455 matches
-
să-i pră pă deas că“. De fapt, ea se folosește de o strategie, mizând pe inferioritatea ei, pentru a câștiga via care în timp i-ar fi adus mai multe venituri decât banii. Băr ba tul nu se lasă păcălit și până la urmă nu-i cedează decât 10 taleri. Documentul nu specifică însă dacă sunt dați o dată pentru totdeauna sau suma tre bu ia re în noi tă în fiecare lună pentru a asigura creșterea co pi lu lui. La
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pur și simplu distrusă, iar România adusă la sapă de lemn. Ne am distrus În numai câțiva ani tot ce a construit un popor Întreg muncind din greu, cu mari sacrificii, o jumătate de veac! România a fost deci manipulată, păcălită, (datorită prostiei poporului român, a lașității Intelectualității românești, dar și a trădării nerușinate a celor care s-au aflat la cârma Țării, și care au fost slugile Asasinilor Economici mondiali) Împinsă În situația de a se Împrumuta la FMI. Așa
ADEVĂRATA PROBLEMĂ A IEȘIRII ROMÂNIEI ȘI A POPORULUI ROMÂN DIN ACEASTĂ CRIZĂ FINANCIARĂ ȘI BUGETARĂ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Ştefan Dumitrescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1541]
-
zone ale județului Vaslui. Totuși, cum se pot justifica devastările și jafurile la care au recurs nemulțumiții acestor locuri? Explicația rezidă în faptul că minoritarii evrei acaparaseră comerțul, conform unei vechi tradiții, (inclusiv cu cereale) unde țăranii puteau fi ușor păcăliți, dar și o parte importantă din servicii ca: stoleria, binalele, geamgeria, și altele. Nu trebuie uitate nici numeroasele cârciumi care împânzeau ca o adevărată pecingine localitățile mai răsărite numite în epocă „târgușoare” (Negrești, Codăiești, Pungești, Ivănești, Vutcani, Băcești, ș.a., care
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Ea ascunde, ca o platoșă, golul lăuntric. Găunoasă însă aceasta lasă să se vadă interiorul pe care toate personajele îl decodifică la fel; chiar și Busuioc. Ca tată el se bucură și atunci când nu prea are de ce. A te lăsa păcălit, nu e tot una cu a fi păcălit și bărbatul știe asta. 2.3. Iorgovan cel depresiv Nuvela Pădureanca este inspirată din împrejurări și evenimente social-istorice reale: este vorba de epidemia de holeră din vara anului 1873, observa Sara Iercoșan
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
vorba de o cu totul altă doamnă. Neîncrezător, soțul ține să afle morțiș numele respectivei, până când, strâns cu ușa, amantul scoate la iveală un bilețel care stinge bănuiala acuzatorului, dar stârnește gelozia femeii (distribuită aici în rolul comic al păcălitorului păcălit) astfel încât, de unde la început tremura de frică să nu fie descoperită, adulterina se trădează mai abitir la sfârșit prin mânia de a se ști, la rândul ei, înșelată. Edificat asupra doveditei viclenii a femeii, bănuitorul soț își previne mincinoasa consoartă
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
pe Dumuzi, soțul ei, zeul-păstor. Este de bănuit că, potrivit acestei convenții, au năvălit la stînă duhurile rele. Varianta a doua a morții, cea babiloniană, arată încă o dată, prin Iștar, că moartea este atotbiruitoare și că poate fi, cel mult, păcălită. Împotriva ei sunt eficiente doar leacurile miraculoase: burduful cu apa vieții (în mitul babilonian la care facem referință), buruiana vieții (din Epopeea lui Ghilgameș), spațiul însorit (basmul Tinerețe fără bătrînețe...), insulele fericiților (din ficțiunile mediteraneene). Greu de spus, totuși, în ce măsură
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Unchiul, simulând o uimire profundă, răspunde cu gravitate: "Eram cu adevărat de bună credință, nu știam că datorez o astfel de sumă; am fost întotdeauna atât de zăpăcit; și apoi această frumoasă copilă nu trebuia măritată?" "Pe naiba!" strigă nepotul păcălit și puse imediat să bată telegraful pentru a se plânge capului familiei. "Plătiți, răspunse augustul tată, și nu vă mai lăsați păcălit." Cât despre preafericiții soți, putem vedea ce se întâmplă cu ei în rândurile următoare. Povestea unui dezertor Printre
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
am fost întotdeauna atât de zăpăcit; și apoi această frumoasă copilă nu trebuia măritată?" "Pe naiba!" strigă nepotul păcălit și puse imediat să bată telegraful pentru a se plânge capului familiei. "Plătiți, răspunse augustul tată, și nu vă mai lăsați păcălit." Cât despre preafericiții soți, putem vedea ce se întâmplă cu ei în rândurile următoare. Povestea unui dezertor Printre tinerii bărbați cei mai căutați în saloanele din București strălucește un elegant boier ale cărui calești, toaletă, lux, noroc în dragoste fac
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
a întîmplat același lucru, mulți continuă să creadă și acum că cel adevărat era blegu-ăla pe care îl știau ei de-acasă și oricât m-aș preface n-o să-i păcălesc eu pe ei, deși recunoșteau că alții se lăsau păcăliți. Da, o fi, dar... și aici acești detractori pe care aveam să-i descopăr curând și în orașul lumină, tăceau așa un semn cu degetele desfăcute la tâmplă, că adică ceva n-ar fi în regulă cu gândirea mea. Considerați
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
plouă mărunt - e ploaie de-aia de te pătrunde, zisese Sandu imediat cum intrase pe ușă și-și ocupase locul În prezidiu -, iar amicii au evitat terasa și s-au refugiat În cârciumă, fiindcă bate și un vânticel de primăvară păcălită. La televizor, pe toate posturile, subiectul principal al buletinelor de știri este virusul care face ravagii prin Mexic. Sunt raportate Îmbolnăviri și În SUA, Canada, Israel, Noua Zeelandă. Stare de alertă medicală. Controale la granițe. Panică. Și ăsta-i de-abia
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Nu a pagubă, a idee nouă. Măi, băieți, eu aș trece-o pe listă și pe hiuston, uitnei, mi-a plăcut de ea atunci când sărea În brațe la cosner fiindcă fanii dădeau pe-afară. Nu sărea ea În brațe, cinefil păcălit, chevin o lua În brațe, că era badigard, nu s-a numit filmul chiar așa? Ia zi-i, Sandule, am sau n-am dreptate? Sandu ridică din umeri, lăsând În suspensie Întrebarea lui Gore. Mie Îmi plăcea de ghiorfi, da
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
că stă sub umbrelă și mângâie cu degetele sticla de Tămâioasă. Gore fredonează melodia alături de Nelu Ploieșteanu, chiar el a venit cu cd-ul de acasă și a anunțat pe toată lumea că are chef de o matoleală de-aia zdravănă, nu păcălită. Goreeeee, fratele meu, sare Sandu de pe scaun, cu melodia asta ai ajuns direct la casa sufletului, nu trebuie să-mi mai pui nimic la urechi, las-o pe asta să meargă pe repetare, nu mă mai satur de ea! Bate
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
gură, moment În care Sandu Șpriț strigă de se aude la distanță de vreo cincizeci de metri: Constituția mamii lor! Mesenii de pe terasă râd, aplaudă, cer Încă În un rând. Doar unul sau doi privesc cu milă către cei doi păcăliți. Gore Își șterge berea scursă pe cămașa cadrilată, roșu cu negru, În timp ce Gicu privește trist la pantalonii subțiri, albi, de vară, care au o pată mare În dreptul șlițului. Ridică privirea către Sandu și clatină din cap, a pagubă neașteptată: Te
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
nu putem scuza de mai multe ori o întîrziere la serviciu prin minciuna că "am avut inundație acasă" chiar dacă uneori acest lucru se întîmplă în realitate. În această categorie intră și "minciunile (parțial) inofensive" [Barnes, 1994:51-54], avînd ca destinatari "păcăliții naivi", începînd de la exageratele formule de politețe ("al dumneavoastră prea supus servitor") pînă la poveștile pescărești ("L-am scăpat... ; avea pe puțin 10 kilograme."), de la înșelăciunea copilului care nu-și declară acasă nota proastă ("Azi nu m-a ascultat") pînă
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
context. Vom constata, cu acest prilej, că putem defini o mulțime mult mai nuanțată de cupluri mincinoși-mințiți, în combinații care să descrie toate posibilele situații de comunicare mincinoasă. Așa cum cercetările de sociologie constată, dacă în prezent numărului mincinoșilor crește, numărul păcăliților naivi scade. Aceasta, poate pentru că epoca modernă a inventat forme mult mai subtile pentru satisfacerea tendințelor masochiste, sau pentru că prostia nu mai este un apanaj al celor mulți; sau poate pentru că, neexistînd minciuni perfecte, acestea ajung tot mai ușor să
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
altruiste în cazul în care intenția autorului este pozitivă, și grave, mușcătoare, sfruntate sau răutăcioase în cazul în care intenția autorului este negativă. Minciunile menite să protejeze pot fi spuse în interesul unei alte persoane, care ar fi sau nu păcălitul în cauză, însă de cele mai multe ori ele sînt destinate să-l apere pe însăși mincinos, fără ca neapărat să dăuneze altcuiva. Aceste clasificări populare sînt utile însă pentru o analiză care și-a propus să elucideze mai degrabă contextul social în
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
care Sean Virgo (1981:134) îl dă termenului în povestirea sa "Minciuni inofensive". Propunerea mea este să renunțăm la termenul oarecum analitic. Dacă este să ne referim în mod special la minciuni spuse cu intenția de a proteja interesele celui păcălit, putem să le numim "simple minciuni binevoitoare". Asemenea minciuni nici nu au alte urmări, deoarece autorul lor nu intenționează ca prin ele să afecteze o a treia persoană. Adjectivul "simplu" este necesar, deoarece există și minciuni binevoitoare care nu intră
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ipotetică analizată de Kant (1949), în care A îl minte pe B în privința locuinței lui C, pe care B vrea să-l ucidă, este binevoitoare, prin faptul că A încearcă să-l protejeze pe C, însă nu este simplă, deoarece păcălitul este mai degrabă B decît C. Mai mult, deși Kant se referă la acest tip de minciună ca fiind binevoitoare (gutmüthige), intenția pozitivă a lui A îl privește doar pe C și nu pe B; drept urmare, nu se poate spune
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pe alta", însă din păcate nu există și un termen care să o definească. Cele care se deosebesc în întregime de minciunile parțial sau absolut binevoitoare sînt minciunile rău intenționate, acelea prin care autorul lor este favorizat în dauna celui păcălit. Majoritatea, dacă nu chiar toate minciunile care în exprimarea de fiecare zi sînt descrise în termeni negativi grave, răutăcioase, fatale etc. intră în această categorie. Un alt tip des întîlnit este cel al minciunilor de societate, afirmații care, luate ca
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
oprim aici cu clasificarea, avînd în vedere că am despicat destul firul în patru. Împărțirea inițială a minciunilor în binevoitoare și răuvoitoare are drept criteriu intenția mincinosului. Acești termeni nu indică neapărat și efectul pe care-l au minciunile asupra păcăliților. De exemplu, o "minciună" de societate ca "N-am nici cea mai mică îndoială că te vei însănătoși curînd", poate să supere ușor un naiv care ia afirmația ca atare și descoperă mai tîrziu eroarea. Pe de altă parte, o
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
o persoană isteață, și se poate chiar întoarce împotriva celui care a spus-o. În orice studiu asupra minciunii trebuie luate în considerare ambele perspective, numite de Bok (1978:20-28) punctul de vedere al mincinosului și punctul de vedere al păcălitului. Eventualii mincinoși pricepuți pot fi dezarmați de victimele lor dacă acestea dovedesc istețime, și mincinoșii bine intenționați se pot trezi în situația de a fi considerați nesinceri și răutăcioși dacă înțeleg greșit percepția culturală sau individuală a păcăliților asupra naturii
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
vedere al păcălitului. Eventualii mincinoși pricepuți pot fi dezarmați de victimele lor dacă acestea dovedesc istețime, și mincinoșii bine intenționați se pot trezi în situația de a fi considerați nesinceri și răutăcioși dacă înțeleg greșit percepția culturală sau individuală a păcăliților asupra naturii minciunii. Deși definiția dată de Bok se potrivește concepției multor autori, există și unii care nu sînt de aceeași părere. Pentru Dr. Samuel Johnson, în mod oarecum surprinzător, cuvîntul "minciună" semnifică și "o greșeală sau eroare apărută în
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Bok, și Montaigne înaintea ei, consideră intenția de a înșela o trăsătură specifică minciunii, în timp ce Chisholm și Feehan diferențiază modalitățile de inducere în eroare pe baza rezultatului acestora, cu alte cuvinte, pe baza eventualei direcții pe care o ia viziunea păcălitului asupra lucrurilor. Asemenea definiții care se înfiripă pornind de la analiza intențiilor mincinosului sau a convingerilor celui păcălit ar putea mulțumi niște discuții filosofice pe subiectul moralei, însă într-un studiu sociologic nu este suficient să ne îndreptăm atenția numai asupra
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
că minciunile sînt mai rare și mai puțin de așteptat. În capitolul 5 vom studia modul în care normele culturale influențează tipurile de minciuni, iar în capitolul 6 modul în care minciunile sînt influențate de relația existentă între înșelător și păcălit. Capitolul 7 se oprește asupra auto-amăgirii, cînd mincinosul și naivul sînt una și aceeași persoană. Tehnicile artei de a minți și de a detecta minciunile și modul în care se deprind acestea sînt analizate în capitolul 8. În capitolul 9
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de respectabilitate. Absența încrederii reciproce poate duce la o mulțime de minciuni, fiecare încercînd să-l păcălească pe celălalt, însă prezența încrederii nu implică neapărat inexistența minciunii. În relații apropiate, încrederea reciprocă poate asigura o bună colaborare între păcălitori și păcăliți, în scopul de a menține plauzibilitatea unei minciuni, cît și valabilitatea încrederii existente. Cînd se întîmplă acest lucru, nu se mai poate spune cu exactitate cine păcălește pe cine. MILITĂRIA Domeniul militar este o zonă potrivită în care am putea
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]