1,817 matches
-
boierii credincioși care nu-și părăsiseră Doamna până în cele din urmă clipe. Când cea legată de fiii săi își văzu supușii, se ridică și înlăcrimată, cu fața acoperită jumătate de păru-i negru, despletit, începu să strige: - Boieri, boieri, rușinatu-m-au păgânul . M-a smuls din mijlocul vostru, de pe pământul vieții noastre și acum mă duce ca pe animale în jug. Să nu uitați niciodată pe Doamna voastră și că aici, lângă mine, îi aveți pe cei cărora trebuie să vă închinați
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
din mijlocul vostru, de pe pământul vieții noastre și acum mă duce ca pe animale în jug. Să nu uitați niciodată pe Doamna voastră și că aici, lângă mine, îi aveți pe cei cărora trebuie să vă închinați și nu lor, păgânilor! Carul mergea alene, trebuind a-și face loc printre trupurile celor uciși. Bicele pocneau pe spinările acelora ce fuseseră înhămați, despicându-le pielea din care șuvițe de sânge se amestecau cu praful de pe corpurile lor. Doamna ceru să oprească. Șeful
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
a fost prielnic, și-a înfrânt dușmanii așezându-l pe tron pe Alexandru. Acum însă, fiica marelui nobil maghiar Toma Csomortany, proprietar al unei întinse moșii la Lozna lângă Lwow, soția fostului principe al Moldovei, pleca umilită, roabă în împărăția păgânilor. Stropi grei de ploaie, stârniți ca din senin, se rostogoleau pe obrajii femeii ce ședea dreaptă, neclintită, sfidându-și soarta. Trupurile ude se mișcau în legănatul carului. Schender Pașa gândi că, într-un astfel de mers, nu vor mai ajunge
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
dragostea lor, pentru totdeauna. Își amintea acum că înainte de a pleca la luptă, Magdalena îi sărise de gât și cu lacrimi în ochi, ținu să-l întrebe: - Când vei veni vom da în vileag dragostea noastră? - Magda, cum terminăm cu păgânul mă întorc și vom face nuntă. Îți jur că mama nu se va împotrivi căsătoriei noastre. - Alexandre..., ochii i se umplură de lacrimi, înecați ca un azur de răsărit de soare, când totul se ivește pur după o noapte adâncită
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
din vorbele prizonierilor. Privind-o insistent, pe sub turbanul ce îi acoperea sprâncenele stufoase ale ochilor mici, de mongoloid, îi observa respirația precum și privirea dură, plină de răzbunare. Cine cuteza să o privească în ochi când era stăpâna țării? Iar acum, păgânul, cu șalvarii lui violet, fluturând în bătaia vântului, cu iataganul prins la mijloc, îndrăznea să-i facă propuneri din priviri, să o șantajeze. Se apropie mai mult de car și, aproape șoptindu-i, spuse: - Bașta iazîlmîș olanin ghelmeși vagiptîr (ceea ce
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
curte. Ba mai mult, îi promisese că atunci când vodă va veni să vadă herghelia îl va prezenta ca pe unul ce cunoaște îngrijirea cailor. Dar vremurile nu vrură să fie așa cum ziseseră, el căzuse în luptă, iar ea, roabă la păgâni. Noaptea înnegrise orizontul. Marele convoi, cu aproape douăzeci și ceva de mii de suflete, cobora în bezna lăsată ca o pătură groasă peste lungul drum spre Brăila. Trecură de Cucuteni, străbătând Valea Oilor, pe stânga apei. Liniște. Doar vântul gemea
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
smulse ridicându-se mândru. Își întoarse pe jumătate corpul spre cei din carul prizonierilor domnești, aplecându-și capul către ei. - Mărite Doamne, eu mă închin doar ție. Tu ești și vei rămâne domnul meu, pentru că viața mi-o vor lua păgânii aceștia. Se întoarse către pașă, înfigându-i în ochi săgețile pline de ură ale privirilor sale. Schender se cutremură și făcu semn să îl ia din față pe ghiaurul ce îndrăznise să-l privească amenințător. În fața eșafodului, tânărul căpitan se
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
pe undeva. Bezmetică ți se trezească vrăbioara Aplaudând din aripi reînvierea ta. S-adun cu buzele din sfârc răcoarea, Să pitrocesc secretul fragedului sân, Să-ți strecor în trup toată alinarea Și-n beznă grea, să te consum ca un păgân. Mușchiul coapsei tale alb și moale Să îl încing, cu flăcări din obrazul meu. Focul lăcomiei curge-n bale, Etern, în ademenirea mea de-ateu. O, chip cu suflet mototol și acru, Ți-aș săruta o țâță dilatată-n ochii
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
pe un site pe undeva.Bezmetică ți se trezească vrăbioaraAplaudând din aripi reînvierea ta.S-adun cu buzele din sfârc răcoarea,Să pitrocesc secretul fragedului sân,Să-ți strecor în trup toată alinareași-n beznă grea, să te consum ca un păgân.Mușchiul coapsei tale alb și moaleSă îl încing, cu flăcări din obrazul meu.Focul lăcomiei curge-n bale,Etern, în ademenirea mea de-ateu.O, chip cu suflet mototol și acru,Ți-aș săruta o țâță dilatată-n ochii mei
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
pe undeva. Bezmetică să se trezească vrăbioara Aplaudând din aripi reînvierea ta. S-adun cu buzele din sfârc răcoarea, Să pitrocesc secretul fragedului sân, Să-ți strecor în trup toată alinarea Și-n beznă grea, să te consum ca un păgân. Mușchiul coapsei tale alb și moale Să îl încing, cu flăcări din obrazul meu. Focul lăcomiei curge-n bale, Aprins în jună prăbușirea mea de-ateu. O, chip cu suflet mototol și acru, Ți-aș săruta o țâță dilatată-n
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
pe un site pe undeva.Bezmetică să se trezească vrăbioaraAplaudând din aripi reînvierea ta.S-adun cu buzele din sfârc răcoarea,Să pitrocesc secretul fragedului sân,Să-ți strecor în trup toată alinareași-n beznă grea, să te consum ca un păgân.Mușchiul coapsei tale alb și moaleSă îl încing, cu flăcări din obrazul meu.Focul lăcomiei curge-n bale,Aprins în jună prăbușirea mea de-ateu.O, chip cu suflet mototol și acru,Ți-aș săruta o țâță dilatată-n ochii
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
pe undeva. Bezmetică ți se trezească vrăbioara Aplaudând din aripi reînvierea ta. S-adun cu buzele din sfârc răcoarea, Să pitrocesc secretul fragedului sân, Să-ți strecor în trup toată alinarea Și-n beznă grea, să te consum ca un păgân. Mușchiul coapsei tale alb și moale Să îl încing, cu flăcări din obrazul meu. Focul lăcomiei curge-n bale, Etern, în ademenirea mea de-ateu. O, chip cu suflet mototol și acru, Ți-aș săruta o țâță dilatată-n ochii
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
pe un site pe undeva.Bezmetică ți se trezească vrăbioaraAplaudând din aripi reînvierea ta.S-adun cu buzele din sfârc răcoarea,Să pitrocesc secretul fragedului sân,Să-ți strecor în trup toată alinareași-n beznă grea, să te consum ca un păgân.Mușchiul coapsei tale alb și moaleSă îl încing, cu flăcări din obrazul meu.Focul lăcomiei curge-n bale,Etern, în ademenirea mea de-ateu.O, chip cu suflet mototol și acru,Ți-aș săruta o țâță dilatată-n ochii mei
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
se vor deschide ochii celor orbi și urechile celor surzi vor auzi. Atunci va sări șchiopul ca cerbul și limpede va fi limba gângavilor; căci izvoare de apă vor curge în pustie și râulețe în pământ însetat' (Isaia XXXV, 3-6). Păgânii și antichitatea îl așteptau pe Mesia Dar nu numai poporul ales, ci și păgânii așteptau pe Mesia, fie datorită răspândirii iudeilor în toate părțile, fie prin păstrarea unei vechi tradiții. Astfel printre zeitățile Egiptului era un zeu Hermes pe care
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
sări șchiopul ca cerbul și limpede va fi limba gângavilor; căci izvoare de apă vor curge în pustie și râulețe în pământ însetat' (Isaia XXXV, 3-6). Păgânii și antichitatea îl așteptau pe Mesia Dar nu numai poporul ales, ci și păgânii așteptau pe Mesia, fie datorită răspândirii iudeilor în toate părțile, fie prin păstrarea unei vechi tradiții. Astfel printre zeitățile Egiptului era un zeu Hermes pe care caldeenii îl numeau mântuitorul oamenilor. Învățații au aflat în istorie și scrierile popoarelor vechi
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
a Bisericii. Prin opera Sa Iisus Hristos recapitulează totul, concentrează totul sub un singur cap: El, și aceasta este marea taină că: „păgânii sunt împreună cu noi martori ai aceleași făgăduințe”. Mântuitorul nostru Iisus Hristos rupe peretele vrajbei dintre Israel și păgâni. Aceasta este misiunea Bisericii, marele mister: ea împacă totul și ceea ce este pe orizontal și pe vertical. Misiunea sa este a chemării, a slujirii și împăcării. Referințe speciale avem la Sf. Ap. Și Ev. Matei - cap.10 și Luca - cap
DESPRE BISERICA CU LUNĂ DIN ORADEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364739_a_366068]
-
care suflă peste câmpurile dezgolite anunțând: „Frunzuliță de-avrămeasă,/ dragi haiduci, iarna se lasă...,/ e timpul, mergeți pe-acasă!/ Noi am merge, drag ne este/ de copii și de neveste,/ de părinți, surori și frați,/ dar ne-așteaptă înarmați,/ liftele păgânilor,/ dușmanii românilor/”. Ascultând și lăcrimând cu cel sfânt nai, vrăjit și dumnezeit... am să descriu panoramic magnifica creație, „Doina de jale” în episoade distincte, așa cum o vede maestrul Gheorghe Zamfir, care adesea mi-a spus: „DOINA, regină peste regine, mi-
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
care suflă peste câmpurile dezgolite anunțând: Frunzuliță de-avrămeasă, dragi haiduci, iarna se lasă..., e timpul, mergeți pe-acasă! Noi am merge, drag ne este de copii și de neveste, de părinți, surori și frați, dar ne-așteaptă înarmați, liftele păgânilor, dușmanii românilor”. Ascultând și lăcrimând cu cel sfânt nai, vrăjit și dumnezeit... am să descriu panoramic magnifica creație, ”Doina de jale” în episoade distincte, așa cum o vede maestrul Gheorghe Zamfir, care adesea mi-a spus: „DOINA, regină peste regine! mi-
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
în straie de hermină, Din coasta răstignită a răsărit lumină. Un madrigal plutea în taina de departe, Precum piciorul sfânt, care venea pe ape. Va fi din nou o cină și iarăși taină mare Și trădătorul, altul, plătit de alt păgân; A câta risipire și grea crucificare, Mai poți răbda, Isuse-poporule român?! Peregrinări Amiezile curgeau vâscos în geam, Leșuri de sfinți se bălăceau în soare. Cumplită vară.O deslușeam în ram Și în dogorile stătute prin pahare. Migrăm spre limpezimi departe
PRIMA RUGĂCIUNE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349590_a_350919]
-
care suflă peste câmpurile dezgolite anunțând: Frunzuliță de-avrămeasă, dragi haiduci, iarna se lasă..., e timpul, mergeți pe-acasă! Noi am merge, drag ne este de copii și de neveste, de părinți, surori și frați, dar ne-așteaptă înarmați, liftele păgânilor, dușmanii românilor”. Ascultând și lăcrimând cu cel sfânt nai, vrăjit și dumnezeit... am să descriu panoramic magnifica creație, ”Doina de jale” în episoade distincte, așa cum o vede maestrul Gheorghe Zamfir, care adesea mi-a spus: „DOINA, regină peste regine! mi-
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
Orașul cu vise). „Idem” avântat, din banal în simbol - VIOREL BAETU/MICHAEL CUȚUI, Aschaffenburg/GERMANIA: “Nu i-a fost ușor, nu i-a fost deloc ușor,/La televizor totul pare simplu ... ” (cf. Jocuri cu soarta). Tribun rebel, poet vaticinar (și păgân ... - dar bun meșteșugar într-ale stihului!) - este domnul VIRGIL CIUCĂ, New York/SUA: “Popor român, urmaș de daci,/Trezește-te din amorțire,/ Nu mai cerși la sfinți și vraci,/Aspiră la reîntregire ( ... Ține visul unirii treaz,/Recheamă-ți oastea de la vatră
O ANTOLOGIE CÂT O BINECUVÂNTARE DE NEAM de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349642_a_350971]
-
cartea eclesiologică a Bisericii. Prin opera Sa Iisus Hristos recapitulează totul, concentrează totul sub un singur cap: El, și aceasta este marea taină că: „păgânii sunt împreună cu noi martori ai aceleași făgăduințe”. Domnul Hristos rupe peretele vrajbei dintre Israel și păgâni. Aceasta este misiunea Bisericii, marele mister: ea împacă totul și ceea ce este pe orizontal și pe vertical. Misiunea sa este a chemării, a slujirii și împăcării. Referințe speciale avem la Sf. Ap. Și Ev. Matei - cap.10 și Luca - cap
VORBIREA DESPRE BISERICA INTRE CURS SI DISCURS de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349670_a_350999]
-
își trăiesc evlavia și iubirea față de Domnul în formele astea mici. Mai vin creștini la ușa altarului și întreabă: "Părinte, pentru dezlegare de cununie trebuie cinci lumânări sau șapte?"Iar mie-mi vine să-i întreb dacă sunt creștini sau păgâni. N-ai ce face. Cu sufletul trebuie să lucrezi încetișor. Pentru că, dacă-i spui că-i în înșelare drăcească, îi stingi flacăra care mai pâlpâie în el. Lucrăm încet, mai ales că, dacă ne uităm la noi, suntem și noi
ORTODOXIA ADEVĂRATĂ ESTE CEA ÎN STARE SĂ ÎNVIEZE OMUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349072_a_350401]
-
a auzit din cer, zicându-i : „Acest loc să fie moștenirea și grădina ta, un rai al mântuirii pentru cei ce o vor căuta”. Astfel Muntele Athos i-a fost închinat Maicii Domnului, deși în vremea aceea era locuit de păgâni. Monahismul a apărut și s-a dezvoltat în Egipt, Siria și Asia Mică, de unde s-a răspândit ulterior în Palestina, precum și în Europa. Bazele vieții monahale în Athos se presupune, de către unii cercetători greci, că ar fi fost puse la
SFÂNTUL MUNTE ATHOS – GRĂDINA ORTODOXIEI UNIVERSALE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349057_a_350386]
-
este cartea eclesiologică a Bisericii. Prin opera Sa Hristos recapitulează totul, concentrează totul sub un singur cap: El, și aceasta este marea taină că: „păgânii sunt împreună cu noi martori ai aceleași făgăduințe”. Iisus Hristos rupe peretele vrajbei dintre Israel și păgâni. Aceasta este misiunea Bisericii, marele mister: ea împacă totul și ceea ce este pe orizontal și pe vertical. Misiunea sa este a chemării, a slujirii și împăcării. Referințe speciale avem la Matei - cap.10 și Luca - cap. 9 din ele rezultă
DESPRE BISERICA SI ABORDAREA MISIUNII SALE IN ISTORIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349136_a_350465]