1,745 matches
-
dintr'un zbor Și apucă 'n bărbăție Tunul cel mai tunător. Putem alege și exemple din alți poeți. Iată o strofă din Păcatul de Al. Vlahuță ("Convorbiri literare", 1 apr. 1881, p. 40): Și vreți ca astăzi omul să nu păcătuiască, Când grijile'l apasă, nevoile'l muncesc, Când el se vede'n lume menit să pătimească, Când relele'l frământă, - și poftele'l robesc! (în ultimul vers cele două apostrofuri sunt medii, și este posibil să avem indicația că în
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
Iată, recent la Realitatea TV, într-o emisiune moderată de Rareș Bogdan, rabinul extremist Eli Caufman, fără a primi niciun fel de replică, a susținut că Holocaustul se datorează faptului că evreii nu s-au rugat îndeajuns, prin urmare au păcătuit. 5 Paradoxal, astăzi Ion Antonescu este glorificat la Beiuș, județul Bihor, unde o stradă îi poartă numele, la Târgoviște, județul Dâmbovița, consiliul local refuză cu obstinație retragerea titlului de cetățean de onoare postmortem, iar la Pitești, în Muzeul Județean Argeș
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
condamnă la a deveni corp străin în Europa. Pe la jumătatea veacului, aplaudaci din România, cum îi numește ironic Aurel Vlad în instalația din expoziție, se deziceau de Enescu, Gusti, Coandă, Brâncuși, Ionesco, Eliade, Blaga, Golopenția, Harry Brauner etc. România a păcătuit prin exces de zel revoluționar, iar consecințele repercutate pe termen lung contribuie, în parte, azi, în a ne împinge la coada țărilor candidate la integrare europeană. În montajul din expoziția Depozit, compoziția Ioanei Bătrânu, Grădinile bucuriei (închipuind un triptic de
Școala din depozit by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/11146_a_12471]
-
ultimul rînd patriotismul intră în scenă în dialogul dintre Scholl (Julia Jentsch) și ofițerul Gestapo Mohr (Alexander Held). Nota bene: persoana care o ia la întrebări pe studentă este cu mult mai umană decît membrii acestei organizații din alte filme, păcătuind prin îndoctrinare, dar nu prin lipsă de milă sau înțelegere, ba chiar îi lasă portițe de scăpare eroinei. Cruzimea regimului se reconstituie piramadal de-a lungul lungmetrajului: psihologică și verbală, transpusă apoi în forma unei umiliri publice de-a dreptul
Două fețe ale aceluiași trecut european by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10669_a_11994]
-
au scos o revistă studenții Facultății de Litere din București. A cîta? N-are importanță! Studenții nu sunt aceiași, studenții sunt mereu alții, iar aspirațiile lor publicistice reprezintă o fericită constantă a vieții universitare. Revista Elite rebelle (titlul, prezumțios, nu păcătuiește prin modestie), aflată deocamdată la numărul 1, pare o compoziție serioasă, inteligentă și de bună calitate; ea își propune să fie lunară și tematică. Numărul 1 are în centru Obscenitatea (mai ales culturală). în ciuda temei de aparențe provocatoare, găsim doar
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10711_a_12036]
-
Stimată doamnă Bagdasar, Cu greu îmi vine să intervin în cazuri de comprimare, fiindcă îmi închipui că ați primit atâtea mesagii câți funcționari. Așa se explică și tardivitatea acestei scrisori. Cel în chestiune mi-e rudă de aproape și aș păcătui poate de pedanterie și insensibilitate păstrând o completă rezervă. E vorba de dr. C. Giugiuc, care funcționeză, depinzând de Ministerul Sănătății, la Ministerul Educației, ca medic al policlinicilor școlare (delegat pe lângă Facultatea noastră de Litere). O sănătate cerând cruțare împiedică
Întregiri la bibliografia lui G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Journalistic/11007_a_12332]
-
să nu ții cu copiii, așa ,antisociali" cum sînt? Aceeași impiegați găsesc de cuviință să oprească celălalt tren, rapidul în care se dau lupte de cucerire (nu că profesorii din accelerat n-ar fi și ei oameni și n-ar păcătui, măcar cu gîndul, în vacanță, chiar dacă predau religie...), se citesc reviste de fenomene paranormale, pînă cînd toată situația alunecă, încetișor, în paranormal. Tot farmecul cozilor din toate timpurile, unde morga unor ,retori" e bășcălia celorlalți, se răspîndește endemic în rapid
Train grande vitesse by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11001_a_12326]
-
lungmetrajul neoferindu-ți prea multe date în privința psihologiei lui, doar indicii ici și colo. Poate fi un geniu neînțeles, un monument de tandrețe sau un rebel dus de curent către nicăieri. Umorul filmului are mereu un subtext melancolic, fiecare personaj păcătuind prin mici reacții disproporționate, care înduioșează publicul: o adolescentă sparge ușa unui muzeu pentru că îi e frig, tatăl ei, librar de felul lui, îl face imbecil pe Kierkegaard, bunica îl trezește pe Noi cu împușcături, tatăl lui interpretează cât de
Trilogie de psihologie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11039_a_12364]
-
despre o generație căreia-i dăunează, ca fapt de cultură, mai puțin de ideologie, și respingerea furibundă, și veșnica îndrăgostire, fie și la modul și te uram cu-nverșunare, te blestemam, căci te iubesc (întru care Dan C. Mihăilescu cam păcătuiește...). Dacă nu, nu... Mai rețin, dintr-un volum care e de citit, pentru secțiunea lui din mijloc, La școala generației '27, și ca o lucrare de istorie literară ceva mai ,prizabilă", dificilă totuși, printr-o sobrietate, chiar întortochere a stilului
Viceversa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11048_a_12373]
-
în gândurile tuturor îndrăgostiților lumii... Aproape obsesiv, visez că, într-o altă viață vom muri împreună sub o ploaie rece de toamnă..., îndepărtați, prăbușindu-ne în pulberi de stele cu coada... Doi oameni înfrânți de dorință, trudind în dragoste și păcătuind în puștiul ce ii înconjoară... Trec prin venele mele norii plumburii, fulgerându-mi visele îndurerate..., trec toamnele..., trec iernile și covoarele de flori ale primăverilor... Privesc înspăimântat drumul fără de întoarcere al vieții noastre, nervura pietrelor fără de suferință, și-ți incrustez
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
după un model asemănător curbei lui Gauss: secțiunea de început se află sub semnul unei Elade profund conflictuale, centrul realizează un salt către acalmia aparentă prezentului, pentru ca aceeași Eladă, dionisiacă de astă dată, să acapareze finalul volumului. O asemenea schemă păcătuiește însă prin rigiditate. Normează ceea ce în principiu nu poate fi normat. Și ignoră frecventele modulații, de certă finețe. Chiar cele mai directe poeme ale lui Bogdan-Alexandru Stănescu (cum este, de exemplu, Tataie, din 2002) conțin trimiteri clasicizante (acel tekhne pe
Muzică de război by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4140_a_5465]
-
Livius Ciocarlie Max Weber (Teorie și metodă în științele culturii) spune, cu bun simț, că atunci când iei o măsură trebuie să nu te gândești numai la atingerea unui scop, ci și la efectele secundare. Tocmai aici au păcătuit țările socialiste, iar Ceaușescu în special. Nu s-au gândit la „costuri”, n-au pus nici scopurile, nici mijloacele în context. Au făcut risipă de resurse economice și umane. Îi vom aduce pe țărani la oraș și ne vom industrializa
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3875_a_5200]
-
a lui Octavian Paler, Calomnii mitologice, a trecut aproape neobservată de critica de întâmpinare pentru că, pe de o parte, titlul nu negocia nicio noutate în aparență, iar celebritatea dobândită în rândul cititorilor desemna un mainstream necâștigător la bursa literaturii mari. Păcătuiam într-o vreme, fiind încredințat că Octavian Paler e un Coelho al șaizeciștilor. Lucrurile nu stau deloc așa. Bazele culturale ale generației șaizeci se reazămă pe lecturi solide, filosofia clasică și mitologia constituind magma celor mai reușite volume canonice. Educație
Savoarea observației ratate by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3879_a_5204]
-
a fondat-o în 1978. Recomandare neascultată în epoca ei, când la modă era psihologia unei Dolto și sociologia unui Bourdieu, ieșite ambele direct din mantaua lui mai 1968, care acorda copiilor numai drepturi și părinților numai obligații, și care păcătuia printr-o suprainterpretare a sensului actelor copilului sau umane în general. Sunt celebre derapajele hermeneutice ale vremii: dacă un copil separa vagoanele unui tren de jucărie era semnul angoasei că părinții lui vor divorța. „Copiii noștri, acești tirani” se intitulează
A murit J.-B. Pontalis () [Corola-journal/Journalistic/3953_a_5278]
-
ca femeie. Adică a devenit mai cocheta, măi îngrijita, măi feminină. Eu sunt una din Fetele Norocoase și pot spune că acest job mi-a schimbat viața în bine! Citește tot... Detalii picante despre Fetele Norocoase Da, îmi place să păcătuiesc! Bună! Numele meu este Ana și... recunosc că am păcătuit, recunosc că îmi place video chatul! Ca să înțelegi mai bine ummm... plăcerea mea, îți voi prezenta o zi din “casă” Fetelor Norocoase: Indiferent dacă vin în tură de dimineață, după-amiaza
Interviu [Corola-blog/BlogPost/95303_a_96595]
-
feminină. Eu sunt una din Fetele Norocoase și pot spune că acest job mi-a schimbat viața în bine! Citește tot... Detalii picante despre Fetele Norocoase Da, îmi place să păcătuiesc! Bună! Numele meu este Ana și... recunosc că am păcătuit, recunosc că îmi place video chatul! Ca să înțelegi mai bine ummm... plăcerea mea, îți voi prezenta o zi din “casă” Fetelor Norocoase: Indiferent dacă vin în tură de dimineață, după-amiaza sau de noapte, sunt primită cu foarte multă căldură și
Interviu [Corola-blog/BlogPost/95303_a_96595]
-
Da, îmi place să păcătuiesc! Bună! Numele meu este Ana și... recunosc că am păcătuit, recunosc că îmi place video chatul! Ca să înțelegi mai bine ummm... plăcerea mea, îți voi prezenta o zi din “casă” Fetelor Norocoase: Indiferent dacă vin în tură de dimineață, după-amiaza
Jurnalul Anei: Cum s-a angajat la FeteleNorocoase [Corola-blog/BlogPost/95309_a_96601]
-
Da, îmi place să păcătuiesc! Bună! Numele meu este Ana și... recunosc că am păcătuit, recunosc că îmi place video chatul! Ca să înțelegi mai bine ummm... plăcerea mea, îți voi prezenta o zi din “casă” Fetelor Norocoase: Indiferent dacă vin în tură de dimineață, după-amiaza sau de noapte, sunt primită cu foarte multă căldură și
Jurnalul Anei: Cum s-a angajat la FeteleNorocoase [Corola-blog/BlogPost/95309_a_96601]
-
Pe sub cetine de brad Ce mirosul și-l împarte Tot așa și dorul meu Doar de Domnul are parte. Nu regret niciun moment Când pe el îl pomenesc. Niciodată nu-i absent De la tot ce e lumesc. Chiar de am păcătuit Tot la dânsul mă închin. Căci mereu îi proslăvit Și-l invoc de-s în declin. Moment de năsăbuință Eu adesea am avut. Și-am crezut de cuviință Ca pe el să îl ascult. Cred în el ! ... Dar cu tărie
DOR DE DUMNEZEU de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385248_a_386577]
-
-și dea seama. Un pustnic, numai el știe cât se roagă, cât postește, cât veghează, așa că nu era de condamnat. Și fiindcă discuția alunecase pe generalități, l-am auzit la un moment dat răspunzând la o remarcă a gazdei: - Toți păcătuim... Părinte. Nu a îndrăznit să-l numească Sfânt. Ne vine timpul la fiecare, închidem ochii și, Judecata! Ori jos la gheena ori sus în sânul lui Avraam. Dar nu ajungem alde noi ăștia de aici, acolo cu păcatele pe care
SFÂNTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361235_a_362564]
-
sale mame” (p.67). Când nu-i dictează informații securistului ce-și ponegrește consoarta, ca și ilustrul harabagiu al lui Creangă, mama răniților merge la pescuit, trecând Dunărea cu bacul pe malul dobrogean, ori chiuretează femei și fete care au păcătuit. Peștele prins e dat la pisici, la câini și mai ales calicilor din bloc. Celor scăpate de sarcinile nedorite nu le ia niciodată niciun ban. Face toate astea din filantropie sau doar să saboteze șeptelul de decreței aflați încă în
ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358243_a_359572]
-
acestea, rostite cu credință sfântă, după ce toți Apostolii au fost întrebați: „Dar voi cine ziceți că sunt Eu? “, răspunzând numaidecât: „Tu ești Hristos, Fiul lui Dumnezeu celui viu! “ (Matei 16, 16). În persoana lui Petru se vede omul căzând și păcătuind, dar tot în el se vede și păcătosul ridicându-se din păcat iarăși la sfințenie; în Petru se vede apunând darul dumnezeiesc, însă tot în el se vede acela răsărind iar cu o lumină și mai frumoasă. Dreptul și păcătosul
Agenda2005-26-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283876_a_285205]
-
ce sub talpă Ți-o așez. Rog să m-absolvi de vina viitoare, Că dintre cei mai buni, sunt cel mai rău, Privește-mă ca pe-un copil mai mare, Care-a furat un măr din coșul Tău! Când am păcătuit, gustând din toate, Din fructe-oprite, că am fost poznaș, M-am rătăcit și-am bâjbâit prin noapte, Până la gândul Tău, rămas chezaș. Crezul, Părinte creator de viață, Eu nu-l port ca pe-o haină peste tot; L-ascund în
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
ce sub talpă Ți-o așez.Rog să m-absolvi de vina viitoare,Că dintre cei mai buni, sunt cel mai rău,Privește-mă ca pe-un copil mai mare,Care-a furat un măr din coșul Tău! Când am păcătuit, gustând din toate,Din fructe-oprite, că am fost poznaș,M-am rătăcit și-am bâjbâit prin noapte,Până la gândul Tău, rămas chezaș.Crezul, Părinte creator de viață,Eu nu-l port ca pe-o haină peste tot;L-ascund în
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
ferm, oarecum ridicat, domnișoara Cucu apostrofează: - Stimate duhovnic, spre a deveni mamă necesită un bărbat care să-l însămânțeze. Ori nu suportam gândul să-mi pierd fecioria. - Este o gândire ne-creștinească. Dumnezeu ne-a dat plăcerile trupești spre a păcătui făcând copii, cum a dat frumusețe florilor spre a atrage fluturii care le polenizează. El, la gonirea din rai, ne-a binecuvântat cu cuvântarea „Câștigați-vă pâinea prin sudoarea muncii și înmulțiți-vă”. Eva nu a păcătuit lăsându-se însămânțată
DE CE, DOAMNE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384539_a_385868]