată și infestat de holeră, incendiul a grăbit preparativele aliaților de a părăsi aceste ținuturi și de a porni asaltul împotriva Crimeii
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
să se ascundă în ungherele mării; ca un vultur care fugărește porumbei și-i ajunge din urmă, țipând; ca un foc năvalnic ale cărui flăcări, bătute de vânt, se zbuciumă și se învârtejesc în arborii pădurilor; sau tot ca un pârjol care gonește lăcustele înspăimântate în ape de râu și caii lui zdrobesc sub copite scuturi și leșuri, așa cum boii calcă, mugind, spicele de grâu pe arie, la treieriș. Printre scenele de luptă de lângă Troia, nu puține sunt scene de fugă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
cum s-a văzut, era atât de mândru. La prima vedere, s-ar putea crede că spiritul a pus în slujba lui toate elementele: apele mării, vânturile, norii cu întreg văzduhul, cu vuietele, fulgerele și trăsnetele lui, însuși focul ca pârjol de flăcări. În realitate, totul fusese o înscenare foarte bine calculată și executată, iar pirotehnia o asigurase însuși polimetamorficul duh. A rămas atât de încântat și exaltat de ce făcuse, încât, întors la Prospero să raporteze, nu se laudă din capul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
să se ascundă în ungherele mării; ca un vultur care fugărește porumbei și-i ajunge din urmă, țipând; ca un foc năvalnic ale cărui flăcări, bătute de vânt, se zbuciumă și se învârtejesc în arborii pădurilor; sau tot ca un pârjol care gonește lăcustele înspăimântate în ape de râu și caii lui zdrobesc sub copite scuturi și leșuri, așa cum boii calcă, mugind, spicele de grâu pe arie, la treieriș. Printre scenele de luptă de lângă Troia, nu puține sunt scene de fugă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
cum s-a văzut, era atât de mândru. La prima vedere, s-ar putea crede că spiritul a pus în slujba lui toate elementele: apele mării, vânturile, norii cu întreg văzduhul, cu vuietele, fulgerele și trăsnetele lui, însuși focul ca pârjol de flăcări. În realitate, totul fusese o înscenare foarte bine calculată și executată, iar pirotehnia o asigurase însuși polimetamorficul duh. A rămas atât de încântat și exaltat de ce făcuse, încât, întors la Prospero să raporteze, nu se laudă din capul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Era o zi de duminică. Cerul plumburiu se pregătea să cearnă picuri de ploaie. Oamenii, care așteptau fiertura de la bucătăria de campanie a armatei, se rugau ca Domnul să aducă ploaia izbăvitoare pentru sufletele lor ostoite de vâlvătaia aprigă a pârjolului războiului. Vasile și Dumitru căutau să nu se-abată de la rând, de teamă de a nu pierde fărâma de hrană. Ridicând ochii spre Sângeap, văzură o mogâldeață, care se poticnea la fiecare pas: Alt ciung, păcatele mele, rosti îndurerat Vasile
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
să-mi aducă ziaru Știri. Nici că m-am bunghit la pagina dă sport, da m-am pus pă buchisit cronica judicioasă, care am văzut pozat ghinionu În ea: la zero ș-un sfert noaptea, se umflase o huidumă de pârjol În casa-quinta lu doctoru Abenhaldun, din Villa Mazzini. Cu toate că Secția dă Pompieri a făcut o treabă trăznet, conacu a fost o pradă ușoară pentru flăcări, iar În pârjol perise propitaru, destins membru dân colonia siro-libaneză, doctoru Abenhaldun, mare pioneer În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ea: la zero ș-un sfert noaptea, se umflase o huidumă de pârjol În casa-quinta lu doctoru Abenhaldun, din Villa Mazzini. Cu toate că Secția dă Pompieri a făcut o treabă trăznet, conacu a fost o pradă ușoară pentru flăcări, iar În pârjol perise propitaru, destins membru dân colonia siro-libaneză, doctoru Abenhaldun, mare pioneer În Împortu dă surogat dă linoleu. Mă lua cu spaime groase. Baudizzone, care niciodată nu Îi ie grijă dă pagina lui, nici baremi nu pomenise dă vro cerimonie religioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]