1,566 matches
-
acceptat Joiana, vaca cea bătrână și înțeleaptă. A început să-l miroase bot în bot, apoi a continuat să rumege liniștită. Vătuiul s-a culcat chiar lângă ea, de parcă era maică-sa de când e lumea. (va urma) Referință Bibliografică: Casa pădurarului (4) / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1153, Anul IV, 26 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Viorel Darie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
CASA PĂDURARULUI (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 by http://confluente.ro/Casa_padurarului_4_viorel_darie_1393444434.html [Corola-blog/BlogPost/347625_a_348954]
-
noi, se zbate să-nvingă. Cărțile nu strigă Omule ! pleacă-ți privirea, deslușește slova veche, plină de înțelepciune și de har. Ascultă șoapta cărților, cărțile nu strigă, cărțile...vorbesc. Bradului Sub cetina codrului, cer iertare bradului , pentru sacrificiul lui, munca pădurarului. Transformat în coli de scris, neștiut și compromis, fără țepi și fără strai, bradul însuși prinde grai. Mi se tânguie amarnic, că din cât a fost de falnic, l-au tăiat, l-au sfărâmat, coli de scris au fabricat. Cum
GÂNDURI ŞI FLORI de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ganduri_si_flori.html [Corola-blog/BlogPost/348269_a_349598]
-
într-o hulboacă. Partidele de fotbal erau aprige, cu cotonogeli, chiote, picioare julite, strigăte de gooool, șoșoni rupți, pantaloni sfâșiați, bătăi, plânsete. Cel mai rău era însă când cineva ne alunga de la joacă, fie vreun părinte al unui copil, fie pădurarul, fie vreun profesor de școală care ne vedea că pierdem timpul în loc să învățăm. Dar să lăsăm fotbalul deoparte pentru altă povestire deoarece, mai presus de plăcerea miuțelor, era cea a pescuitului. Ieșeam flămânzi de la școală dar, în drumul nostru spre
PĂSTRĂVUL MEU de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1403762513.html [Corola-blog/BlogPost/371070_a_372399]
-
multe povești pe tema prinsului păstrăvilor. Se lăudau băieții adesea: eu am prins atâta pește de mare, eu am prins unul și mai și. Ca să fii pescar de păstrăvi mai aveai încă o grijă, anume aceea să nu te prindă pădurarul. Putea să-ți împuște o amendă sau o bătaie, de să te sature! Unii chiar au pățit treaba asta. Aveau, însă, pădurarii, griji mai mari decât asta, nu se uitau ei chiar la orice copil aflat pe râu la pescuit
PĂSTRĂVUL MEU de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1403762513.html [Corola-blog/BlogPost/371070_a_372399]
-
mai și. Ca să fii pescar de păstrăvi mai aveai încă o grijă, anume aceea să nu te prindă pădurarul. Putea să-ți împuște o amendă sau o bătaie, de să te sature! Unii chiar au pățit treaba asta. Aveau, însă, pădurarii, griji mai mari decât asta, nu se uitau ei chiar la orice copil aflat pe râu la pescuit. Mai rău era să te prindă părinții că stai la râu și pierzi vremea, că nu vii repede acasă, unde te așteptau
PĂSTRĂVUL MEU de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1403762513.html [Corola-blog/BlogPost/371070_a_372399]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > LUPUL SUR Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 712 din 12 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Lupul sur era un lup bătrân, șeful haitei, care vâna în pădurea unde bunicul era pădurar. Într-o zi, când bunicul dădea o raită prin pădure, pentru a verifica locurile de adăpost și hrană pentru căprioare, a zărit pe colnic, o căprioară sfâșiată de lupi. Bunicul s-a apropiat de trupul fără viață, l-a privit
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Lupul_sur_floarea_carbune_1355302600.html [Corola-blog/BlogPost/365766_a_367095]
-
că-i viu. Sătenii au venit să-l vadă, mirându-se și bucurându-se, în același timp, făcându-și cruce... Vânătoarea Lupului Sur a intrat în folclorul satului, fiind povestită adeseori, la șezătorile din fiecare iarnă. II Bunicul meu era pădurar și vânător! De fapt, era și „descântător”, căci primise harul de a vindeca oamenii și animalele. Era un "șaman" vestit în sat...dar și în localitățile din jur. Mama mea, care era și ea „descântătoare”, îmi povestea că bunicul Marin
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Lupul_sur_floarea_carbune_1355302600.html [Corola-blog/BlogPost/365766_a_367095]
-
porțileprin care ei trec dincolode asfințitrăsfirându-și rădăcinile înbucle temporale... XIX. AȘTEPT UN FULGER, de Emilia Amariei , publicat în Ediția nr. 2244 din 21 februarie 2017. de-atâtea furtuni copacii cocoșați par clopote șuieră vocile cerului la ușa podului casei fetițele pădurarului s-au rătăcit au făcut un cerc și spun un descântec palmele mele pe vânt desenează poteci sigilată cu lacrimi sub altarul văduviei bunica Maria se roagă așezând pe rafturi de lemn coli albe în cămara viitorului donița cu lapte
EMILIA AMARIEI by http://confluente.ro/articole/emilia_amariei/canal [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
răzbătea împreună cu ei prin legende) de-atâta moarte mi se zbate sufletul prin închisorile lumii aștept un fulger să nască snopi aurii pe întinderea albastră ... Citește mai mult de-atâtea furtuni copacii cocoșațipar clopoteșuieră vocile cerului la ușa podului caseifetițele pădurarului s-au rătăcitau făcut un cerc și spun un descântec palmele mele pe vânt desenează potecisigilată cu lacrimi sub altarul văduvieibunica Maria se roagă așezând pe rafturi de lemncoli albe în cămara viitoruluidonița cu lapte spumos cheamă ielele din rărunchii
EMILIA AMARIEI by http://confluente.ro/articole/emilia_amariei/canal [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
neamului, ori căzute în plasa urbană, cultă, modernă, vulgară ori banală, cu text gol. Zona etnofolclorică a Moldovei de nord este puternic individualizată, iar artista Ștefania Rareș a preluat folclorul pur, de la lăutar și plugar, dar și de la cioban, de la pădurar, de la sătean... I-a imprimat o anumită particularitate de valoare, dar nu i-a umblat decât la nuanță nu la miez, la aspect, nu la structură. Moldoveanca bucovineancă Ștefania Rareș cântă, într-o multitudine de motive poetice și pe o
ŞTEFANIA RAREŞ, FOLCLORUL PUR DE LA LĂUTAR ŞI PLUGAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412063965.html [Corola-blog/BlogPost/341063_a_342392]
-
celor drepți... în anul 2008, în orașul Huși, județul Vaslui. - Petre Durlan, om gospodar care s-a remarcat prin simțul extraordinar de responsabilitate față de familie, rămânând orfan de tată la o vârstă fragedă, a preluat responsabilitatea gospodăriei părintești. A fost pădurar, trei ani, la pădurea Cartojani, apoi s-a reîntors la treburile țărănești, lucrând cu hărnicie pământul, crescând și educând, cu pricepere și dragoste, cei patru copii ai săi, dând țării, oameni pricepuți, băieți cu carte, respectați în localitate și nu
ISTORIA LOCALITĂŢII PURANI DE VIDELE(CONTINUARE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1395892823.html [Corola-blog/BlogPost/370238_a_371567]
-
oameni pricepuți, băieți cu carte, respectați în localitate și nu numai ... Cei patru copii au fost: Marin, Neaga, Stanca și Tăsică. Marin este domnul brigadier silvic... de care am pomenit deja, cel care a contribuit la reînființarea comunei. Tăsicăa fost pădurar la Căldăraru, dar și fotbalist. Pe vremea când eram adolescentă... mergeam la meciurile lui, lăudându-mă tuturor, că nea Tăsică e consătean cu mine. A jucat la echipa: SMT-Videle. Dragi cititori, nu pot trece peste neamul Eneștilor(din care a
ISTORIA LOCALITĂŢII PURANI DE VIDELE(CONTINUARE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1395892823.html [Corola-blog/BlogPost/370238_a_371567]
-
doi hoți de lemne au mers în pădure, unul a rămas la căruță, celălalt s-a dus că caute copaci potriviți pentru intențiile lor...și, când s-a întors, cel rămas să aibă grijă de car l-a confundat cu pădurarul, a tras cu pușca-n el și l-a ucis pe loc...apoi, fără nici o remușcare, l-a lăsat cu tot cu căruță și cu boii înjugați într-o pădure de salcâmi și în viscol, aproape de sat...(cum tragic și clar zugrăvește
Situaţie de urgenţă pe maidanul cu trei fântâni (I-IV) by http://balabanesti.net/2013/12/29/situatie-de-urgenta-pe-maidanul-cu-trei-fantani-i-iv/ [Corola-blog/BlogPost/339998_a_341327]
-
focul în spate către Valea Viei, apoi către Piscu’ Porcului. Minute în șir răgetele lui s-au auzit pe vale, stârnind câinii din Chiceră, Măgură și Pleșcioară, care - la oi, care, tot așa - la porumbi ca și Floricel. Au găsit pădurarii animalul mort, cu pielea făcută scrum, la câteva zile după ce se răspândise în sat vestea că un urs luase foc în Gruiu’ Pleșciorii. Firește, toată lumea realizase că taică-meu îi dăduse foc și de aceea era cât pe ce s-
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1475240699.html [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
cu pielea făcută scrum, la câteva zile după ce se răspândise în sat vestea că un urs luase foc în Gruiu’ Pleșciorii. Firește, toată lumea realizase că taică-meu îi dăduse foc și de aceea era cât pe ce s-o pățească, pădurarii, dar mai ales, brigadierul, care era străin de sat, îl tot îmbol¬deau să-și mărturisească crima, uciderea unui urs fiind caz de pușcărie. Până la urmă, a fost nevoit să apeleze din nou la Costică Daneș, șeful cadrelor de la Stația
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1475240699.html [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
Era mai îndepărtată de casa noastră, aproape la marginea orășelului și, când aveam timp, o mai vizitam uneori, pentru a o ajuta la unele treburi mai grele. Și, în acea zi, numai ce-l văd pe soțul ei (fiu de pădurar), cum, netam-nesam, pune repede mâna pe pușcă și o îndreaptă spre culmea unui deal. O clipă mi s-a părut că-l văd pe Ursu acolo dar, până să mă dezmeticesc, în secunda următoare, am auzit detunătura. Era destul de departe
URSU de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Maricuta_manciuc_toma_ursu_maricuta_manciuc_toma_1359253587.html [Corola-blog/BlogPost/342277_a_343606]
-
vedere. Termină de mâncat și zise : - Mama soacră, am citit într-un ziar la Ciulnița că Puterile Centrale s-au retras din România și acum încearcă să negocieze pacea. Se pare că războiul s-a terminat. Mâine mă duc la pădurar și îl rog să-mi dea pe credit ceva lemne pentru a ieși din iarnă. Mă duc și prin oraș, unde sper să găsesc pe cineva care să mă ajute cu ceva făină, mălai, și cele necesare pentru a avea
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1433419957.html [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
sărbători. - Mache, mamă, bine că ai venit la timp, astfel numai Dumnezeu știe dacă mai ieșeam întregi din iarnă. Oamenii te cunosc și sigur te vor ajuta. Ziua următoare, cum se lumina de ziuă, Mache porni spre pădure, la casa pădurarului. În drum trecu pe lângă conacul domnului Redeanu, pe poarta căruia tocmai ieșea o trăsură în care se afla moșierul. Când trecu pe lângă el, Mache îi ură o dimineață bună. Domnul Redeanu dădu din cap, murmurând: - Bună... după care dădu să
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1433419957.html [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
conducea trăsura să oprească și , coborând din trăsură, strigă: - Ei, omule... cine ești și de unde mă cunoști? Mache se răsuci în loc și privind spre trăsură, zise: - Sunt Marinache Vasilescu, ginerele domnului Alexandrescu, m-am întors de pe front și merg la pădurar să-mi dea pe credit ceva lemne pentru a-mi scoate familia din iarnă. Dacă știam ce s-a întâmplat cât am lipsit, preferam să-mi putrezească oasele pe acolo. - Scuză-mă că tu te-am recunoscut, domnule Marinache, dar
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1433419957.html [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
minute cât vor bea împreună cafeaua. În timp ce-și savura cafeaua îi zise lui Mache: - Mâine pun să se taie un porc pe care ți-l trimit acasă, împreună cu doi saci cu făină și doi cu mălai. Spune-i pădurarului să taie un brăduț pe care să-l împodobești de Crăciun pentru copii. Voi trimite pe Moș Crăciun cu daruri pentru ei.În gând, Mache îi mulțumi lui Dumnezeu că nu îl uitase, dar se gândi că poate acolo în
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1433419957.html [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
pământ, decât viața? Dumneata mi-ai redat-o și oricât te-aș ajuta, nu cred că mă pot achita. Acum, hai să mergem fiecare la treburile noastre și să ne revedem sănătoși... Mache merse în pădure, unde aranjă pentru lemne. Pădurarul, pe lângă faptul că era sigur că va plăti lemnele când va avea posibilitatea, fu impresionat de faptul că domnul Redeanu plătea un brăduț pentru copiii lui Mache.Se se întoarse bucuros acasă și îi povesti soacrei sale ce rezolvase. Această
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1433419957.html [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
privindu-mă uimit de ceea ce făcusem.” Numai așa mi-am adus aminte de Costică cu Drojdia, prietenul lui Nae lui Doguță. O parte din familia sa era de peste dealul Cărbunelui, la Galeș. Locuia la un om cu suflet - Ion Pantilică - pădurar, zis Ghivezu.. În fiecare an de marile sărbători, mai ales de Paște și Crăciun, îl vedeai pe străzile Domneștiului, cu o cutie legată cu niște bete colorate de gât, ca un țambal, în care stăteau pachetele de toate mărimile de
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Domnestiul_oamenilor_simpli_0.html [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
-se un timp că habar n-are și ne altoia apoi cu vârful biciului că ne lăsa vargă pe piele, coboram mormăind: Uite-al dracului, ăsta ce m-a lovit! Într-una din zile trece pe drum Tolică singur, fiul pădurarului cu o căruță trasă de două vaci, ducându-se nu știu unde. Am vorbit cu el, mi-a zis și mie să urc, eu ca să mă dau mare, văzusem cum se urcau unii prin laterala căruței și așa am încercat și eu
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_ii.html [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
cu unul din aceștia, îi șoptea din vârful buzelor: Țipă, zi că te doare, roagă-mă să nu te mai bat! - pentru că și ei se temeau și se turnau unul de altul. Primăvara se colectau muguri pe care-i strângea pădurarul pentru pepiniere. Alergam prin zăvoi după ei, până la predare își mai pierdau din greutate și la sfârșit ne alegeam cu hainele rupte, cu frigul îndurat aproape pe degeaba, pentru câțiva lei. Exista în sat un cazan de țuică unde veneau
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_ii.html [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
de bostan sau răsărită la rațe, trei rănduri de apă,fasolea sa fie fiartă și adio zi, venea noaptea . Cea mai grea dintre sarcini era adusul lemnelor de la pădure.Pădurea era cam la 2 kilometri de casă,acolo era cantonul pădurarului un loc tare frumos.Lemnele le adunam de pe jos sau cu un cârlig apucai de crengile uscate până se rupeau.Uscătura cum îi spuneam noi adică sarcina o puneai în spate și așa toată vara nu mai cumpărau lemne. Când
COPIL DIN ALTE TIMPURI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/zamfira_rotaru_1494952410.html [Corola-blog/BlogPost/376852_a_378181]