114,442 matches
-
magică, așa cum vrea tradiția culturală; el bea bucuros două-trei pahare în plus și acordă mîna fiicei sale unui necunoscut în Motanul Încălțat, privește, în ciuda vîrstei, cam lung la frumoasa prințesă în Cenușăreasa, sau se teme de nevastă în Frumoasa din Pădurea adormită. Alteori, același procedeu întărește simbolul: printr-o intruziune poznașă a povestitorului, visele plăcute cu prințul așteptat ale frumoasei adormite sînt dezvăluite, întărind astfel încărcătura erotică a somnului. Dar la fel de bine șăgălnicia poate da un alt sens unui simbol: căpcăunul
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
ceilalți, condamnată la singurătate sau la moarte. Chiar dacă la nivelul unor secvențe, imaginile și simbolurile pot fi atinse de oribil, de fantastic, de terifiant, sau chiar de macabru (să ne gîndim la unele scene și tablouri binecunoscute din Frumoasa din Pădurea adormită, din Scufița Roșie, din Barbă-Albastră, din Degețel), găsim la nivelul corpusului, al ansamblului, al sintaxei generale a simbolurilor o șăgălnicie difuză și insidioasă. Ea înseamnă o familiaritate cu gravul și seriosul, o ireverență benignă față de autoritate și norme stabilite
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
de film și a festivalului de la Cannes și aceasta pornind chiar de la titlul Cucendron (porecla răutăciosă dată de surorile vitrege în versiunea lui Perralut), traductibil prin Curucenușeasa sau ceva asemănător, în același registru. Ce să mai spunem despre Frumoasa din Pădurea Adormită, devenită la Catulle Mendès Frumoasa din Pădurea Visată, la Pierre Gripari Alba Frumoasa din Pădurea Trezită, la Pierrette Fleutiaux Regina din Pădurea Adormită, sau la Geneviève Brisac Frumoasa în Pădurea Adormită, tot atîtea jocuri intertextuale dar și remodelare de
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
aceasta pornind chiar de la titlul Cucendron (porecla răutăciosă dată de surorile vitrege în versiunea lui Perralut), traductibil prin Curucenușeasa sau ceva asemănător, în același registru. Ce să mai spunem despre Frumoasa din Pădurea Adormită, devenită la Catulle Mendès Frumoasa din Pădurea Visată, la Pierre Gripari Alba Frumoasa din Pădurea Trezită, la Pierrette Fleutiaux Regina din Pădurea Adormită, sau la Geneviève Brisac Frumoasa în Pădurea Adormită, tot atîtea jocuri intertextuale dar și remodelare de narativ și simbolistică, plasate în diferite tipuri de
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
dată de surorile vitrege în versiunea lui Perralut), traductibil prin Curucenușeasa sau ceva asemănător, în același registru. Ce să mai spunem despre Frumoasa din Pădurea Adormită, devenită la Catulle Mendès Frumoasa din Pădurea Visată, la Pierre Gripari Alba Frumoasa din Pădurea Trezită, la Pierrette Fleutiaux Regina din Pădurea Adormită, sau la Geneviève Brisac Frumoasa în Pădurea Adormită, tot atîtea jocuri intertextuale dar și remodelare de narativ și simbolistică, plasate în diferite tipuri de modernitate. Vom lăsa la o parte cele două
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
Perralut), traductibil prin Curucenușeasa sau ceva asemănător, în același registru. Ce să mai spunem despre Frumoasa din Pădurea Adormită, devenită la Catulle Mendès Frumoasa din Pădurea Visată, la Pierre Gripari Alba Frumoasa din Pădurea Trezită, la Pierrette Fleutiaux Regina din Pădurea Adormită, sau la Geneviève Brisac Frumoasa în Pădurea Adormită, tot atîtea jocuri intertextuale dar și remodelare de narativ și simbolistică, plasate în diferite tipuri de modernitate. Vom lăsa la o parte cele două versiuni cu viziune puternic sexualizată, ale provocatoarei
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
același registru. Ce să mai spunem despre Frumoasa din Pădurea Adormită, devenită la Catulle Mendès Frumoasa din Pădurea Visată, la Pierre Gripari Alba Frumoasa din Pădurea Trezită, la Pierrette Fleutiaux Regina din Pădurea Adormită, sau la Geneviève Brisac Frumoasa în Pădurea Adormită, tot atîtea jocuri intertextuale dar și remodelare de narativ și simbolistică, plasate în diferite tipuri de modernitate. Vom lăsa la o parte cele două versiuni cu viziune puternic sexualizată, ale provocatoarei Catherine Millet pentru Riquet cel Moțat, dar vom
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
nu lua nici o băutură spirtoasă, bea numai apă”. Era sfatul medicului pe care îl repeta necontenit 8. Ca și Avram Iancu, care cam în aceeași vreme, întunecat sufletește, colinda codrii Apusenilor, Andrei Mureșanu, într-o progresivă disoluție mintală, vagabondează prin pădurile din împrejurimile Brașovului. Lipsește zile întregi de acasă uneori, și, o dată, este găsit pe Tîmpa într-o stare jalnică, cu capul gol, în cămașă, cu pantalonii rupți de la genunchi în jos, ca să se încalțe cu ei, iar cu pălăria bea
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
care un destin crud l-a așezat într-o paralelă biografică, prin „morbul nostru național, carele este ilusiuni pierdute, ilusiuni nobile, sublime, sacre, care ca la Avram Iancu nu s-au realizat precum doream noi”10. În această vreme colindând pădurile Tîmpei, murmurând frânturi din poeziile sale, poetul ne apare apropiat de imaginea făurită de Eminescu cu câteva din postumele sale. Manifestările din ultima fază a bolii au cutremurătoare asemănări cu ale poetului ce l-a slăvit în Epigonii și a
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
respectabilă, despre ale cărei apariții am scris nu o dată (de curând, recenzia consacrată cărții lui Ion Ianoși Eu - și el. Însemnări despre Ceaușescu) să-mi comande pentru colecția școlară „Biografia unei capodopere”, să-mi comande, repet cuvântul, un studiu despre Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu, încheindu-mi un contract și obligându-mă să-i trimit nu un text dactilo, ci dischetă. Zis și făcut. Am expediat lucrarea, a fost acceptată și a apărut în iulie 2002. Am așteptat o vreme, întrebând
Harababură editorială by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13357_a_14682]
-
îndemnat să surîdă, ca la această remarcă a părintelui Cleopa, citată de Pleșu: “Domnii mei - spunea el celor dispuși să-l asculte - cînd ești la oraș, diavolul vine sub felurite chipuri de împrumut: prieteni, cărți, femei etc. Cînd ești în pădure șpustnic - n.mț, vine personal!”. Eseul Despre îngeri are capacitatea de a spune simplu lucruri esențiale. Îți deschide ochii. Într-o primă fază a lecturii te scoate din contingent, îți dă posibilitatea evadării, însă într-o a doua etapă te
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]
-
nu aș sfătui nici un elev să-și întemeieze teza doar pe lectura acestui Dicționar. Cel puțin la nivelul romanelor, adesea este vorba de niște rezumate de tipul celor făcute filmelor în ghidurile de programe TV (vezi comentariile la Ion sau Pădurea spînzuraților), din care cei care nu au citit romanul nu vor înțelege mare lucru. În plus cele 2-3 referințe critice care însoțesc fiecare prezentare sunt, cel mai adesea, vechi de 20-30 de ani (mărturisesc că am citit prezentările la Ion
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
din care cei care nu au citit romanul nu vor înțelege mare lucru. În plus cele 2-3 referințe critice care însoțesc fiecare prezentare sunt, cel mai adesea, vechi de 20-30 de ani (mărturisesc că am citit prezentările la Ion și Pădurea Spînzuraților pentru a vedea care dintre grilele de lectură propuse de Ion Simuț în excelenta sa monografie Rebreanu, dincolo de realism sînt recomandate elevilor de azi; firește nici una, cea mai recentă referință critică datînd din anul 1980 în cazul lui Ion
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
vedea care dintre grilele de lectură propuse de Ion Simuț în excelenta sa monografie Rebreanu, dincolo de realism sînt recomandate elevilor de azi; firește nici una, cea mai recentă referință critică datînd din anul 1980 în cazul lui Ion, respectiv 1985 la Pădurea spînzuraților). O oarecare confuzie se poate naște din faptul că dicționarul nu folosește criterii ferme în selectarea „operelor” diverșilor autori. Poezia unui autor are același regim ca și volumul de poezii al altuia, iar Istoria literaturii române de la origini pînă
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
publicului pentru genul scurt deși, atrăgea ascriitorul atenția, "cei mai buni prozatori ai noștri, de ieri și de azi, și-au forjat talentul scriind mai întâi schițe și nuvele". Constantin }oiu însuși a debutat în 1965 cu romanul Moartea în pădure, un roman regretabil, "grăbit" și total nerelevant, tributar schematismului realismului-socialist. Însă trei ani mai târziu, scriitorul va publica Duminica muților, un volum de proză scurtă care făcea un salt valoric enorm față de debut. Autorul însuși și critica literară au considerat
Cu prozele curate by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12021_a_13346]
-
incapacitatea de luare în posesie. Finalurile sunt ocultate, rămân indecise, închise în metaforă ca într-un cufăr. În După ce lovitura s-a dus, naratorul e martorul îndepărtat surprins de o iminentă întâlnire, pe care o așteptase și o pregătise îndelung, Pădurea tânără a lui aprilie e o fantă în copilărie, în Lucrurile un tânăr nu va ajunge niciodată la fata dorită deși îi despart câteva trepte... Scenele din Trompete după-amiază (canicula unei după-amieze de vară) și Pana de lumină (semiobscuritatea din
Cu prozele curate by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12021_a_13346]
-
Ce glumă bună!" (p. 46). În acest spațiu se petrec tot felul de fapte oribile, crime odioase, masacre abominabile (inclusiv o versiune autohtonă a carnagiului elevilor-ostatici de la o școală din Beslan - Oseția de Sud, din toamna anului trecut). Într-o pădure din apropiere există o tabără de pregătire a teroriștilor, aflată în contact cu celebra grupare Al Quaeda, patronată de Ossama bin Laden, orașul este împînzit de secte dubioase, conduse de cîte un guru insolit. Toate acestea sună cît se poate
Înapoi la parodie! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12022_a_13347]
-
Micle, paginile despre Rebreanu și Topârceanu, autori care l-au mai preocupat pe Al. Săndulescu (a publicat în 1958 o monografie documentară G. Topârceanu, în 1976 o Introducere în opera lui Liviu Rebreanu, iar în 2002 un studiu critic despre Pădurea spânzuraților) și celelalte comentarii din volum, mi-au adus aminte de primele lecturi de critică literară care mi-au deschis apetitul pentru lectura profesionistă. Recomand Acele puncte lucii... tuturor tinerilor care nu au deprins încă această patimă nobilă.
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
înregistrat-o încă, deși îmi pare familiară, m-a întrerupt dracul neascunzându-și curiozitatea și interesul. - O să vedeți de ce. Acum, ascultați numai! Un anume domn Soissons, rămas văduv își crește singur cei doi copii pe un domeniu de la marginea unei păduri, departe de lume. Acest domn Soissons, care nu e tocmai întreg la minte, este, de fapt, un sado-masochist nenorocit care-i pune pe copii să-l lege și să-l biciuiască cu cârpe umede. Își crește copiii ca aici, într-
Orori între copertele Bibliotecii Iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12103_a_13428]
-
-i crească după ce a "îndesat-o" fratele ei. Lumea e atât cât îi permite limbajul și restul nu contează decât ca bizarerie inutilă. Parcă mi-e poftă de Wittgenstein! în fine, cu aceste cunoștințe, Alice pleacă în satul de dincolo de pădure pentru a cumpăra un sicriu pentru tatăl lor. Confruntarea cu lumea nici măcar nu e prilej de uimire prea mare... - Vai, dar oamenii trebuie să fi fost însă scandalizați!? se prefăcu îngrijorat bibliotecarul cu coarne și coadă. - E-adevărat, numai că
Orori între copertele Bibliotecii Iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12103_a_13428]
-
regime, în care Mallozzi prezintă și analizează creația cinematografică a lui Victor Iliu, a cărui capodoperă, Moară cu noroc, fusese apropiată în 1957 de Cesare Zavattini de neorealismul "literar și istoric", apoi "revoluția scenografica" a lui Liviu Ciulei, îndeosebi prin Pădurea spânzuraților, film câștigător în 1965 al Premiului pentru cea mai bună regie la Cannes, "revoluția expresiva" din filmele lui Manole Marcus și Lucian Mihu, influența lui De Sica și Zavattini asupra creației lui Andrei Blaier și Sinisa Ivetici. În fine
Filmul românesc între neorealism și realism socialist by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12121_a_13446]
-
Paul Călinescu, adaptările după Caragiale, parabolele lui Ion Popescu-Gopo sau Moară cu noroc de Victor Iliu, Erupția și Valurile Dunării de Liviu Ciulei; 1960-1970, în care se înființează Uniunea Cineaștilor din România și revista "Cinema", în care Liviu Ciulei produce Pădurea spânzuraților iar Lucian Pintilie Duminică la ora șase; 1970-1980, caracterizată prin accente critice la adresa regimului comunist (Reconstituirea și De ce trag clopotele, Mitică? de Lucian Pintilie) precum și prin afirmarea unor nume importante ale regiei de film, precum Dan Pita, Mircea Veroiu
Filmul românesc între neorealism și realism socialist by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12121_a_13446]
-
de acest fel (în jur de douăzeci). Marea pondere o dețin și acum, ca și în mai vechea selecție a lui Nicolae Manolescu, povestirile din anii 1904-1922. Prima antologie reținuse din acest interval următoarele titluri: Într-un sat, odată, În pădurea Petrișorului, O istorie de demult, Mergând spre Hârlău, Haia Sanis, Povestea cu Petrișor, Ochii ei arzători de mult s-au stâns... și Pe Deleleu. La acestea, Marius Chivu adaugă acum: Hanul Boului, Cânele, Păcat boieresc, Înecatul, Fântâna Hazului, Fiorul, Codrul
Cum iubesc personajele sadoveniene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12134_a_13459]
-
reperelor morale ea a rămas captiva aceluiași set de reprezentări magice și de aspirații simbolice. Față de trogloditul paleolotic, cel care aducea bizonul sau cerbul în interiorul peșterii prin conturarea imaginii sale, apoi îl săgeta acolo în efigie și socotea vînătoarea din pădure doar o simplă formalitate în consecința actului definitiv al identificării și al uciderii magice, omul contemporan nu se deosebește aproape deloc sau, în cel mai bun caz, se deosebește doar prin iconografie și prin recuzită. Locul peșterii l-au luat
Monumentul public și perver(tirea)siunea magică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12142_a_13467]
-
imaginației actuale, termenii ieșiți din uz acționează trezind asociații concrete și chiar comice: merită redescoperite cuvinte ca gărdurărit (taxe legate de viticultură, sancționînd lipsa gardurilor sau alte nereguli), ghindărit (taxă pentru dreptul de a-și hrăni porcii cu ghindă din pădure), ierbărit (pentru pășunarea vitelor), grosărit (taxă pentru cei aflați "la gros", adică la închisoare), săpunărit (asupra producției de săpun). Denumirile nu sînt totdeauna transparente, și nu presupun neapărat relații de același tip: tutunăritul era taxa pe producția de tutun, dar
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]