8,329 matches
-
și rubricile de modă din ziarele care apăreau imediat după război (1946) puneau în valoare tinere zvelte, cu alură sportivă, fără pălărie, dar cu „short-uri“ care abia dacă le acopereau coapsele. Ce vremuri... Între doamne și jupânese „Podoaba omului este pălăria“, afirma Schiller (1757-1805) într-o vreme când „îmbrăcămintea capului“ se conforma unor norme ce indicau locul fiecăruia în mijlocul colectivității din care făcea parte. Mai mult decât o modă, pălăria a fost de-a lungul timpului „purtătoarea“ unui statut social. Iată
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
acopereau coapsele. Ce vremuri... Între doamne și jupânese „Podoaba omului este pălăria“, afirma Schiller (1757-1805) într-o vreme când „îmbrăcămintea capului“ se conforma unor norme ce indicau locul fiecăruia în mijlocul colectivității din care făcea parte. Mai mult decât o modă, pălăria a fost de-a lungul timpului „purtătoarea“ unui statut social. Iată o întâmplare de la Iași (1693) care a făcut vâlvă, rămânând, zice cronicarul, „pe veci, de aducere aminte“:... „într-o zi viind jupânița cu ișlic la curte, doamna Maria, soția
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
au luat ișlicul din cap și i l-au băgat în foc și-au lăsat-o cu capul gol, zicând că numai doamnele se cade să poarte ișlice iară nu și jupânesele lor“. Cercetătorii în domeniu sunt de acord că pălăria, costumul românesc în ansamblul său, exprimă la nivelul claselor de rang înalt, conducătoare, înseși meandrele istoriei noastre. În culorile și formele modei din secolul al XVIII-lea, unui călător englez, McMichael, nu i-a fost greu să descifreze atotputernicia Porții
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
în jos, având partea de sus marcată printr-un petec de postav roșu, ce-i „arată“ treapta socială și gradul în administrație. La începutul secolului al XIX-lea, valahii nu se deosebeau de orientali „decât prin calpac, un fel de pălărie lățită în partea de sus“. Dar influențele apusene încep să se regăsească tot mai mult în sânul societății „bune“ de la Iași și București. Prin 1843-1846, la soarelele date de domnitori, protipendada se afișa ostentativ în rochii și fracuri, ca la
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
și Viena. Este timpul în care Alecu Russo („Studiae Moldavie“) scria că „arma cea dintâi și cea mai grozavă care a bătut cetatea trecutului a fost schimbarea portului vechi; ideea nouă, continuă Russo, a năvălit în țară o dată cu pantalonii și... pălăria“. Moda apuseană atrage ca un magnet, manifestându-se ca o aspirație generală de integrare în Europa. Tendința o exprimă Spătăreasa din piesa „Însurățeii“ de Matei Millo, care „înaintează pe scenă și se adresează publicului: «Din Paris mi-aduc capele/Și
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
teancuri/ Care mintea le smintesc/ Iar a mele mode, fioncuri/ Capul numa împodobesc»“. De la olandezi, la Bălcescu Într-o lucrare de referință („Artă, stil, modă“, semnată de Adina Nanu) se demonstrează că, pe lângă deosebirile de rang social și funcție administrativă, pălăria a reprezentat și o proclamație politică, de emancipare națională. Este cunoscut cazul pălăriei olandeze, pe care o putem vedea în picturile semnate de Bruegel, Velasquez și frații Le Nain. În timpul războiului de eliberare de sub dominația spaniolă, nobilii și burghezii olandezi
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
De la olandezi, la Bălcescu Într-o lucrare de referință („Artă, stil, modă“, semnată de Adina Nanu) se demonstrează că, pe lângă deosebirile de rang social și funcție administrativă, pălăria a reprezentat și o proclamație politică, de emancipare națională. Este cunoscut cazul pălăriei olandeze, pe care o putem vedea în picturile semnate de Bruegel, Velasquez și frații Le Nain. În timpul războiului de eliberare de sub dominația spaniolă, nobilii și burghezii olandezi au luptat cot la cot cu țăranii, în acțiuni de gherilă, ca în
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
și frații Le Nain. În timpul războiului de eliberare de sub dominația spaniolă, nobilii și burghezii olandezi au luptat cot la cot cu țăranii, în acțiuni de gherilă, ca în Rezistența franceză de mai târziu. Așa se explică de ce orășenii au adoptat „pălăria poporului de jos“. Pălăria a fost, după aceea, înfrumusețată cu pene de struț aduse de peste mări de vestiții marinari olandezi. Moda s-a răspândit în întreaga lume, la lansarea ei contribuind și faptul că era purtată de oamenii pe care
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
În timpul războiului de eliberare de sub dominația spaniolă, nobilii și burghezii olandezi au luptat cot la cot cu țăranii, în acțiuni de gherilă, ca în Rezistența franceză de mai târziu. Așa se explică de ce orășenii au adoptat „pălăria poporului de jos“. Pălăria a fost, după aceea, înfrumusețată cu pene de struț aduse de peste mări de vestiții marinari olandezi. Moda s-a răspândit în întreaga lume, la lansarea ei contribuind și faptul că era purtată de oamenii pe care i-a pictat Rembrandt
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
aceea, înfrumusețată cu pene de struț aduse de peste mări de vestiții marinari olandezi. Moda s-a răspândit în întreaga lume, la lansarea ei contribuind și faptul că era purtată de oamenii pe care i-a pictat Rembrandt. Acest fel de pălărie a fost larg fluturată și de revoluționarii din țara noastră. E de-ajuns să privim tabloul semnat de Costache Petrescu intitulat „Manifestanți pentru Constituția de la 1848“, care se îndreptau spre palatul Bibescu, în frunte cu Barbu Iscovescu. „Manifestanții“ sunt îmbrăcați
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
țara noastră. E de-ajuns să privim tabloul semnat de Costache Petrescu intitulat „Manifestanți pentru Constituția de la 1848“, care se îndreptau spre palatul Bibescu, în frunte cu Barbu Iscovescu. „Manifestanții“ sunt îmbrăcați în redingote și încinși cu panglici tricolore, poartă pălării cu borurile răsfrânte, împodobite cu pene... În ținuta lor se remarcă elanul care însuflețea la acea vreme pe Lamartine, prezentat de plasticienii din Paris ca un port-drapel al revoluției franceze. „Spiritul“ veacului În „chipul“ pălăriei din România de după 1859 se
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
încinși cu panglici tricolore, poartă pălării cu borurile răsfrânte, împodobite cu pene... În ținuta lor se remarcă elanul care însuflețea la acea vreme pe Lamartine, prezentat de plasticienii din Paris ca un port-drapel al revoluției franceze. „Spiritul“ veacului În „chipul“ pălăriei din România de după 1859 se va regăsi „spiritul veacului“, contaminat de înnoirile democratice și ale modei apusene. Se poartă pantaloni de cașmir temeinic întinși pe picior și cravată de muselin, pălărie de castor și pantofi cu tocuri. Pălăria rămâne, în
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
un port-drapel al revoluției franceze. „Spiritul“ veacului În „chipul“ pălăriei din România de după 1859 se va regăsi „spiritul veacului“, contaminat de înnoirile democratice și ale modei apusene. Se poartă pantaloni de cașmir temeinic întinși pe picior și cravată de muselin, pălărie de castor și pantofi cu tocuri. Pălăria rămâne, în continuare, și o metaforă, al cărei înțeles e dat de „citirea“ imaginii. Pălăria-țilindru, neagră, lucioasă a fost comparată, pe bună dreptate, cu un coș de fabrică, și nu întâmplător era purtată
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
În „chipul“ pălăriei din România de după 1859 se va regăsi „spiritul veacului“, contaminat de înnoirile democratice și ale modei apusene. Se poartă pantaloni de cașmir temeinic întinși pe picior și cravată de muselin, pălărie de castor și pantofi cu tocuri. Pălăria rămâne, în continuare, și o metaforă, al cărei înțeles e dat de „citirea“ imaginii. Pălăria-țilindru, neagră, lucioasă a fost comparată, pe bună dreptate, cu un coș de fabrică, și nu întâmplător era purtată către sfârșitul secolului al XIX-lea de
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
cărei înțeles e dat de „citirea“ imaginii. Pălăria-țilindru, neagră, lucioasă a fost comparată, pe bună dreptate, cu un coș de fabrică, și nu întâmplător era purtată către sfârșitul secolului al XIX-lea de reprezentanții tinerei industrii, inclusiv ai industriei de pălării. (La noi, acestui model de pălărie i se spune joben după numele negustorului francez Jobin, care a comercializat-o pentru prima dată la București.) Am ajuns în epoca în care micile ateliere de pălării sunt „înghițite“ de marile fabrici, capabile
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
imaginii. Pălăria-țilindru, neagră, lucioasă a fost comparată, pe bună dreptate, cu un coș de fabrică, și nu întâmplător era purtată către sfârșitul secolului al XIX-lea de reprezentanții tinerei industrii, inclusiv ai industriei de pălării. (La noi, acestui model de pălărie i se spune joben după numele negustorului francez Jobin, care a comercializat-o pentru prima dată la București.) Am ajuns în epoca în care micile ateliere de pălării sunt „înghițite“ de marile fabrici, capabile să adopte tehnici moderne de producție
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
tinerei industrii, inclusiv ai industriei de pălării. (La noi, acestui model de pălărie i se spune joben după numele negustorului francez Jobin, care a comercializat-o pentru prima dată la București.) Am ajuns în epoca în care micile ateliere de pălării sunt „înghițite“ de marile fabrici, capabile să adopte tehnici moderne de producție și principii noi de comerț, fenomen pe care A.J. Cronin l-a surprins în romanul „Castelul pălărierului“, a cărui acțiune se petrece în anul 1881. Nu altfel
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
capabile să adopte tehnici moderne de producție și principii noi de comerț, fenomen pe care A.J. Cronin l-a surprins în romanul „Castelul pălărierului“, a cărui acțiune se petrece în anul 1881. Nu altfel se întâmplă cu atelierul de pălării al lui Johann Wohl de la Periam, care va deveni, din 1890, fabrica „Korber“ și care produce, și acum, cloșuri și pălării de lână. În 1899 și-a început activitatea fabrica „Societatea Bănățeană de Pălării“ din Timișoara - firma „Paltim“, de astăzi
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
în romanul „Castelul pălărierului“, a cărui acțiune se petrece în anul 1881. Nu altfel se întâmplă cu atelierul de pălării al lui Johann Wohl de la Periam, care va deveni, din 1890, fabrica „Korber“ și care produce, și acum, cloșuri și pălării de lână. În 1899 și-a început activitatea fabrica „Societatea Bănățeană de Pălării“ din Timișoara - firma „Paltim“, de astăzi... Un muzeu cum nu mai există Pălăria de paie (de orez, de grâu, graminee, sfoară de Manilla) trece drept un fel
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
altfel se întâmplă cu atelierul de pălării al lui Johann Wohl de la Periam, care va deveni, din 1890, fabrica „Korber“ și care produce, și acum, cloșuri și pălării de lână. În 1899 și-a început activitatea fabrica „Societatea Bănățeană de Pălării“ din Timișoara - firma „Paltim“, de astăzi... Un muzeu cum nu mai există Pălăria de paie (de orez, de grâu, graminee, sfoară de Manilla) trece drept un fel de emblemă a vacanței. Devenită celebră, mai ales prin utilizarea ei ca accent
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
care va deveni, din 1890, fabrica „Korber“ și care produce, și acum, cloșuri și pălării de lână. În 1899 și-a început activitatea fabrica „Societatea Bănățeană de Pălării“ din Timișoara - firma „Paltim“, de astăzi... Un muzeu cum nu mai există Pălăria de paie (de orez, de grâu, graminee, sfoară de Manilla) trece drept un fel de emblemă a vacanței. Devenită celebră, mai ales prin utilizarea ei ca accent de culoare în personalizarea unor eroi de film, pălăria de paie nu contenește
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
cum nu mai există Pălăria de paie (de orez, de grâu, graminee, sfoară de Manilla) trece drept un fel de emblemă a vacanței. Devenită celebră, mai ales prin utilizarea ei ca accent de culoare în personalizarea unor eroi de film, pălăria de paie nu contenește să fascineze. Din America Latină până în China, oameni de toate vârstele poartă această pavăză împotriva soarelui, fiecare înfrumusețând-o după cât îl duce... fantezia. Preluate în lumea spectacolului, acestea s-au bucurat de succes în rândul gondolierilor din
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
soarelui, fiecare înfrumusețând-o după cât îl duce... fantezia. Preluate în lumea spectacolului, acestea s-au bucurat de succes în rândul gondolierilor din Veneția, dar și al unor actori celebri: Maurice Chevalier, Harrison Ford, Brigitte Bardot, Catherine Deneuve... Inconfundabile sunt și pălăriile de paie cu borurile largi ale țărăncilor noastre din Transilvania, precum și clopurile maramureșene. Există și un Muzeu al pălăriilor de paie, singurul din România și, cu certitudine, între puținele instituții de acest fel din lume. A fost înființat acum 3
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
rândul gondolierilor din Veneția, dar și al unor actori celebri: Maurice Chevalier, Harrison Ford, Brigitte Bardot, Catherine Deneuve... Inconfundabile sunt și pălăriile de paie cu borurile largi ale țărăncilor noastre din Transilvania, precum și clopurile maramureșene. Există și un Muzeu al pălăriilor de paie, singurul din România și, cu certitudine, între puținele instituții de acest fel din lume. A fost înființat acum 3 ani (2001) de dl Szőcs Lajos din satul Crișeni (jud. Harghita), la 15 km de Sângiorgiu de Mureș. Arta
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
paie, singurul din România și, cu certitudine, între puținele instituții de acest fel din lume. A fost înființat acum 3 ani (2001) de dl Szőcs Lajos din satul Crișeni (jud. Harghita), la 15 km de Sângiorgiu de Mureș. Arta împletirii pălăriilor de paie are la Crișeni o tradiție de peste 150 de a ani. Înființarea muzeului a avut tocmai scopul de a perpetua această tradiție. Pe lângă prezentarea unei foarte bogate colecții de pălării de paie (românești, maghiare și săsești), care se purtau
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]