8,628 matches
-
am mai știut păși/ am fost un glorios soldat/ gladiator și împărat,/ claviculă și omoplat.// Apoi și dinții m-au trădat/ cîte-un molar, un incisiv/ un dinte drept, un dinte strîmb/ cîte-o femeie, cîte-un pat.// Șontîc, pe jos, spre cimitir:/ pășesc - mă mir, pășesc - mă mir!/ Acolo e o lume-ntreagă/ ce știe sta și nu aleargă!". Remarcăm astfel o calitate a poeticii în cauză. Ea se ferește de excesul abstragerii, de scrîșnetul conceptelor goale, sprijinindu-se mereu pe o materialitate
Litota morala by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10118_a_11443]
-
păși/ am fost un glorios soldat/ gladiator și împărat,/ claviculă și omoplat.// Apoi și dinții m-au trădat/ cîte-un molar, un incisiv/ un dinte drept, un dinte strîmb/ cîte-o femeie, cîte-un pat.// Șontîc, pe jos, spre cimitir:/ pășesc - mă mir, pășesc - mă mir!/ Acolo e o lume-ntreagă/ ce știe sta și nu aleargă!". Remarcăm astfel o calitate a poeticii în cauză. Ea se ferește de excesul abstragerii, de scrîșnetul conceptelor goale, sprijinindu-se mereu pe o materialitate ce-o legitimează
Litota morala by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10118_a_11443]
-
adresat persoanei în cauză, sugerează un model uman care stă la baza construcției poemului. Din această categorie face parte poemul Rătăcitule, dedicat lui Nicolae Velea și scris, foarte probabil, la moartea prozatorului: "Rătăcitule, amintește-ți toate străzile/ Pe care ai pășit printre case părăsite,/ Amintește-ți covoarele roase și lăzile,/ Scaunele frânte sub greutăți infinite.// Amintește-ți de păsările care nu te vedeau/ Și-n zborul lor te loveau nevoind./ Amintește-ți de cei ce iubeau și urau,/ Amintește-ți cum
Sinele si lumea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10114_a_11439]
-
lei taxa este de 1 000 000 de lei plus 4% din ceea ce depășește 20 000 000 de lei; pentru 100 000 001-500 000 000 de lei taxa e de 5 400 000 de lei plus 2% din ce de-pășește 100 000 000 de lei; pentru mai mult de 500 000 000 de lei taxa este 13 400 000 de lei plus 0,5% din ceea ce depășește 500 000 000 de lei. Detalii se pot solicita la sediul C.C.I.A
Agenda2003-34-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/281366_a_282695]
-
de unde să fi venit acest nume, dacă nu de la om. Cărei plante i se mai spune că înfrățește? și doar lăstăriș avem destul...”. Omul îmi vorbea din mers, în amiaza topită-n sudoare - și de sub frunte îi șiroiau cute adânci. Pășea desculț și moale, peste peria aspră a miriștii - și nu știu de ce am vrut să-i văd tălpile. Am rămas puțin în urmă și l-am cercetat cu luare aminte. În tălpile lui, pline de brazde și de tranșee, încolțiseră
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
Ioan-Aurel Pop De astă dată, Mircea Muthu „pășește rar pe dealuri transilvane”, după ce ne obișnuise cu maniera de „a se ploconi răsăritean și moale” înaintea efigiilor hieratice bizantine și a fantasmelor încrâncenate balcanice, de la Panait Istrati până la Ismail Kadare. Cărțile sale noi - Repere culturale transilvane, vol. I, și
La aniversară: Mircea Muthu, transilvanul by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/2814_a_4139]
-
moderne. Așa, ni se înfățișează un Agârbiceanu legat deopotrivă de epicul și liricul transilvănean, cu eroi triști, mâncați de necazuri, copleșiți de cotidianul gri al unei existențe nenorocite, dar blânzi și chiar generoși uneori, pe calea morții lente spre care pășesc implacabil. Așa, ni se explică un Pavel Dan care parcă ridică-n lună streșinile transilvane, cu eroi epopeici și atât de naturali în același timp, sau un Rebreanu preocupat de imensele sale construcții circulare, cu o simetrie aparte, potrivită marilor
La aniversară: Mircea Muthu, transilvanul by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/2814_a_4139]
-
fie și să rămână supuși. Universitatea a devenit - demonstrează autorul - un creuzet al creației literare și un cadru stimulator al cenaclurilor, de la cele interbelice până la „Echinox” - „tânăra” mișcare de la fondarea căreia au trecut peste patru decenii și jumătate. Mircea Muthu pășește lin și majestuos prin cultura literară a Transilvaniei românești - parte componentă a culturii și literaturii române în general - arătândune, fără ostentație, dar cu tușe apăsate, cum și de ce modernitatea s-a îmbinat aici cu veșnicia, ruralul cu urbanul, specificul național
La aniversară: Mircea Muthu, transilvanul by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/2814_a_4139]
-
în soarele dimineții și mă simt fericită, poate mai curând mulțumită, având în vedere că fericirea este o stare efemera. Filmând din memorie cum miam construit o altă viață pe un continent străin venind la nimeni, vorbind o altă limbă, pășind într-o altă cultură mixtă, mă sperii de forța cu care am reușit să-mi schimb complet cea de a doua parte a existenței mele. Un bun prieten matematician de marcă spunea că “un șut în fund este un pas
Orașe cu salcâmi. In: Editura Destine Literare by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/95_a_376]
-
înlăturarea acestui neajuns, Consiliul eparhial a decis efectuarea unor lucrări de restaurare, care acum sunt pe ultima sută de metri. O echipă de specialiști talentați, pictori și sculptori, a reușit să-i redea acestei bijuterii arhitecturale strălucirea și căldura interioară. Pășind pe mozaicul stilizat după modelul covoarelor bănățene și observând de la racla ce adăpostește moaștele Sfântului Iosif cel Nou, până la uriașele candelabre și la iconostasul poleit cu aur, apoi la cupolele și balcoanele laterale ce amintesc de Sfânta Sofia, și la
Agenda2004-18-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282355_a_283684]
-
simt nevoia să-l folosească tocmai pentru că îi stă bine pe scenă, e înglobat în ea, în ființa teatrului. Pe scenă, propriu-i rol A făcut ce i s-a cerut să facă: inclusiv figurație. Primul spectacol pentru care a pășit pe scenă, „cu emoție, să nu mă împiedic sau să stric ceva“, a fost „Omul cel bun“. De atunci au urmat multe altele. În Sarajevo, spre pildă, în turneul cu „Ubu Rege“, Nica Lazăr a bătut recordul de aplauze, chit
Agenda2004-18-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282357_a_283686]
-
Pagină realizată de KARINA TUTINOI „Speotimiș“ a stabilit un nou record de adâncime în Banat Vă imaginați cum sunt miezul, centrul, măruntaiele pământului pe care pășiți? Adică... ale Banatului nevăzut de ochii omenești, atât de adânc că picior de om nu l-a călcat de zeci de mii de ani de când nici măcar timpul n-a trecut pe-acolo? Până de curând, când cinci timișoreni s-au
Agenda2003-42-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281605_a_282934]
-
următoarea expediție, destinată a atinge adâncimea maximă, speologii vor instala tabere subterane, căci cercetarea va dura zile în șir. Dincolo de umezeală, întuneric, frig, e ceva ce face să merite: „întâi tentația aventurii, explorării. Apoi, sentimentul că ești primul om care pășește acolo, care vede nemaivăzutul. În fine și, poate, mai ales acela că timpul aproape s-a oprit. Nu-i doar o iluzie: cu adevărat în adânc timpul trece cu mult mai încet“, explică liderul „Speotimiș“. Platoul Carstic Brădet, la a
Agenda2003-42-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281605_a_282934]
-
zilei” l La șapte ani Pe 26 octombrie 1996, la Timișoara se năștea primul număr al unui nou cotidian bănățean: „Agenda zilei”. Privit cu suspiciune de unii, luat în derâdere de alții, noul „copil” al Trustului de Presă „Agenda” a pășit pe lume cu dreptul. Și bărbătește. Și a rezistat de-atunci, iată, vreme de șapte ani, trăind nu în umbra surorii sale mai mari, „Agenda” săptămânală, ci pe propriile picioare, pe propriul drum. Însă preluând unele puncte din politica editorială
Agenda2003-43-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281625_a_282954]
-
văiugă, bârne... tavanul e spart, într-un loc se vede trestia de sub tencuială. Un pavilion de lemn într-o rână, în grădina plină de scăieți. Bucătăria de lângă casă, fără sticle la ferestre. În dreapta mea, sute de teancuri de ziare vechi. Pășim în casă. Pe o masă, resturi de mâncare. În soba mare se află Titus Oancea. „- Aprindeți lumina! ” ne spune, cu o voce stinsă. În încăperea neîncălzită, un miros greu. De sub dună se vede chipul unui bătrân cu barba albă. Titus
Agenda2003-43-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281636_a_282965]
-
satului, cu mic cu mare, după obiceiul străbun, cu haine noi, se pregătea să meargă la biserică, n-aveau cum să-și închipuie că în curând vor fi zguduiți din temelii. Copiii, în mână cu o lumânare îmbrăcată în flori, pășeau cuviincios spre biserică, fără să-și închipuie că acești pașii ii duc spre o moarte cumplită. Pășeau cu sufletul plin de bucurie că vor cânta Prohodul Domnului. Biserica din satul vecin, asemănătoare cu cea din Costești Biserica era mică și
Paștele de foc la Costinești. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/97_a_202]
-
n-aveau cum să-și închipuie că în curând vor fi zguduiți din temelii. Copiii, în mână cu o lumânare îmbrăcată în flori, pășeau cuviincios spre biserică, fără să-și închipuie că acești pașii ii duc spre o moarte cumplită. Pășeau cu sufletul plin de bucurie că vor cânta Prohodul Domnului. Biserica din satul vecin, asemănătoare cu cea din Costești Biserica era mică și veche de peste 200 de ani, construită din lemn, cu o intrare joasă, pentru care trebuia să te
Paștele de foc la Costinești. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/97_a_202]
-
aflare a Capului Sf. Ioan Botezătorul (453); 26 februarie - Sf. Porfirie, ep. Gazei. BISERICA EVANGHELICĂ 22 februarie - Duminica Estomihi; 25 februarie - Miercurea Cenușii. CULTUL MOZAIC 21 februarie - Mișpatim. (Binec. lunii); 22-23 februarie - Roș Hodeș, ziua I - II. Începutul Postului Paștelor Pășim în zilele sfântului și marelui post al Paștilor. Înaintea noastră se zărește Crucea de pe Golgota. Hristos merge la Ierusalim să se dea spre răstignire. Biserica îndeamnă pe fiii ei să intre pe calea cea strâmtă a pocăinței, a întristării, a
Agenda2004-8-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282105_a_283434]
-
îndemnului la asumarea devizei „Învinge-te pe tine însuți! Timișoreanca Doina Moț, olimpică acum patru decenii, profesoară de educație fizică, maestru al sportului, director al Academiei Olimpice Române - filiala Timiș, este unul dintre promotorii consecvenți ai olimpismului în viața cetății. Pășește ca o regină. Atrage privirea dintr-o mare de oameni. Fascinează când vorbește despre lupta cu barierele. Și, mai ales, dovedește, discret, neostentativ, ce înseamnă să fii capabil să învingi, oricât ți-ar fi de greu, oricât de multe piedici
Agenda2004-13-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282219_a_283548]
-
tel./fax 0256-293 516, 0722-238 561, precum și de la adresa de e-mail: climatizare@msn. com. IOAN BÎTEA Meniuri pe alese l La restaurantul „Harold’s“ Restaurantul „Harold’s“ din Complexul Studențesc (Aleea Studenților nr. 17) se adresează nu numai clienților care pășesc în incinta sa, ci și celor care intenționează să facă o comandă prin telefon. Persoanele care doresc să servească prânzul sau cina, acasă sau la serviciu, pot suna la telefon 496 335 și vor primi comanda în 30-45 de minute
Agenda2003-29-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/281259_a_282588]
-
și-a adaptat frizura după cea a persoanei din fotografie. Respectivul era George C. , de 32 de ani, care „împrumutase“ pașaportul fratelui său, fără știrea acestuia. George C. fusese returnat din Italia în aprilie 2002 și avea interdicția de a păși în această țară vreme de patru ani. Cercetările au dus la găsirea cărții de identitate și a permisului de conducere a lui George C. , în apropierea punctului de trecere a frontierei, pe marginea drumului, într-o groapă, lângă un copac
Agenda2003-45-03-45-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/281686_a_283015]
-
deranjante), boss-ul TMBase a rezistat cu stoicism conservatorismului și a reușit să dezvolte și-n pa- trie o mișcare. Ce a crescut măricică astăzi și a făcut puiuți. Întuneric și distracție, într-un tablou extrem de pașnic Pentru cel care pășește pentru întâia dată la un asemenea festival, prima impresie poate fi extrem de confuză. Dacă vă imaginați că aici e plin de beculețe colorate la lumina cărora fetele provocatoare dansează lasciv pe o masă, în speranța unei băuturi gratis, vă înșelați
Agenda2004-43-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282984_a_284313]
-
pentru bănățeni Pe 26 octombrie 1996, la Timișoara vedea lumina tiparului un nou cotidian bănățean: „Agenda zilei“. O surpriză pentru unii, un concurent în plus pentru alții pe o piață totuși limitată. Noul „născut“ al Trustului de Presă Agenda a pășit vertical. Și bărbătește. Încet-încet, și-a câștigat cititori fideli, fără de care nu rezistă nici o publicație. Au trecut de-atunci, iată, opt ani. Cotidianul a preluat de la sora sa mai mare, „Agenda“ săptămânală, unele puncte din politica editorială: echidistanța, lipsa de
Agenda2004-43-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282988_a_284317]
-
De sprijinire a house-ului Prima campanie de promovare a muzicii house în țara noastră a fost inițiată de Atomic TV în 1999, fiind urmată de Roton Music cu compilațiile Mouse in House. Acum e rândul celor de la Intercont Music să pășească în această campanie printr-o acțiune care poartă titlul sugestiv de Trust the DJ. Cei care vor să apară pe compilația In Session volumul doi alături de cele mai tari nume și label-uri din Statele Unite și Europa, nu trebuie decât să
Agenda2004-31-04-general8 () [Corola-journal/Journalistic/282716_a_284045]
-
boxe care ajung să coste zeci de mii de euro și diverse decorațiuni de artă sunt necesare oricărui loc care se respectă, astfel încât numai instalația audio și cea de lumini depășesc adesea sume de neimaginat pentru unii. Orașul nostru a pășit în lumea divertismentului de acest tip de mult timp. Primul așezământ construit după standardele de dincolo a fost Discoland-ul (actualmente Fire-stage), inaugurat în 6 decembrie 1994. A trebuit să treacă alți trei ani până când să mai apară încă un alt
Agenda2004-34-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282782_a_284111]