321 matches
-
Pe capetele noastre pot s-aleagă! Nebunia regelui. Bufonul. Transferul. Bufonul-Lear. Maestrul, îmbăcat în costumul de epocă. Zeii mei, apoi tata: zeii judecă, să nu trădezi, să nu te întorci fără Euridice! Tina-Anita, totuna, începe să priceapă... Actul IV. Aceeași pârloagă. Apoi, Cordelia în scenă: ... dragostea de tine și dreptate. Fals, nu e Cordelia. Maestrul își rostește mai departe replicile, dar plânge în minte și în inimă... Actul V. Tabăra britanică, lângă Dover. Lear și Cordelia. Zeii pe care Shakespeare îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
în curtea blocului stau în stive buștenii pentru foc.In luna octombrie,din subsol vine mirosul greu de vin fermentat și de varză murată. In extravilan există suprafețe de teren nelucrate. In limbaj popular se spune că terenul a rămas pârloagă ! Și folclorul s-a schimbat.In loc de: „Hai mândră la colectiv, Nu mă duc,că n am motiv”. Acum se cântă: „Frunză verde și-un covrig, Iar la noapte ar-un ... MIG!”. Drama retrocedării terenurilor este ca o telenovelă
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
ales cum au murit. S-a dedicat cu un zel pe care nici ea însăși nu-l înțelege studiului și descrierii sfințeniei umane ideale și catalogate cu grijă. Dar ultimele decenii nu a mai lucrat. Ogorul muncii ei a devenit pârloagă. Cu toate acestea, acum s-a ridicat - dacă îi e permis să se exprime așa - din scaunul ei de odihnă ca să pună punctul final. Și aceasta trebuie să se întâmple aici, în Norsjö, pentru că aici se cuvenea s-o facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
și diafan ființa-mi, fiindcă de altfel, sunt foarte conștient, că dacă punem la socoteală tendința mea pentru cinste și dreptate, chiar dacă m- aș fi născut și cu vreo mie-două de kilometri mai spre vest de țara asta plină de pârloage, tot mâța aș fi tras-o de coadă fiindcă nici pe acolo munca cinstită nu a îmbogățit, nu îmbogățește și nici nu va îmbogăți pe nimeni. Cât timp dumneavoastră vă scociorâți prin buzunare pentru a-mi acorda creditul solicitat, dați
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
pilotat Awacs-urile alea de tot zburau la joasă înălțime stricând liniștea oamenilor sau cum a doborât el un avion din ăla de-al americanilor în lac, oamenii se fac că-l cred și râd mânzește. Solul pepenăriei cu aspect de pârloagă e atât de greu, că te aplatizezi de cum sari pârleazul și începi să faci primii pași pe el. Băiatul lui Sevgin dezgroapă de-aici pepeni cât tot trunchiul lui, ba chiar mai mari, fiindcă atunci când îi ia în brațe, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
să dispară de tot. Ehei, de când și-au pus unii ochii pe țărișoara asta mică așa cum este, dar plină de podgorii și livezi cu fructe, cu pământuri, care nu sunt revendicate de x sau y pentru a le lăsa apoi pârloagă, cu oameni care încă mai simt plenar demnitatea de om necălcat în picioare. Deja de când cozile de topor occidentale au pus cât de cât mâna pe putere la Chișinău, au și început să roiască samsarii pentru a cumpăra Moldova la
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
de această mică vale Împădurită și arcadiană până la absurd - dacă ne gândim la destinația ei anterioară. Însă noi ne aflăm aici pentru ceva cu mult mai vechi și Încă și mai puțin obișnuit. Pornim spre nord-vest, de-a curmezișul unei pârloage, ca apoi să urcăm spre un șir Îndepărtat de delușoare, aflorimente grotești ale granitului mâncat de vreme. Cu toate că este mijloc de iunie, iarba ostenită Încă n-a ieșit cu totul din somnul ei iernatic; iar cerul e și el istovit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
alte plante - nu numai de micuțele polipode ale majorității pădurilor de foioase, ci de ferigi uriașe, desfășurându-și elegant penajul; tufișuri de afini, ierburi, perne gigantice de mușchi și festoane de licheni. Grohotișul de bolovani de granit, golaș pe Întinderile pârloagelor bătute de vânturi, desfășoară aici o podea denivelată și haotică de movile și cocoașe năpădite de mușchi, care sporesc impresia de mișcare pietrificată și de fertilitate interioară uluitoare, Întrucât par să vopsească văzduhul cu verdele lor intens. Acest covor asemeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
de la Calais la Dover (făcând și o buclă suplimentară când și-a pierdut direcția). Era sfârșit de august. Brazii și mlaștinile din nord-vestul Rusiei au gonit prin fața ochilor mei și În ziua următoare au cedat locul pădurilor de pin și pârloagelor germane. Mama și cu mine jucam un joc de cărți numit duraciki, pe o masă rabatabilă. Deși era ziua-n amiaza mare, cărțile noastre de joc, un pahar și, pe un alt plan, Încuietoarea unui geamantan se reflectau În fereastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
noastre funciare au continuat să fie agrare, și nu agricole, centrate adică pe proprietate, și nu pe productivitate : noi vă dăm pămînt, ce faceți apoi cu el e treaba voastră ! și aproape un sfert din acest pămînt a rămas astfel pîrloagă... Spațiul public, odinioară în întregime etatizat, a fost și el „privatizat” sui-generis, de la trotuare la patrimoniu. Fapt mai puțin vizibil, dar probabil mai important, această febră a proprietății private a scos practic de pe scenă problema vitală a bunului public : știm
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
că „Dumnezeu se odihnește, demonul se frămîntă”, cum spune un scriitor brazilian pomenit de Banu. Odihna, care mergea mînă în mînă cu primenirea și care nu însemna (doar) distracție, era, de aceea, sfîntă. Ea privea deopotrivă și natura : „«pămînt în pîrloagă» - vechi principiu țărănesc, care-i îndemna pe cultivatori ca, astfel, să protejeze resursele solului. În zilele noastre, e nevoie de interdicții venite de la Bruxelles și de supraveghere cu ajutorul elicopterelor pentru ca vechiul consemn să fie respectat. Suverana productivitate interzice, face suspectă
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Între San Pedro și Yubani nu ar supraviețui nici o sută de coloni, și dumneavoastră știți asta, le răspunse el. Acest pământ nu e bun decât pentru selvă. Dacă tăiați copacii și încercați să semănați, în patru ani totul ar deveni pârloagă, fără posibilitatea de a fi recuperat. Prima recoltă va fi magnifică; a doua, normală, iar a treia, practic, nu ar mai exista. Orice student în anul întâi la agronomie știe asta... — E ceva în afara jurisdicției mele. Nu pot și nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
după aceea. Nu le păsa că vor fi secătuite, că vor fi luate de eroziuni sau că se vor transforma în deșerturi. În America de Nord, negustorii de cherestea au defrișat, una după alta, păduri imense pe care le-au transformat în pârloage și din care au folosit de abia treizeci la sută din lemn. Ca să evite munca de tăiere, aruncau în aer copacii mari cu praf de pușcă, distrugându-i pe cei mai mari care, căzând, îi spulberau pe cei mici. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
și-a făcut un bordei și s-a mutat acolo de tot. Cazacioc avea și facultate, lumea nu știa ce anume și cred că nici el, din acest motiv știa și toaca în cer. Mare parte din pămîntul său era pîrloagă, dar avea și o porțiune mărișoară cu livadă, pe care bătrînul spunea că obține produse ecologice. Singurul neam al lui Cazacioc era un nepot, domnul Cepoi, mare amator de moșteniri și chilipiruri. El avea moștenire doar un hectar, lîngă moș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
singur și rănit un cartier așa de periculos. Da, Sabina este cea mai egoistă femeie pe care o cunosc. Printre două tomberoane, cam la trei sute de metri, zăresc ceea ce aduce cu arhitectura specifică unei policlinici. Mă târâi printre costișe și pârloage. Pătrund în trupul spitalului cu un aer de iscoadă. Mă îndrept spre secția Negi, unde e omor. Bolnavii stau rezemați de pereți. O bătrână cu o gâlmă pe nas mă îndrumă: pune-te la coadă, băiatule! Peretele din dreapta e duce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
îndeplinesc visele și mor satisfăcuți. Posibil ca într-un viitor imprevizibil nepoții noștri săși vadă visele cu ochii. Nepoții... Generația mea însă mai are un singur vis: să aibă bani de înmormântare! Și se întreabă cu înfrigurare dacă de pe ogoarele pârloagă ce se întind pe moșiile părăsite ale satelor, vor putea scoate un bănuț pentru ultimele cheltuieli... Cu ce o fi greșit generația mea, de i s-a hărăzit o asemenea soartă de cobai? - Generația mea, generație cobai, eseu publicat în
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93052]
-
vă spuie cinstit dacă învoielile la arendașii vecini cu Amara sunt mai grele ca pe moșiile dumnealor. Arendașul însă, împins de nevoi, a făcut economii la cheltuieli, a cultivat mai intens pământul, a pus în circulație terenuri care înainte erau pârloage, a introdus mașini, în sfârșit, a ridicat nivelul exploatării agricole. Toate astea nu valorează nimica? Or fi ei și arendași ticăloși care asupresc pe țărani, cum sunt și printre proprietari, dar să-i osândim așa, în bloc, fără circumstanțe ușurătoare
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cuvinte slave: ovăz, lobodă, țelină, hamei, hrean, mac, rapița, sfecla, pelinul, troscotul, rogozul, măslinele. Unelte agricole: coasă, cosor, coșniță, greblă, lopată, plugul (aratru) este latin, dar părțile sale componente sunt slave: grindeiul, cobila, cormana, plazul. Alte cuvinte: ogor, brazdă, răzor, pârloagă, toloacă, miriște; munci agricole: a îmblăti, a pologi, snop, căpiță, stog. Păstorit (animale): bivol, bivoliță, ogar, cocoș, gâscă, cireadă, izlaz, dobitoc (animal), stână. Animale sălbatice-moștenirea slavă este bogată: dihor, gușter, cristei, cârtiță, lăstun, lebădă, molie, nevăstuică, paing, rac, sobol, stârc
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
nicovală, cumpănă, lanț, sanie, laviță, drojdie, țuică, covrig, colac. Cuvinte și relații ostășești: viteaz, voinic, ceată, tabără, șatră (cort), steag, prapur, iscoadă, oblânc, prieten, vrăjmaș-dușman (turanic), primejdie, pagubă, strajă, pază, chivără, sabie, surlă, trâmbiță, bucium; agricultură: ogor, lan, hat, toloacă, pârloagă, brazdă, loviște, prăjină, potcoavă, cramă, streșină, stâlp. Alte cuvinte slave: vadră, găleată, câblă, merță, chilă, drob, pogon, ploscă, cobză, lăută, obor, nedeie, zbor, ocol, corabie, cârmă, plută, pivniță-beci, zemnic, ispravă, treabă, pagubă, scump, spor, cârciumă (slav)-han (turc.)-făgădău (mag
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
se uitau la el cum citește, râzând și hârjonindu-se-ntre ei ca o turmă de porci. Numai cine le-a văzut cu ochii lui, poate să descrie dezolarea acelor câmpuri. Am străbătut Calabria Citra și Lucania, cu sate sărace, pârloage pustii, întinderi de copaci bolnavi, câmpuri ce au aerul bolnăvicios al femeilor sterpe. Mă gândeam că numai cei din zona satului Stilo să fi fost atât de oropsiți; oamenii de prin părțile mele trag din greu ducându-și zilele cu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
înstăriți ca voi, ei, sunt bogați și bogați, dar cei din provincie miros de la o poștă ca și stăpânul lor, și dacă îi răzui puțin se simte duhoarea scabiei spaniole. Am traversat Calabria Citra și Lucania, sate foarte sărace, cu pârloage pustii, cu zone de arbori uscați și câmpii ce aveau aerul bolnăvicios al femeilor sterpe. Credeam că numai satele din preajma celui în care văzusem lumina zilei, erau atât de sărace; oamenii de la mine o duc greu, toată averea lor se
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
bete în urma unor chefuri făcute împreună cu negustori în trecere pe-acolo. Era încă lumină și, pe neașteptate, au fost atacate de o puzderie de tarantule ieșite din puțuri secătuite, din mărăciniș, din crăpături de stânci, din cariere de piatră, din pârloage, din case coșcovite și lăsate de izbeliște. Câțiva dintre noi au asistat la acea grozăvie: tarantulele putrezeau una-ntr-alta și la trecerea lor lăsau în urmă niște bale purulente și un miros de nedescris. La un moment dat au
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
o performanță tristă a sarcasmului. Într‐ adevăr, nu izbutise să‐și adune poeziile într‐ un volum tipărit, așa că rămăsese tot... fostul funcționar de la Casa Națională, însă pensionat. Aici activitatea lui se încheiase rotund... Îmbătrânise, avea în toată înfățișarea ceva de pârloagă spelbă, sărăcită de vânturile lui noiembrie. Atunci i‐am văzut noblețea obosită a ochilor și i‐ am întâlnit cu adevărat privirea. Mi‐ a zâmbit pentru întâia oară, dar și pentru ultima dată, deoarec e el avea curând să se ducă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
persan: ,,Dahae Sogdianique inter nos militant”. Ca să fiu un bun cercetaș trebuie să merg și pe tărîmul Torei și al Talmudului cunoscute la noi sub numele de Sfînta scriptură sau Sfinta făcătură cum se dovedește dacă o iei la drămăluit, pîrloagă înțelenită și înțepenită în minciuni veninoase și hoții sacrosante. În Geneza 10,2 găsim pe fiii lui Iafet, unul dintre urmașii lui Noe, care erau Gomer, Magog, Madai, Iavan, Tubal, Meșec și Tiras; fiii lui Gomer au fost Așchenaz, Rifat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
notarială a succesiunilor în familii. * Exploatarea agricolă abuzivă Mai ales în primii ani după 1989, incertitudinile legale privind proprietatea au permis exploatări agricole abuzive, fără consecințe legale. Dezagregarea IAS-urilor și CAP-urilor au lăsat milioane de hectare neprelucrate (în pârloagă), iar pentru a combate neexploatarea, legea a fost permisivă față de exploatarea abuzivă. * Conflictul de interese între comasarea prin achiziții de teren și exploatarea prin arendă Investitorii ce achiziționează terenuri cunosc faptul că odată începută exploatarea pe baza arendării, micii proprietari
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]