518 matches
-
dacă nemernicul urmărise doar averea ei. După ce i-o toca, îi făcea zile fripte până pleca singură de la el. Câteodată, ducând după ea și un copil. Deși se cunoșteau astfel de experiențe, deși mamele le atrăgeau mereu atenția, mirajul horei pârjolea fetele și flăcăii, ca lampa pe fluturi. Farmecul horei era acel fior care-i cuprindea pe toți cei care jucau, atunci când se prindeau în ea, ținându-se strâns de degete. Acolo, în vârful degetelor îi fulgera pe tineri. Când fetele
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
iei la ceartă. (acinruf) Ești pufoasă, bine-mi pare, Albă ca spuma de mare, Rece de ne-nțepi la oase, De cazi mult, ne ții în case! (adapăz) Tu cu țepii tăi de foc Scoți semințele la joc. Vara totul pârjolești, Iarna... cu dinți ne zâmbești. (eleraos) Roșcată, as în hoție Când pune de-o viclenie. Cu un pas fin și semeț, Vizitând câte-un coteț! (aepluv) De mă uit la tine, Mă văd doar pe mine! (adnilgo) Când e iarnă
GHICITORI de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376192_a_377521]
-
a întâmplat cu puțin timp în urmă. O picătură de ceară a scrijelit ființa Edwinei într-o dimineață răcoroasă de toamnă. A căzut ca o frunză îngălbenită de vreme la ea în suflet. Era atâta de firavă însă acestă fragilitate pârjolea fără milă fiecare colțișor al făpturii. A sângerat toată ființa ei sub povara primei arsuri. S-a revoltat pe îndrăzneala picăturii de ceară. După prima picătură de ceară au urmat altele. Acestea păreau niște gutui rătăcite în căutarea razelor de
PICĂTURA DE CEARĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376209_a_377538]
-
Acasa > Poezie > Cantec > UN ORAȘ CU VECHI RENUME Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1340 din 01 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Încărcat cu vechi istorii Oltul, apele își mână, În orașul cu podgorii Ce medalile-și adună. Bobul pârjolit de soare Cu a ploii apă stropit., Sucu-și varsă în pahare, Și-n aur el e răsplătit. Cu ale lui mândre podgorii, Drăgășanul se fălește. Tainele lui din istorii Pe noi astăzi ne uimește. O legendă veche spune, C-aici
UN ORAŞ CU VECHI RENUME de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376269_a_377598]
-
porția, Ne luăm fiecare rația. Asfaltul frige sub picioare, La umbră nu mai e răcoare. N-a mai plouat de luni de zile, Ploaia așteptată nu mai vine. Scade apa-n lacuri și fântâni, Secetă-i de multe săptămâni, A pârjolit câmpuri și dealuri, A frânt dorințe, idealuri. Zefirul a adormit, Soarele ne-a toropit. Orașele sunt cuprinse De betoanele nestinse, Care adună, acumulează Căldura ce o radiază. Sufocă oameni, plante, animale, Trăim azi clipe infernale. Te invocăm și-ți cerem
VARĂ INFERNALĂ de IONEL GRECU în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374668_a_375997]
-
dacă-l părăseau, inaugurând alt stil comportamental, mult diferit de cel expus cu niște ceasuri în urmă! În starea asta de agitație îi găsi și ora deschiderii! La opt fix, coborî un tânăr dintr-un biet Matiz, odată roșu, acum pârjolit de scorojeală. Era un tip micuț și firav. Se învrednici spre ușa magazinului cu repeziciune și siguranță. Celeritatea insului le displăcu celor din rând, aflați de peste zece ore în așteptare. Normal, nu?! Ex-ministrul se scutură de câțiva ani, înțepenindu-și
DAŢI-O-NCOLO...! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374784_a_376113]
-
deschis calculatorul, însă nici urmă de mesaj de la Ovidiu, doar o tăcere rigidă, din tagma indiferenței. Doream în acele clipe să-l elimin din viața mea, să fac pulbere visul unei iubiri de ceară topită odată cu vorbele dure ce-mi pârjoliseră sufletul la începutul săptămânii. Încă eram furioasă, iar câteva cuvinte nu ar fi rezolvat situația care nici nu eram sigură că aș fi dorit să se rezolve. Mai degrabă, era o așteptare alimentată de îndoială și confuzie. Inexplicabil, mi-aș
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 3 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371667_a_372996]
-
al Iașilor și Mitropolit al Moldovei pe arhiereul Justinian Marina. În cei trei ani cât a păstorit la Iași ca arhiereu-vicar și apoi mitropolit al Moldovei, PS Justinian a depus eforturi imense pentru refacerea Eparhiei, crunt lovită de război și pârjolită de secetă. Patriarhul Justinian Marina La data de 27 februarie 1948, Patriarhul Nicodim Munteanu a trecut la cele veșnice, în vârstă de 83 de ani. Colegiul Electoral Bisericesc, întrunit în capitala țării, la 24 mai 1948, a ales arhiepiscop al
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE IUSTINIAN MARINA – ACUM LA ÎMPLINIREA A PATRUZECI DE ANI DE LA MUTAREA DIN LUMEA ACEASTA, PĂMÂNTEASCĂ (1901 – 1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2275 din 24 [Corola-blog/BlogPost/375675_a_377004]
-
Dumitru Tinu” din Drăgănești-Olt. A scris până acum mai multe volume de poezii. În „metamorfoza iubirii” autoarea a avut ocazia să se întâlnească cu un eveniment care a schimbat totul în viața ei. Spune: „am întâlnit flacăra/care mi-a pârjolit sufletul/arzând orice speranță// [...] am întâlnit fulgerul/ care a săgetat cerul viselor mele/ tansformându-l în cioburi de lumină” Tocmai aceste „cioburi de lumină” i-au luminat din toate unghiurile drumul prin poezie. Acum putem și noi să ascultăm povestindu-ni
LILIANA GHIȚĂ BOIAN [Corola-blog/BlogPost/375702_a_377031]
-
Dumitru Tinu” din Drăgănești-Olt. A scris până acum mai multe volume de poezii.În „metamorfoza iubirii” autoarea a avut ocazia să se întâlnească cu un eveniment care a schimbat totul în viața ei. Spune:„am întâlnit flacăra/care mi-a pârjolit sufletul/arzând orice speranță//[...] am întâlnit fulgerul/ care a săgetat cerul viselor mele/tansformându-l în cioburi de lumină” Tocmai aceste „cioburi de lumină” i-au luminat din toate unghiurile drumul prin poezie.Acum putem și noi să ascultăm povestindu-ni
LILIANA GHIȚĂ BOIAN [Corola-blog/BlogPost/375702_a_377031]
-
va intra în istoria iadului! Auzi la el, drac strâns de gât de un om! Ha, ha, ha! Ai întrecut-o pe nevastă-ta în pocinoage! - Ce s-a întâmplat cu ea? - Cu ea nimic rău, numai că mi-a pârjolit și opărit frățiorul. Săracul, era fără experiență și aspira la un loc de frunte în ierarhia drăcească! Ia pocnit pielea și s-a trezit sub talpa iadului, unde va sta pedepsit șaptezeci de ani de acum încolo. Afurisită femeie ți-
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
Autori > ADELA EFRIM Autor: Adela Efrim Publicat în: Ediția nr. 1950 din 03 mai 2016 Toate Articolele Autorului Dimineți neamputate fii dimineața * gândului meu când ziua se crapă despică șira spinării paralizează zvârcolirea zorilor * ochilor mei când lumina încolțește nopți pârjolește priviri * palmelor mele încorsetate de atingeri ce se sparg la întoarcerea cu fața către răsărituri * fii tu * si niciodată nu îți voi amputa diminețile Adela Efrim Referință Bibliografică: Adela Efrim / Adela Efrim : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1950, Anul
ADELA EFRIM de ADELA EFRIM în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369267_a_370596]
-
în birou, inclusiv Ramona. - Ești nebun? spuse ea când reuși să se desprindă din strânsoarea agronomului. Dacă intră Ramona acum pe ușă? - Poate să intre! Nu mai pot trăi fără tine. Ai turnat jar în sufletul meu și acum mă pârjolești. - Viorel, tu ești om inteligent, nu ești nea Costică de la padocul de porci, ce naiba! Intri peste mine și încerci să mă violezi? Nu ți-e teamă că te pot reclama? - Nu ai să faci acest lucru. Am văzut că mă
CAP. VIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374256_a_375585]
-
flaut, Si toate-acele arte ale vietii le preschimbară-n arte ale morții. 175 Clepsidra o disprețuiră, căci simplă să lucrare Era că a plugarului lucrare, si roată morii, Care-n Cisterne apă o ridícă, o striviră și-n flăcăraie-o pîrjoliră Fiindcă-a să lucrare era că a păstorului lucrare, Și-n locul lor întortocheate roți închipuiră, Roată peste roată, 180 Ca să-i uimească pe cei tineri în ale lor ieșiri, si ca să lege Miriadele Veciei la munci de zi și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Toate țările din calea lui fuseseră ocupate, numai Moldova sta Încă slobodă și-i era ca un ghimpe În coastă. Și era În anul acela o iarnă goală. Din porunca lui Vodă, poporul se trăsese din calea turcilor spre munte, pârjolind totul În calea lor și otrăvind fântânile. Caii turcilor trecuseră ca printr-o pustietate de la Dunăre până la Vaslui și slăbiseră foarte. Turcii și-au așezat tabăra lângă Podul-Înalt. La câteva zile după Anul Nou, era o negură, s-o tai
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
că știe mult mai multe decât tânărul călugăr. Știa că manipularea unei religii neformate încă pe deplin putea avea efecte dintre cele mai nefaste. Istoria consemnase câteva cazuri în care, scăpate de sub controlul autorităților lor, Lumile Agricole trebuiseră să fie pârjolite, sau chiar reduse la pulbere cosmică. Crey studiase însă toate aceste eșecuri și știa unde greșiseră fiecare dintre cei care încercaseră să ia Abației controlul asupra dezvoltării religiei. Simțea că el va reuși, măcar și fiindcă nu prea avea de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
că Abația avea imense rezerve de inocență în ceea ce privește natura umană. Moartea sensibiliza întotdeauna mințile slabe... Știa ce dorise să îi reproșeze Isidor. Nu faptul că nu se sfătuise cu el îl durea pe tânărul călugăr. Sufletul său era mai degrabă pârjolit de frica monumentală ca nu cumva populația de clone să intre într-un stadiu al dezvoltării despre care el să nu știe nimic. Crey intuise încă de la început că ordinul augustinian era adeptul căilor de mijloc, al potecilor bătătorite. Abația
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
contradicție de termeni, nu credeți? - Nu înțeleg la ce vă referiți. - Dumnezeu nu avea cum să vă ordone să duceți mai departe munca unor atei, a unor oameni care deciseseră că toate relele lumii vin de la religii și doreau să pârjolească toate locurile sfinte ale omenirii. - Vă înșelați. Cea mai mare dorință a lui Dumnezeu este ca omul să-i fie alături atunci când își va atinge propria nemărginire. O să vină un moment în care Dumnezeu va avea nevoie de un prieten
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
amândoi că așa ceva nu se poate. Zestrea lui genetică nu mai există niciunde în Univers. Abatele clătină dezaprobator din cap. - Presupunerea asta e destul de șubredă. Sacul cu pletele Sfântului Augustin a fost distrus probabil, odată cu Alambicul, în explozia care a pârjolit Abația. Pe Planetele Agricole e greu de crezut că mai există ADN provenind de la vreuna din clone. Cu excepția Praxtorului, toate celelalte Planete Agricole erau la multe generații după aceea a însămînțării. Și totuși nu am văzut arzând pletele Sfântului Augustin
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
frizerul plăpând și bizar care avea să devină mai apoi Sfântul Augustin. El existase fără îndoială, dar nici unul din cei O Mie de Voluntari nu putea băga mâna în foc că vocația politică lui o depășea pe aceea religioasă. - O să pârjolim Locurile Sfinte, așa ne-ai spus după ce am părăsit portul, zise Oksana. E rândul meu să mă dezlănțui acum asupra templului ăla. E vremea să arătăm Universului întreg că nu sfinții trebuie clonați, ci conducătorii adevărați. Johansson clipi des, pentru
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cere. O asemenea anomalie motivată religios așteaptă cele o mie de stele de la voi: să inventați un Dumnezeu pe care zeții să-l urmeze în bezna unor dogme care să dureze măcar o sută de generații. - Bine, dar de ce nu pârjoliți pur și simplu planeta Anticristului. Transformați-o în deșert radioactiv, ca aici pe Terra... Diribal își ciocăni scurt zarul tatuat în palma dreapta, blazonul casei regale. - Ne place să jucăm, popo! Chiar și un om desprins de cele lumești își
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
comunităților "cucerite" de globalizare Există o legătură mult mai importantă decât suntem dispuși să recunoaștem la o primă privire între globalizare și dezvoltarea într-adevăr spectaculoasă a multor țări mari, cu deosebire a Chinei și Indiei. Odată declanșată, globalizarea a pârjolit terenul ocupat de ceea ce însemna organizare tradițională. L-a defrișat și a plantat noi metode, noi stiluri, noi abordări, noi standarde, noi reguli. A fecundat un patrimoniu, alcătuit din tradiții, viziuni, atitudini, din tot ceea ce reprezintă particularitățile unei comunități naționale
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
măsură. Μ Cu cât lăsăm ca principiile să ne guverneze mai mult viața, cu atât „Întâmplarea” va avea o mai mică putere asupra existenței noastre. Μ Dezvăluirea prin somn de către unii oameni a unui rău făcut dovedește prezența unui suflet pârjolit de mustrări În timpul zilei. Μ Ciudățenia firii unora Îi face să nu aibă mândria de a se abține să facă o nelegiuire, dar au În schimb orgoliul de a nu suporta situația unui acuzat care trebuie să fie supus umilinței
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
I. „masca suprarealistă” (Costin Tuchilă), echivalând prin această formulă aparenta arbitrarietate a decupării și juxtapunerii imaginilor: „Limpede mă gândesc la aur / panoramez ușor în cele patru / laturi adânci: coajă de fluturi / varul pereților, / spulberă vântul semințe, /foi de geografie; peronul pârjolește noaptea. / Vibrează cablul de dincolo de linii / pulberea câmpului trece orbită / izbindu-se de izolaj, cutremurându-se / în megafoane.” Încadrarea și ordonarea materialului liric sunt realizate dintr-o perspectivă apatică față de imediat și tranzitiv, incluzând pe traseu deformări ce țin de
IOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287614_a_288943]
-
din lume - În sud-vestul american - au schimbat Statele Unite ale Americii, transformându-le Într-un colos economic fără egal la Începutul secolului XX. În fine, cele două mari oceane au menținut America Într-o relativă izolare față de războaiele care periodic au pârjolit Europa. Pe de altă parte, taxele noastre vamale ridicate au Încurajat dezvoltarea pieței interne. În ciuda acestor avantaje naturale, avansul de productivitate american a Început să se erodeze după cel de-al doilea război mondial. Decimată de două războaie mondiale Într-
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]